Coperta lui Alexandru Coţarcă
Imagine de coperta de profil.
Ingineria socială, un „produs” malefic
De curând generalul Anton Mugurel Rog din cadrul SRI (Serviciul Român de Informații) a punctat într-un interviu subiectul care până la acel moment a fost unul cu caracter secret.
Reprezentantul cu „grade” în SRI a menționat clar că instituția la care lucrează dispune de logistica necesară prin care se poate influența gândirea și acțiunea omului.
Referitor la acest aspect, mai acum ceva vreme am scris câteva rânduri și am publicat un material intitulat „Războiul psihotronic și psihologic”, denumirea scurtă PSYOP, precum și alte materiale cu aceeași temă.
În intervenții anterioare v-am vorebit și despre controlul gândirii și al acțiunilor după cum sistemul are interes.
Sloganului „Gândiți că nu doare” i-am adăugat fraza „cât încă se mai poate” făcând referire la acest plan malefic pus la cale de servicii secrete și de siguranță.
Printre altele am punctat faptul că sistemul poartă „război” prin care „cucerește pas cu pas” conștiința umană, bătălia finală cu cel mai mare rezultat.
Sub pretextul sporirii securității cibernetice SRI a implementat programe în baza legii Nr. 58 din 14 martie 2023, o lege care clarifică funcționafrea instituțiilor cu atribuții directe sau indirecte în acest domeniu.
Anton Mugurel Rog, Director General al Centrului Național Cyberint SRI, a participat ca speaker la cea de-a cincea ediție a evenimentului Cybersecurity Forum 2023, organizat de Financial Intelligence, pe 27 martie 2023, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel.
PS: Așadar, „genetica modernă a făcut progrese uriașe”, sistemul totalitar mondialist a realizat „armele” prin care omul poate fi controlat în totalitate.
„Pe calea undelor, facă-se voia "Stapanului".
https://youtu.be/0TX2lB_ohGw
Vă invit să accesați și următoarele articole:
https://vk.com/wall658991544_35
Războiul psihotronic și psihologic
https://vk.com/wall658991544_450
"Culmea tupeului PeeNeeLee"
EXPLOZIV: PNL CERE CA SERVICIILE SECRETE SĂ CAPETE DREPTUL LA ANCHETE PENALE, PLUS PROTOCOALE ȘI BIG-BROTHER
https://vk.com/wall658991544_592
Pentru cei care se pricep la cum stă treaba cu SRI
https://vk.com/wall658991544_67
Dezvăluiri: cele 10 strategii de manipulare a maselor
https://vk.com/wall658991544_148
Doar niște viermi, asta ne consideră "elitiștii"
Text redactat, cameraman, editor și montaj: Alexandru Coțarcă
Mod transmisie: Înregistrare, Format video: 16:9
Clipul scurt cu Anton Rog este preluat de pe Telegram
O producție Civic Slobozia
Publicare: 24.07.2023
Ingineria socială, un produs malefic
Ingineria socială, un „produs” malefic
De curând generalul Anton Mugurel Rog din cadrul SRI (Serviciul Român de Informații) a punctat într-un interviu subiectul care până la acel moment a fost unul c
Monolog cu diverse, 24 Iulie 2023
1. Apel la națiune pentru rațiune și unitate.
2. Mișcarea naționalistă -> 41 pentru România <-, singura creație a românilor raționali.
3. Laboratoarele politice au făcut noi achiziții și le lansează pentru „cursa” electorală ce posibil să aibă loc în anul 2024
4. „Ce mică e vacanța mare”. :)
5. Șantierele din mun. Slobozia, jud. Ialomița, lucrări inutile în proporție de 50% dar cu cheltuieli foarte mari.
