Alexandru Coţarcă

Bună dimineața la Moș Ajun! Am venit cu moș ajunul, ca să vă urăm Crăciunul Fericire, numai bine Hai ne daţi, ne dați ori nu ne daţi Că această dimineață este pentru noi, cea mai frumoasă dintre sărbători Hai ne daţi, ne dați ori nu ne daţi La anul și la mulți ani! Comentariu: Colindul copilăriei mele, cu această ocazie a ajunului de Crăciun. Cu acest mesaj rostit din suflet colindam pe la case, anunțând marea sărbătoare sfântă. Au trecut peste 30 de ani de când glasurile copiilor răsunau pe aceste versuri. Mesaj: Alungând răul și gătind sufletul cu bunătate întâmpinâm nașterea lui Iisus Hristos. Făcând pace mai întâi cu nou înșine vom reuși să menținem pacea pe pământ. Bunăstarea este construită pe fundamentul gândurilor și faptelor noastre. La mulți ani binecuvântați vă ureaza Alexandru Coțarcă și Civic Slobozia

Crăciunul din Slobozia Sunt în plină desfășurare evenimente culturale și artistice cu prilejul Crăciunului. Anul acesta amenajarea la Slobozia s-a făcut ceva mai deosebit spre deosebire de alti ani. Prin câteva fotografii realizare în jurul orei 18 vă arăt cât de frumos este. Distracție plăcută slobozenilor și celor ce vin din alte localități apropiate. La mulți ani binecuvântați vă ureaza Alexandru Coțarcă și Civic Slobozia

Crăciunul din Slobozia Sunt în plină desfășurare evenimente culturale și artistice cu prilejul Crăciunului. Anul acesta amenajarea la Slobozia s-a făcut ceva mai deosebit spre deosebire de alti ani. Prin câteva fotografii realizare în jurul orei 18 vă arăt cât de frumos este. Distracție plăcută slobozenilor și celor ce vin din alte localități apropiate. La mulți ani binecuvântați vă ureaza Alexandru Coțarcă și Civic Slobozia

Crăciunul din Slobozia Sunt în plină desfășurare evenimente culturale și artistice cu prilejul Crăciunului. Anul acesta amenajarea la Slobozia s-a făcut ceva mai deosebit spre deosebire de alti ani. Prin câteva fotografii realizare în jurul orei 18 vă arăt cât de frumos este. Distracție plăcută slobozenilor și celor ce vin din alte localități apropiate. La mulți ani binecuvântați vă ureaza Alexandru Coțarcă și Civic Slobozia

Crăciunul din Slobozia Sunt în plină desfășurare evenimente culturale și artistice cu prilejul Crăciunului. Anul acesta amenajarea la Slobozia s-a făcut ceva mai deosebit spre deosebire de alti ani. Prin câteva fotografii realizare în jurul orei 18 vă arăt cât de frumos este. Distracție plăcută slobozenilor și celor ce vin din alte localități apropiate. La mulți ani binecuvântați vă ureaza Alexandru Coțarcă și Civic Slobozia

Crăciunul din Slobozia Sunt în plină desfășurare evenimente culturale și artistice cu prilejul Crăciunului. Anul acesta amenajarea la Slobozia s-a făcut ceva mai deosebit spre deosebire de alti ani. Prin câteva fotografii realizare în jurul orei 18 vă arăt cât de frumos este. Distracție plăcută slobozenilor și celor ce vin din alte localități apropiate. La mulți ani binecuvântați vă ureaza Alexandru Coțarcă și Civic Slobozia

Crăciunul din Slobozia Sunt în plină desfășurare evenimente culturale și artistice cu prilejul Crăciunului. Anul acesta amenajarea la Slobozia s-a făcut ceva mai deosebit spre deosebire de alti ani. Prin câteva fotografii realizare în jurul orei 18 vă arăt cât de frumos este. Distracție plăcută slobozenilor și celor ce vin din alte localități apropiate. La mulți ani binecuvântați vă ureaza Alexandru Coțarcă și Civic Slobozia