PS: Gândiți că nu doare, cât încă se mai poate, „genetica modernă a făcut progrese uriașe”
Text redactat, cameraman, editor și montaj: Alexandru Coțarcă
Mod transmisie: Înregistrare, Format video: 16:9
https://youtu.be/mz2WbP18te8
O producție Civic Slobozia
Publicare: 24.07.2023
Monolog cu diverse, 24 Iulie 2023
Monolog cu diverse, 24 Iulie 2023
1. Apel la națiune pentru rațiune și unitate.
2. Mișcarea naționalistă 41 pentru România , singura creație a românilor raționali.
3. Laboratoarele politice au făcut
Afacerile unora pe suferința altora
Nu am putut sta nepăsător, astfel am reacționat printr-un comentariu cu privire la centrele pentru bătrâni, unde ființe umane neputincioase sunt maltratate în numele „Mamonei”.
Acesta este respectul pentru oamenii care au creat și muncit în această țară, țară pe care niște găinari denumiți politicieni o demontează, o vinde și o distruge „pas cu pas”.
PS: Lezarea demnității umane constituie infracțiune, dar cine să aplice corect și echilibrat legile ?
Cameraman, editor și montaj: Alexandru Coțarcă
Mod transmisie: Înregistrare, Format video: 16:9
https://youtu.be/cqzrAvcvSbI
O producție Civic Slobozia
Publicare: 17.07.2023
Afacerile unora pe suferinșa altora
Afacerile unora pe suferința altora
Nu am putut sta nepăsător, astfel am reacționat printr-un comentariu cu privire la centrele pentru bătrâni, unde ființe umane neputincioase sunt maltratate în nume
Eliminarea pensiilor speciale, o minciună marca USR
Politicienii formațiunii USR (Uniunea Salvați România) mint din nou românii, amăgind-ui că vor face demersuri pentru tăierea pensiilor speciale.
Cu toate că această operațiune este imposibil de realizat în contextul în care beneficiarii sunt „personaje cheie” în statul român.
Mai mult de atât, la o altă inițiativă tot pe această temă CCR (Curtea Constituțională a României) a soluționat cererea prin neconstituționalitate.
Sâmbătă, 15 Iulie 2023 am observat în zona gării un panou pe care sunt benere comandate de USR filiala Slobozia cu mesajul „Tăiați pensiile speciale”
Sper că nu mai sunt mulți sau deloc români care mai cred în această mascaradă cu „tăierea pensiilor speciale”.
PS: Treaba cu exercițiul electoral din 2024 va fi probabil ultima „piesă de teatru numită alegeri, jucată pe o șcenă sinistră a cărei actori sunt românii”.
De data aceasta schimbarea trebuie făcută altfel, cine mi-a urmărit emisiunile a „bifat” remarca.
Cameraman, editor și montaj: Alexandru Coțarcă
Mod transmisie: Înregistrare, Format video: 16:9
https://youtu.be/zteqPUwPC7I
O producție Civic Slobozia
Publicare: 16.07.2023
Eliminarea pensiilor speciale, o minciună marca USR
Eliminarea pensiilor speciale, o minciună marca USR
Politicienii formațiunii USR (Uniunea Salvați România) mint din nou românii, amăgind-ui că vor face demersuri pentru tăierea pensiilor speciale.
Cu
Fente peste fente.
Privatizarea Hidroelectrica
La numai două zile după ce mi-am prezentat punctul de vedere cu privire la Hidroelectrica, cunoscuta jurnalistă Iosefina Pascal a prezentat cu detalii situația companiei naționale listată la Bursa de valori București joi 13 Iulie 2023.
Așa cum am spus și în emisiune, important este să reacționăm cât mai mulți, fiecare cu modul său de abordare, însă conținutul să fie punctual.
În această emisiune am realizat o scurtă introducere, am extras fragmentul în care expun punctul de vedere asupra situației cu Hidroelectrica, și tot pe această temă am extras fragmentul în care Iosefina Pascal explică cu detalii ceea ce se întâmplă cu Hidroelectrica.