Crăciunul din Slobozia Sunt în plină desfășurare evenimente culturale și artistice cu prilejul Crăciunului. Anul acesta amenajarea la Slobozia s-a făcut ceva mai deosebit spre deosebire de alti ani. Prin câteva fotografii realizare în jurul orei 18 vă arăt cât de frumos este. Distracție plăcută slobozenilor și celor ce vin din alte localități apropiate. La mulți ani binecuvântați vă ureaza Alexandru Coțarcă și Civic Slobozia

Crăciunul din Slobozia Sunt în plină desfășurare evenimente culturale și artistice cu prilejul Crăciunului. Anul acesta amenajarea la Slobozia s-a făcut ceva mai deosebit spre deosebire de alti ani. Prin câteva fotografii realizare în jurul orei 18 vă arăt cât de frumos este. Distracție plăcută slobozenilor și celor ce vin din alte localități apropiate. La mulți ani binecuvântați vă ureaza Alexandru Coțarcă și Civic Slobozia

Crăciunul din Slobozia Sunt în plină desfășurare evenimente culturale și artistice cu prilejul Crăciunului. Anul acesta amenajarea la Slobozia s-a făcut ceva mai deosebit spre deosebire de alti ani. Prin câteva fotografii realizare în jurul orei 18 vă arăt cât de frumos este. Distracție plăcută slobozenilor și celor ce vin din alte localități apropiate. La mulți ani binecuvântați vă ureaza Alexandru Coțarcă și Civic Slobozia

Crăciunul din Slobozia Sunt în plină desfășurare evenimente culturale și artistice cu prilejul Crăciunului. Anul acesta amenajarea la Slobozia s-a făcut ceva mai deosebit spre deosebire de alti ani. Prin câteva fotografii realizare în jurul orei 18 vă arăt cât de frumos este. Distracție plăcută slobozenilor și celor ce vin din alte localități apropiate. La mulți ani binecuvântați vă ureaza Alexandru Coțarcă și Civic Slobozia

„La preț de tinichea”! Recent formațiunea politică A.U.R. a mai făcut „o achiziție”, un om „bun de gură”, activist civic și care vine din sfera jurnalismului. Plimbat prin țară o perioadă de timp pe bani de care numai el știe, cu ceva informații noi bănuiam această mișcare. Bănuiala unora s-a adeverit, este oficial, Sergiu Mihalcea a intrat în A.U.R. Partidul în cauză nu l-a primit pe Sergiu Mihalcea cu „mâinile goale”, el venind cu un număr impresionant de susținători, majoritatea fiind în mediul online. Voci din jurnalism spun că Sergiu Mihalcea a acceptat oferta lui George Simion. Conștiința ne îndeamnă să punem întrebări, de bun-simț bineînțeles. Oare despre ce ofertă o fi vorba și cât de mare ? Un jurnalist cunoscut vorbește la trecut despre cariera de jurnalist a lui Sergiu Mihalcea. Să fie Sergiu Mihalcea noul „strateg” de campanie al formațiunii politice A.U.R. pentru alegerile din 2024 ? Pentru un fin observator este firesc în a pune întrebări, răspunsuri ce nu au întârziat să apară. Oare cum a apărut omul Sergiu Mihalcea ? Cine l-a „alimentat” cu bani pentru toate plimbările, conferințele și chiar donațiile făcute ? Răspunsurile sunt clare, sursa este evidentă, nu își mai au rostul comentariile. După această „mutare” oare ce se va întâmpla cu popularitatea lui Sergiu Mihalcea ? Sincer să fiu, am urmărit publicații realizate de Sergiu Mihalcea, dar într-un mod selectiv. Cum bănuiala mea de ceva vreme s-a adeverit, la fel de sincer vă spun că nu-l voi mai urmări nici măcar în mod selectiv. Foto: Sergiu Mihalcea și George Simion, sursa Telegram Text redactat: Alexandru Coțarcă O producție Civic Slobozia Publicare: 14 decembrie 2023