Cameraman, editor și montaj: Alexandru Coțarcă
Mod transmisie: Înregistrare, Format video: 16:9
https://youtu.be/MgkQuyYqmKY
Ultimul segment este preluat de la Iosefina Pascal
O producție Civic Slobozia
Publicare: 15.07.2023
Privatizarea Hidroelectrica
Privatizarea Hidroelectrica
La numai două zile după ce mi-am prezentat punctul de vedere cu privire la Hidroelectrica, cunoscuta jurnalistă Iosefina Pascal a prezentat cu detalii situația companiei n
Monolog de vacanță, 11 Iulie 2023
Subiecte:
1. Privatizarea Hidroelectrica, încă o lovitură dată poporului român și României.
2. Poluarea prin emisii de CO2 o mare înșelătorie la nivel planetar.
3. Planul Kalergi implementat prin legi statelor europene, impunerea cotelor de refugiați în numele acestui plan malefic.
4. Uniunea Europeană, cea mai diabolică creație din istoria bătrânului continent.
5. Justiția, principala putere executivă din stat este „dirijată” din extern în favoarea corporațiilor globaliste.
6. „Fabrici de partide, laboratoarele serviciilor secrete printează doctrine și formează oameni ce vor fi aleși”, totul într-o mare mascaradă numită alegeri.
7. Datoria publică a României este făcută pe garanția resurselor ce vor fi exploatate imediat după executarea silită.
8. Marea bătălie planetară, scopul este acapararea conștiinței umane.
Comentariu general.
Cameraman, editor și montaj: Alexandru Coțarcă
Mod transmisie: Înregistrare, Format video: 16:9
https://youtu.be/n7xx3bbRUpg
O producție Civic Slobozia
Publicare: 11.07.2023
Monolog de vacanță, 11 Iulie 2023
Monolog de vacanță, 11 Iulie 2023
Subiecte:
1. Privatizarea Hidroelectrica, încă o lovitură dată poporului român și României.
2. Poluarea prin emisii de CO2 o mare înșelătorie la nivel planetar.
3. P
?????
ROSHEN, marcă ucraineană
Un miliardar, fost președinte ucrainean, face afaceri de zeci de milioane de euro în România.
Compania Roshen One, parte din grupul internațional din sectorul ciocolatei Roshen, controlat de miliardarul Petro Poroșenko, a avut anul trecut o cifră de afaceri de 167,9 milioane de lei (circa 34 mil. euro), în creștere cu 36% față de anul precedent.
De unde vine „brendul” Roshen ?
Fabrica de cofetărie din Kremenchuk este una dintre cele mai vechi întreprinderi din Ucraina producătoare de dulciuri.
Comentariu:
Prin intermediari, compania ucraineană Roshen a achiziționat pe lucru de nimic ce mai rămăsese din fabricile românești de dulciuri, astfel, piața românească de dulciuri a fost invadată de marca Roshen.
Eu personal observ cum produsele marca Roshen au „invadat” rafturile magazinelor din România, chiar și micii întreprinzători, „buticari” achiziționează din depozite produse ale acestei companii.
În mod suspect produsele acestei companii sunt ceva mai accesibile ca preț și bine poziționate pe rafturi, lucru ce mă face să cred că are loc un sabotaj la celelalte mărci, dar mai ales la cele românești.
Veți spune că e normal, doar suntem vecini cu Ucraina.
Oare cât de buni vecini ne-au fost ucrainienii de-a lungul istoriei ?
Iată cum suntem tratați în această perioadă, suntem bătaia lor de joc, toate acestea în numele unui plan malefic.
PS: Oare și în acest domeniu e cu „Slava așezare de la margine ?”
Text redactat: Alexandru Coțarcă
Imagine sugestivă
O producție Civic Slobozia
Scurt articol, publicat: 04.07.2023
Nu cumpar asa ceva... citeam mai acum ceva timp ca in igredientele pe care le foloseste la producerea produselor, foloseste ceva care favorizeaza aparatia cancerului... Piei Satana !
Ziua drapelului național al României
Ziua Drapelului Național este ziua de 26 iunie, care a fost proclamată astfel prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998.
Conform legii, această zi va fi marcată de către autoritățile publice și de celelalte instituții ale statului prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific, consacrate istoriei patriei, precum și prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităților Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne.