De ziua Constituției, 8 Decembrie LEGEA NR.120 DIN 8 DECEMBRIE 1995 privind proclamarea „Zilei Constituţiei României”, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 287 din 11 decembrie 1995: Parlamentul României adoptă prezenta lege: Art. 1 – Se proclamă ziua de 8 decembrie „Ziua Constituţiei României„. Art. 2 – În scopul sărbătoririi „Zilei Constituţiei României„, autorităţile publice şi celelalte instituţii publice vor arbora drapelul României şi vor organiza acţiuni culturale şi manifestări ştiinţifice consacrate dezvoltării democraţiei constituţionale în România. Constituția României este legea fundamentală a statului care reglementează, printre altele, principiile generale de organizare a statului, drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale ale cetățenilor și autoritățile publice. Actuala Constituție a României a fost adoptată în ședința Adunării Constituante din 21 noiembrie 1991 și a intrat în vigoare în urma aprobării ei prin referendumul național din 8 decembrie 1991. Constituția României, așa cum a fost revizuită în 2003, cuprinde 156 de articole împărțite în 8 titluri: - Titlul I - Principii generale - Titlul II - Drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale - Titlul III - Autoritățile publice - Titlul IV - Economia și finanțele publice - Titlul V - Curtea Constituțională - Titlul VI - Integrarea euroatlantică - Titlul VII - Revizuirea Constituției - Titlul VIII - Dispoziții finale și tranzitorii Textul de mai sus este preluat -> 8 Decembrie 2023 O zi tristă pentru Constituția României, încălcată des de funcționarii statului, dar mai ales de către președintele Klaus W. Iohannis. Toate astea se întamplă cu acceptarea tacită a poporului român, nevoit să accepte "pas cu pas" constrângeri și restricții în afara cadrului legal. Un popor care a ajuns să fie resemnat, nepăsător, comod, visător și naiv de 33 de ani. Trezirea popor român, sau vom pieri, (citat: Corneliu Vadim Tudor). Dumnezeu să binecuvinteze România. -> Subiecte dedicate sărbătorii zilei Constituției 1. Susținem cu tărie și devotament Constituția măcar cum este acum. 2. Atât eu cât și alți oameni raționali milităm pentru revenirea la Constituția adoptată în anul 1991 3. Directivele U.E. impune României renunțarea la Constituție, la legea fundamentală, decizie necesară federalizării Europei. 4. Români cu principii, conștiință, responsabilitate și demnitate se opun renunțării la Constituție. 5. Boicotăm un eventual referendum prin care se intenționează revizuirea Constituției, o anulare mascată. 6. Respect pentru susținătorii Constituției, - felicit candidatura d-nei av. Marina-Ioana Alexandru la funcția de reprezentat al societății civile în cadrul CSM (Consiliul Superior al Magistraturii) - aceată poziție ne privește pe toți, doar uniți vom izbăvi. 7. Cu ocazia zilei Constituției felicit inițiativa d-nei av. Iulia Medeleanu de a distribui și prezenta tinerilor Constituția României. - inițiativă prin care s-a solicitat din partea tinerilor o revoluție a conștiinței, a responsabilității și a demnității. La mulți ani Constituției! La mulți ani România! La mulți ani dragi români! Text redactat: Alexandru Coțarcă Foto: Alexandru Coțarcă Publicație: Civic Slobozia Articol dedicat zilei Constituțoiei României, 8 decembrie

1 Decembrie 2023, Triumful unei națiuni În aceasă zi deosebită sunt acasă, la Slobozia, vremea pare să fie prietenoasă. Vor avea loc manifestări cu prilejul zilei naționale a României, evenimentele se vor desfășura pe platoul din Piața Unirii, la statuia lui Mihai Viteazu, (zona casei de cultură a sindicatelor). Au trecut 105 ani de la marea unire înfăptuită la Alba Iulia, eveniment ce nota în istorie la acea vreme Triumful națiunii române. Pagini de istorie ce au menționat și au cinstit memoria oștașilor ce au luptat pentru integritatea și suveranitatea României. Timpul nu iartă nimic și pe nimeni, azi, la 105 ani de la marele eveniment românii trăiesc vremuri tulburi și pline de incertitudine. Românii generațiilor de azi au datoria morală, spirituală și materială de a menține rezultatele obținute prin muncă și sacrificiu de străbunii noștri. La mulți ani România! La mulți ani frați români Trăiască nația! Text redactat: Alexandru Coțarcă Fotografie personală O producție Civic Slobozia Articol, comentariu dedicat Zilei Naționale a României, 1 Decembrie

Bună dimineața tuturor într-o zi de duminică, rece de 19 noiembrie. La o cafea fierbinte care ne trezește simțurile vă spun din nou, gândiți ca nu doare, cât încă se mai poate.

Ziua Armatei Române - 25 octombrie Semnificația acestei zile: Ziua Armatei Române este ziua când în România se sărbătorește Armata Română, care la data de 25 octombrie 1944 a eliberat de sub ocupația horthystă Transilvania de Nord, în urma Bătăliei de la Carei. Sărbătorirea Zilei Armatei Române este stipulată de Decretul nr. 381 din 01.10.1959 Comentariu: Din nefericire armata română a fost „amputată” ca măsuri condiționate de integrarea României în structura internațională NATO. Prima etapă a fost de renunțare la efectuarea stagiului militar obligatoriu, măsură venită de peste „baltă”, sub pretextul că nu mai este nevoie de așa ceva, „că ne apără NATO prin activarea articolului 5”. O altă etapă a constat în „dezarmarea” armatei române prin dezafectarea și/sau înstrăinarea unor echipamente militare. Ca la un semn, România a fost „invadată” de trupe străine ce s-au așezat comod în baze strategice, eu le-aș numi trupe de ocupație. Astfel corporațiile străine jefuind România și poporul român în cea mai „perfectă liniște”. Mai nou oficiali militari de peste „baltă” vor să pună de o răzmeriță în jurul și chiar în interiorul „grădinii Maicii Domnului”, adică în România, neaveniți din alte state aliate făcându-le jocul. Concluzie: Șanse să scăpăm de acești ocupanți ar fi întâmplări deosebite în țara „înstelată” de peste „baltă”, astfel camuflații să se întoarcă acasă la ei. În România puținii rezerviști care mai sunt să refacă armata și s-o ridice acolo unde i se cuvine să fie. Stagiul militar obligatoriu să fie din nou activat și bazele militare strategice refăcute și aduse la nivelul necesităților. La mulți ani Armatei Române! Articol dedicat Zilei Armatei Române Imagine sugestivă Text redactat: Alexandru Coțarcă, Civic Slobozia Publicare: 25 octombrie 2023