Scurtă istorie a Zilei Drapelului Naţional
În 1834, când Ţările Române au început să se dezvolte din punct de vedere economic, când conştiinţa naţională cerea unitatea şi libertatea ţării, domnitorul Ţării Româneşti, Alexandru D. Ghica Vodă, a obţinut de la otomani învoirea „de a pune steag românesc corăbiilor negustoreşti şi oştirii"
Steagul destinat corăbiilor avea două culori (galben şi roşu), cel atribuit armatei era compus din trei (roşu, galben şi albastru) şi un vultur la mijloc.
Acesta este socotit drept începutul adoptării tricolorului pe pământ românesc.
O informaţie o descoperim printre mărturiile unui francmason Jean Alexandre Vaillant, (chemat şi stabilit în Muntenia în 1830, profesor şi director al „Colegiului Sf. Sava” din Bucureşti 1831-1834), potrivit căruia tricolorul ar fi fluturat pentru prima dată în ziua de 29 iulie 1839, pe muntele Pleşuva (zona Comarnic – jud. Prahova) Astfel, arborarea de către Vaillant a tricolorului ca drapel al Principatelor este, poate, cea mai veche atestare documentară a acestui fapt.
Tricolorul românesc era cunoscut încă din deceniul 4 al secolului XIX drept simbol naţional cu cel puţin un deceniu înainte de oficializarea sa.
În timpul revoluţiei de la 1848 Tricolorul a fost adoptat ca simbol al naţiunii în prima zi a victoriei revoluţiei burghezo – democratică (1848 – 1849), 14/26 iunie, când a avut loc abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu, instaurarea Guvernului provizoriu de la Bucureşti şi promulgarea decretului nr. 1 de instituire a drapelului naţional.
Revoluţionarii de la 1848, atât cei din Transilvania, cât şi cei din Ţara Românească, au arborat steagul tricolor, ca simbol al luptei lor, având inscripţionat lozinca: „Frăţia”: „Dreptate – Frăţie” şi dându-i denumire de „stindard al libertăţii”.
O lună mai târziu, „văzând cu nu s-a înţeles încă cum trebuiesc făcute stindardele naţionale“, decretul guvernamental nr. 252, din 13 iulie 1848, preciza din nou că “stindardele vor fi tricolore.
Culorile sunt: albastru închis, galben deschis şi roşu carmin”. Ele vor fi dispuse vertical şi vor fi aranjate în ordinea următoare: „lângă lemn vine albastru, apoi galben şi apoi roşu fâlfâind“.
În Adunarea populară desfăşurată pe dealul Filaretului din Bucureşti, în ziua de 15 iunie 1848, s-a celebrat ziua de 11 iunie, începutul revoluţiei, ”zi de mântuire pentru toată România”, sub flamurile tricolore.
Tot în acel an istoric 1848, în acea impresionantă Adunare de la Blaj, 3/15 mai, s-a înălţat „flamura cea mare tricoloră a naţiunii române”, a întregii naţiuni române.
Potrivit unei alte ipoteze tricolorul se impune ca drapel naţional în 1859, odată cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, culorile steagului fiind dispuse însă pe orizontală.
Primul drapel din 1859, aflat în uz până în 1862, a avut fâşia albastră plasată sus, urmând ca, în a doua parte a domniei lui Cuza, fâşia roşie sa fie dispusă pe partea superioară.
După venirea lui Carol I, steagurile vor avea benzile dispuse pe verticală, România aliniindu-se astfel regulilor respectate de steagurile europene.
Ziua Drapelului Naţional a fost instituită pentru a marca ziua de 26 iunie 1848, când Guvernul revoluţionar a decretat ca Tricolorul - roşu, galben şi albastru - să reprezinte steagul naţional al tuturor românilor; cele trei culori împărţite în mod egal reprezintă principiul egalităţii, orientarea culorilor în sus semnifică verticalitatea, cifra trei este numărul perfect, pe lângă ţara noastră mai existând alte trei ţări europene tradiţionale cu steagul tripartit în mod egal şi vertical: Franţa, Italia şi Belgia.
Articol realizat cu prilejul zilei naționale a drapelului României
Imagini sugestive
O producție Civic Slobozia
Publicare: 26.06.2023
Ziua drapelului național al României
Ziua Drapelului Național este ziua de 26 iunie, care a fost proclamată astfel prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998.
Conform legii, această zi va fi marcată de către autoritățile publice și de celelalte instituții ale statului prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific, consacrate istoriei patriei, precum și prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităților Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne.
Scurtă istorie a Zilei Drapelului Naţional
În 1834, când Ţările Române au început să se dezvolte din punct de vedere economic, când conştiinţa naţională cerea unitatea şi libertatea ţării, domnitorul Ţării Româneşti, Alexandru D. Ghica Vodă, a obţinut de la otomani învoirea „de a pune steag românesc corăbiilor negustoreşti şi oştirii"
Steagul destinat corăbiilor avea două culori (galben şi roşu), cel atribuit armatei era compus din trei (roşu, galben şi albastru) şi un vultur la mijloc.
Acesta este socotit drept începutul adoptării tricolorului pe pământ românesc.
O informaţie o descoperim printre mărturiile unui francmason Jean Alexandre Vaillant, (chemat şi stabilit în Muntenia în 1830, profesor şi director al „Colegiului Sf. Sava” din Bucureşti 1831-1834), potrivit căruia tricolorul ar fi fluturat pentru prima dată în ziua de 29 iulie 1839, pe muntele Pleşuva (zona Comarnic – jud. Prahova) Astfel, arborarea de către Vaillant a tricolorului ca drapel al Principatelor este, poate, cea mai veche atestare documentară a acestui fapt.
Tricolorul românesc era cunoscut încă din deceniul 4 al secolului XIX drept simbol naţional cu cel puţin un deceniu înainte de oficializarea sa.
În timpul revoluţiei de la 1848 Tricolorul a fost adoptat ca simbol al naţiunii în prima zi a victoriei revoluţiei burghezo – democratică (1848 – 1849), 14/26 iunie, când a avut loc abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu, instaurarea Guvernului provizoriu de la Bucureşti şi promulgarea decretului nr. 1 de instituire a drapelului naţional.
Revoluţionarii de la 1848, atât cei din Transilvania, cât şi cei din Ţara Românească, au arborat steagul tricolor, ca simbol al luptei lor, având inscripţionat lozinca: „Frăţia”: „Dreptate – Frăţie” şi dându-i denumire de „stindard al libertăţii”.
O lună mai târziu, „văzând cu nu s-a înţeles încă cum trebuiesc făcute stindardele naţionale“, decretul guvernamental nr. 252, din 13 iulie 1848, preciza din nou că “stindardele vor fi tricolore.
Culorile sunt: albastru închis, galben deschis şi roşu carmin”. Ele vor fi dispuse vertical şi vor fi aranjate în ordinea următoare: „lângă lemn vine albastru, apoi galben şi apoi roşu fâlfâind“.
În Adunarea populară desfăşurată pe dealul Filaretului din Bucureşti, în ziua de 15 iunie 1848, s-a celebrat ziua de 11 iunie, începutul revoluţiei, ”zi de mântuire pentru toată România”, sub flamurile tricolore.
Tot în acel an istoric 1848, în acea impresionantă Adunare de la Blaj, 3/15 mai, s-a înălţat „flamura cea mare tricoloră a naţiunii române”, a întregii naţiuni române.
Potrivit unei alte ipoteze tricolorul se impune ca drapel naţional în 1859, odată cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, culorile steagului fiind dispuse însă pe orizontală.
Primul drapel din 1859, aflat în uz până în 1862, a avut fâşia albastră plasată sus, urmând ca, în a doua parte a domniei lui Cuza, fâşia roşie sa fie dispusă pe partea superioară.
După venirea lui Carol I, steagurile vor avea benzile dispuse pe verticală, România aliniindu-se astfel regulilor respectate de steagurile europene.