Mesaj pentru țară - Generalul Radu Theodoru Sunt generalul maior aviator Radu Theodoru, veteran de război. Din însărcinarea Statului Major al Comandamentului Vlad Țepeș, adresez un mesaj cetățenilor din România și românilor de pretutindeni. ​Cetățeni ai României, români de pretutindeni! Statul Major al Comandamentului Vlad Țepeș, analizând situația țării pe plan intern și extern a constatat: 1. Situația internă catastrofală este exclusiv opera păturii politicianiste majoritar incultă, coruptă, vândută centrelor de putere globalizatoare. Pătură generatoare de nepotism în masă care a acceptat și acceptă anularea instituțiilor fundamentale ale statului, armata, biserica, școala, justiția, sănătatea, adoptând la ordin străin legi anti-naționale cu urmări grave în demografie, în proprietatea rurală, urbană, în economie, cultură și spiritualitate. 2. Statul Major al Comandamentului Vlad Țepeș, după analizele și evaluările întreprinse a ajuns la concluzia că România mai are resurse umane și economice capabile să realizeze practic un model românesc de țară salvator dacă cetățenii, tineretul în special, instituțiile de forță acționând sub același steag, elimină prin vot actualul sistem, înlocuindu-l cu un sistem socio-economic al meritocrației în care tradițiile verificate de istorie să beneficieze de aportul tehnico-științific modern în spațiul politic al independenței și al suveranității. Români, treziți-vă ! Vă oferim o șansă a salvării. Partidele și asociațiile din țară și diaspora cu programe suveranist-naționale care au fost active în post-decembriadă, fie în spațiul civic, fie în cel politic prin organizarea taberelor de tineret cu programe educativ-patriotice, umanitare, excursii cu tematică documentară, cunoașterea țării și a istoriei acesteia, situri arheologice, excursii pe tematică documentară, recunoașterea țării și a istoriei acesteia, locuri ale marilor bătălii de apărare, case memoriale, reabilitarea de morminte ale eroilor, ale cimitirelor militare, organizatori de mari mitinguri și marșuri de protest împotriva abuzurilor administrative, terorii sanitare, provocărilor la război. Parlamentari care au interpelat drastic, inițiatorii de legi anti-românești recomandate de Uniunea Europeană, sunt îndreptățiți și obligați moral: • Să se solidarizeze într-o coaliție cu program comun care pe plan intern să schimbe imediat sistemul slugo-statului actual; • Să înlocuiască conducerea Băncii Naționale și să orienteze sistemul economico-financiar spre spațiul BRICS; • Să formeze un guvern de criză din specialiști, specialiști certificați prin opera lor tehnico-științifică, realizările lor practice și experiența de organizare și conducere; • Să responsabilizeze toate funcțiile statului prin regulamente exacte și depunere de jurământ; • Să anuleze toate legile anti-românești din economie, învățământ, administrație, sănătate și cultură; • Să rezolve în regim de urgență problemele Ardealului; • Să proclame neutralitatea României pe plan externș • Să refacă sistemul alianțelor tradiționale reciproc avantajoase • Să aducă în țară tezaurul înstrăinat la Londra • Să activeze sistemul relațiilor economico-comerciale în zona balcanică și Euro-Asiatică • Să impună interesele naționale în Delta Dunării și-n bazinul Mării Negre ( bazinul Mării Negre aparține riveranilor, fără excepție ) • Să abroge relațiile subalterne cu Ucraina • Să protejeze românii Transnistrieni • Să recupereze teritoriile istorice răpite silnic de Ucraina, sau prin trădarea alogenilor din conducerea slugo-statului zis România • Să reia relațiile economice, culturale cu Rusia, China și Iranul • Să antameze negocieri cu Federația Rusă pentru anularea pactului Ribbentrop-Molotov Români din țară și din diaspora, impuneți ferm diverselor orgolii, ambiții personale veleitarilor și demagogilor vocali [_____] necesare. Eliminați drastic din spațiul politic eșecurile compromise ale vechiului regim, nulitățile cameleonice, agenții diversioniști. Impuneți în partidele și asociațiile voastre demersul pentru unire într-un partid politic capabil să-și asigure o majoritate lejeră necesară realizării unui program de țară, măcar pe timp mediu. Nu mai de voi depinde salvarea sau prăbușirea țării, a scoaterii ei din istorie. Gongul timpului românesc a bătut ora 23. Treziți-vă, uniți-vă și Dumnezeu ne ajută! Text preluat, sursa: Telegram Apel de conștientizare și acționare imediată Publicare: 2 Septembrie 2023

Limba noastră-i o comoară În adâncuri înfundată Un şirag de piatră rară Pe moşie revărsată. Limba noastră-i foc ce arde Într-un neam, ce fără veste S-a trezit din somn de moarte Ca viteazul din poveste. Limba noastră-i numai cântec, Doina dorurilor noastre, Roi de fulgere, ce spintec Nouri negri, zări albastre. Limba noastră-i graiul pâinii, Când de vânt se mişcă vara; In rostirea ei bătrânii Cu sudori sfinţit-au ţara. Limba noastră-i frunză verde, Zbuciumul din codrii veşnici, Nistrul lin, ce-n valuri pierde Ai luceferilor sfeşnici. Nu veţi plânge-atunci amarnic, Că vi-i limba prea săracă, Şi-ţi vedea, cât îi de darnic Graiul ţării noastre dragă. Limba noastră-i vechi izvoade. Povestiri din alte vremuri; Şi citindu-le ‘nşirate, - Te-nfiori adânc şi tremuri. Limba noastră îi aleasă Să ridice slava-n ceruri, Să ne spiue-n hram şi-acasă Veşnicele adevăruri. Limba noastră-i limbă sfântă, Limba vechilor cazanii, Care o plâng şi care o cântă Pe la vatra lor ţăranii. Înviaţi-vă dar graiul, Ruginit de multă vreme, Ştergeţi slinul, mucegaiul Al uitării ‘n care geme. Strângeţi piatra lucitoare Ce din soare se aprinde – Şi-ţi avea în revărsare Un potop nou de cuvinte. Răsări-vă o comoară În adâncuri înfundată, Un şirag de piatră rară Pe moşie revărsată. Alexei MATEEVICI

Banca Rothschild a fost consultantul Fondului Proprietatea în procesul de listare a Hidroelectrica la Bursă. ZF: Listarea la bursă nu a făcut decât să umple buzunarele băncilor occidentale. După cum se cunoaște, luna trecută, o parte dintre acțiunile Hidroelectrica, respectiv cele deținute de Fondul Proprietatea (controlat de americani), au fost listate la Bursă. Ceea ce se cunoaște mai puțin este că organizația care a oferit consultanță Fondului Proprietatea pentru listarea la bursă a Hidroelectrica a fost Banca Rothschild. Mai precis, gigantul american a operat pe post de „equity adviser”, fiind diferit de consultantul de listare. Mai exact, Rothschild & Co Equity Market Solutions Limited are titlul de consultant financiar al Fondului, după cum precizează Ziarul Financiar. Sursa citată notează că listarea la bursă a Hidroelectrica, cea mai profitabilă companie din portofoliul statului român „nu contribuie la dezvoltarea capacităţilor energetice, dar umflă buzunarele băncilor occidentale cu 80 de milioane de euro”. Astfel băncile implicate sunt: Global Managers sunt Citi, Morgan Stanley, Jefferis – toate din SUA şi Erste din Austria. Joint Managers sunt Bank of America, Barclays, UBS, UniCredit, Wood. Co-lead managers sunt Banca Transilvania – BT CP şi Swiss Capital. Cu alte cuvinte doar două nume româneşti pe listă, respectiv Banca Transilvania şi societatea de brokeraj Swiss Capital. Banca Rothschild l-ar avea printre protejați pe președintele Franței, Emmanuel Macron, după cum informa Ziarul Financiar. PS: Prădătorii au pus „ghiarele” și pe această companie națională, bineînțeles cu complicitatea trădătorilor de neam și țară. Înstrăinarea unei companii ce ține de siguranță națională constituie una din „bomboanele de pe coliva” României. Articol preluat, sursa: r3media Imagine sugestivă Mențiune: Ca răspuns la un comentariu Publicare: 31.07.2023