Ziua Drapelului Naţional a fost instituită pentru a marca ziua de 26 iunie 1848, când Guvernul revoluţionar a decretat ca Tricolorul - roşu, galben şi albastru - să reprezinte steagul naţional al tuturor românilor; cele trei culori împărţite în mod egal reprezintă principiul egalităţii, orientarea culorilor în sus semnifică verticalitatea, cifra trei este numărul perfect, pe lângă ţara noastră mai existând alte trei ţări europene tradiţionale cu steagul tripartit în mod egal şi vertical: Franţa, Italia şi Belgia.
Articol realizat cu prilejul zilei naționale a drapelului României
Imagini sugestive
O producție Civic Slobozia
Publicare: 26.06.2023
Ziua drapelului național al României
Ziua Drapelului Național este ziua de 26 iunie, care a fost proclamată astfel prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998.
Conform legii, această zi va fi marcată de către autoritățile publice și de celelalte instituții ale statului prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific, consacrate istoriei patriei, precum și prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităților Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne.
Scurtă istorie a Zilei Drapelului Naţional
În 1834, când Ţările Române au început să se dezvolte din punct de vedere economic, când conştiinţa naţională cerea unitatea şi libertatea ţării, domnitorul Ţării Româneşti, Alexandru D. Ghica Vodă, a obţinut de la otomani învoirea „de a pune steag românesc corăbiilor negustoreşti şi oştirii"
Steagul destinat corăbiilor avea două culori (galben şi roşu), cel atribuit armatei era compus din trei (roşu, galben şi albastru) şi un vultur la mijloc.
Acesta este socotit drept începutul adoptării tricolorului pe pământ românesc.
O informaţie o descoperim printre mărturiile unui francmason Jean Alexandre Vaillant, (chemat şi stabilit în Muntenia în 1830, profesor şi director al „Colegiului Sf. Sava” din Bucureşti 1831-1834), potrivit căruia tricolorul ar fi fluturat pentru prima dată în ziua de 29 iulie 1839, pe muntele Pleşuva (zona Comarnic – jud. Prahova) Astfel, arborarea de către Vaillant a tricolorului ca drapel al Principatelor este, poate, cea mai veche atestare documentară a acestui fapt.
Tricolorul românesc era cunoscut încă din deceniul 4 al secolului XIX drept simbol naţional cu cel puţin un deceniu înainte de oficializarea sa.
În timpul revoluţiei de la 1848 Tricolorul a fost adoptat ca simbol al naţiunii în prima zi a victoriei revoluţiei burghezo – democratică (1848 – 1849), 14/26 iunie, când a avut loc abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu, instaurarea Guvernului provizoriu de la Bucureşti şi promulgarea decretului nr. 1 de instituire a drapelului naţional.
Revoluţionarii de la 1848, atât cei din Transilvania, cât şi cei din Ţara Românească, au arborat steagul tricolor, ca simbol al luptei lor, având inscripţionat lozinca: „Frăţia”: „Dreptate – Frăţie” şi dându-i denumire de „stindard al libertăţii”.
O lună mai târziu, „văzând cu nu s-a înţeles încă cum trebuiesc făcute stindardele naţionale“, decretul guvernamental nr. 252, din 13 iulie 1848, preciza din nou că “stindardele vor fi tricolore.
Culorile sunt: albastru închis, galben deschis şi roşu carmin”. Ele vor fi dispuse vertical şi vor fi aranjate în ordinea următoare: „lângă lemn vine albastru, apoi galben şi apoi roşu fâlfâind“.
În Adunarea populară desfăşurată pe dealul Filaretului din Bucureşti, în ziua de 15 iunie 1848, s-a celebrat ziua de 11 iunie, începutul revoluţiei, ”zi de mântuire pentru toată România”, sub flamurile tricolore.
Tot în acel an istoric 1848, în acea impresionantă Adunare de la Blaj, 3/15 mai, s-a înălţat „flamura cea mare tricoloră a naţiunii române”, a întregii naţiuni române.
Potrivit unei alte ipoteze tricolorul se impune ca drapel naţional în 1859, odată cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, culorile steagului fiind dispuse însă pe orizontală.
Primul drapel din 1859, aflat în uz până în 1862, a avut fâşia albastră plasată sus, urmând ca, în a doua parte a domniei lui Cuza, fâşia roşie sa fie dispusă pe partea superioară.
După venirea lui Carol I, steagurile vor avea benzile dispuse pe verticală, România aliniindu-se astfel regulilor respectate de steagurile europene.
Ziua Drapelului Naţional a fost instituită pentru a marca ziua de 26 iunie 1848, când Guvernul revoluţionar a decretat ca Tricolorul - roşu, galben şi albastru - să reprezinte steagul naţional al tuturor românilor; cele trei culori împărţite în mod egal reprezintă principiul egalităţii, orientarea culorilor în sus semnifică verticalitatea, cifra trei este numărul perfect, pe lângă ţara noastră mai existând alte trei ţări europene tradiţionale cu steagul tripartit în mod egal şi vertical: Franţa, Italia şi Belgia.
Articol realizat cu prilejul zilei naționale a drapelului României
Imagini sugestive
O producție Civic Slobozia
Publicare: 26.06.2023
Înflorit și cu fructe în același timp!
Sincer vă spun, nu mă procep la pomicultură... însă, de curând observat acest aspect.
Vineri, 23 iunie 2023 vedeam pentru prima oară un pom fructifer înflorit și cu fructe în același timp.
Prima dată am zis că e o ciudățenie, dar imediat m-am gândit să împărtășesc cu voi această întâmplare, poate cienva mă va face să înțeleg fenomenul.
Menționez că acest pom fructifer se află în Piața Revoluției, Nr. 1 din Mun. Slobozia, Jud. Ialomița.
Aștept păreri și argumente cu privire la cele menționate.
Vă mulțumesc că mă urmăriți și distribuiți materialele pe care le realizez.
Text și foto: Alexandru Coțarcă
O producție Civic Slobozia
Publicare: 25.06.2023
?????
Înflorit și cu fructe în același timp!
Sincer vă spun, nu mă procep la pomicultură... însă, de curând observat acest aspect.
Vineri, 23 iunie 2023 vedeam pentru prima oară un pom fructifer înflorit și cu fructe în același timp.
Prima dată am zis că e o ciudățenie, dar imediat m-am gândit să împărtășesc cu voi această întâmplare, poate cienva mă va face să înțeleg fenomenul.
Menționez că acest pom fructifer se află în Piața Revoluției, Nr. 1 din Mun. Slobozia, Jud. Ialomița.
Aștept păreri și argumente cu privire la cele menționate.
Vă mulțumesc că mă urmăriți și distribuiți materialele pe care le realizez.
Text și foto: Alexandru Coțarcă
O producție Civic Slobozia
Publicare: 25.06.2023
Se incarca...
10 luni în urmă
10 luni în urmă
11 luni în urmă
1 an în urmă
1 an în urmă
1 an în urmă
1 an în urmă
1 an în urmă
1 an în urmă
1 an în urmă
1 an în urmă
1 an în urmă
1 an în urmă
1 an în urmă
1 an în urmă
1 an în urmă
1 an în urmă
1 an în urmă
1 an în urmă
1 an în urmă
1 an în urmă
1 an în urmă
1 an în urmă
1 an în urmă
Prieteni · 38
Admin
Alex Vilvoi
Sebastian Popescu
Sorin Dragoi
Radu Sumanaru
Adrian Vaceanu
Max Sao
Valter Cojman
Iulian Brotaru
AM
Alex Mara
Florin Nan
Camelia Răducan
Euseviu Baies
Silvius Banica
Gabriela Dumitru
Beatrice Sumedrea
Ecaterina Lupu
Geanina Otilia Ortodox Macoviciuc
Cristian Atitiene
Carmen Zr
Beniamin Rus
Ion Titu
Margian Tudor
Besleaga Liviu
Ionel Bumbaru
Margian Tudor
Ana Maria Malanca
Laurentiu Urban
Peter White
Marian Motocu
Ion Laurentiu Bakancsos
CL
Ciprian Lucaci
Bogdan Nemesis
Market Info Surveys
Adi Codrut
Marin Dramnescu
Marian Octavian
Moise İon Marcel