"DEŞTEAPTĂ-TE ROMÂNE!" Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, În care te-adânciră barbarii de tirani! Acum ori niciodată, croieşte-ţi altă soarte, La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani. Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman, Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume Triumfător în lupte, un nume de Traian! Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine, Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii; Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne, Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii! Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine, Româna naţiune, ai voştri strănepoţi, Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine, "Viaţa-n libertate ori moarte!" strigă toţi. Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi! Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate, Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi! O mamă văduvită de la Mihai cel Mare Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori, Şi blastămă cu lacrămi în ochi pe orişicare, În astfel de pericul s-ar face vânzători! De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă, Oricare s-ar retrage din gloriosul loc, Când patria sau mama, cu inima duioasă, Va cere ca să trecem prin sabie şi foc! N-ajunse iataganul barbarei semilune, A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim; Acum se vâră cnuta în vetrele străbune, Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim! N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie, Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm; Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie, Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm! Români din patru unghiuri, acum ori niciodată Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri! Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri! Preoţi, cu crucea-n frunte căci oastea e creştină, Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt. Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină, Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost'pământ! Versurile imnului naţional aparţin lui Andrei Mureşanu (1816-1863), poet de factură romantică, ziarist, traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluţia de la 1848. Muzica a fost compusă de Anton Pann (1796-1854), poet şi etnograf, om de mare cultură, cântăreţ şi autor de manuale de muzică. Poemul "Un răsunet" al lui Andrei Mureşanu, redactat şi publicat în timpul Revoluţiei de la 1848, a fost pus pe note în câteva zile, deoarece îl aflăm cântat pentru prima oară pe data de 29 iulie 1848 la Râmnicu Vâlcea (în Ţara Românească Revoluţia a izbucnit pe 11 iunie). Poemul va deveni imn sub titlul "Deşteaptă-te, române!", câştigându-şi instantaneu gloria recunoscută datorită mesajului energic şi mobilizator pe care-l conţine. Începând din 1848, "Deşteaptă-te, române!" a fost un cântec foarte drag românilor, insuflându-le curajul în timpul momentelor cruciale, în timpul Războiului de Independenţă (1877-1878), cât şi în cel al primului şi celui de-al doilea Război Mondial. Imediat după instaurarea deplinei dictaturi comuniste la 30 decembrie 1947, când regele Mihai I a fost forţat să abdice, "Deşteaptă-te, române!", ca şi alte marşuri şi cântece patriotice, au fost interzise, intonarea sau fredonarea lor fiind pedepsite cu ani grei de închisoare. Pe 22 Decembrie 1989, în timpul revoluţiei anticomuniste, imnul s-a înălţat pe străzi, însoţind uriaşele mase de oameni, risipind frica de moarte şi unind întregul popor în sentimentele nobile ale momentului. Astfel, instituirea sa ca imn naţional a venit de la sine, sub formidabila presiune a manifestanţilor. Mesajul imnului "Deşteaptă-te, române!" este în acelaşi timp social şi naţional; social, deoarece impune o permanentă stare de vigilenţă pentru a asigura tranziţia către o lume nouă; naţional, deoarece alătură această deşteptare tradiţiei istorice. Imnul conţine acest sublim "acum ori niciodată", prezent în toate imnurile naţionale, de la "paion"-ul cu care grecii au luptat la Marathon şi Salamina până la "Marseilleza" Revoluţiei franceze. Invocarea destinului naţional este culmea cea mai înaltă pe care un popor o poate atinge în zborul său către divinitate. Acest "acum ori niciodată" concentrează toate energiile vitale, mobilizând la maximum. Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe, primele trei şi ultima dintre ele fiind cântate la ocazii festive. Pe lângă acest imn, românii mai au "Hora Unirii", scris în 1855 de marele poet Vasile Alecsandri (1821-1890), care a fost cântat în timpul unirii Principatelor (1859) şi, în general, în toate ocaziile când românii aspiră la uniune şi armonie. "Hora Unirii" este cântat pe ritmul unui dans lent, dar energic, ce reuneşte întreaga adunare. Dansul în cerc (hora) este el însuşi un vechi ritual, simbolizând comunitatea spirituală, egalitatea şi dorinţa românilor de a trăi laolaltă. Articol dedicat sărbătoririi zilei imnului naţional al României, 29 iulie 2023 Publicare: Alexandru Coțarcă, Civic Slobozia

"DEŞTEAPTĂ-TE ROMÂNE!" Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, În care te-adânciră barbarii de tirani! Acum ori niciodată, croieşte-ţi altă soarte, La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani. Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman, Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume Triumfător în lupte, un nume de Traian! Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine, Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii; Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne, Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii! Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine, Româna naţiune, ai voştri strănepoţi, Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine, "Viaţa-n libertate ori moarte!" strigă toţi. Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi! Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate, Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi! O mamă văduvită de la Mihai cel Mare Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori, Şi blastămă cu lacrămi în ochi pe orişicare, În astfel de pericul s-ar face vânzători! De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă, Oricare s-ar retrage din gloriosul loc, Când patria sau mama, cu inima duioasă, Va cere ca să trecem prin sabie şi foc! N-ajunse iataganul barbarei semilune, A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim; Acum se vâră cnuta în vetrele străbune, Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim! N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie, Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm; Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie, Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm! Români din patru unghiuri, acum ori niciodată Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri! Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri! Preoţi, cu crucea-n frunte căci oastea e creştină, Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt. Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină, Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost'pământ! Versurile imnului naţional aparţin lui Andrei Mureşanu (1816-1863), poet de factură romantică, ziarist, traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluţia de la 1848. Muzica a fost compusă de Anton Pann (1796-1854), poet şi etnograf, om de mare cultură, cântăreţ şi autor de manuale de muzică. Poemul "Un răsunet" al lui Andrei Mureşanu, redactat şi publicat în timpul Revoluţiei de la 1848, a fost pus pe note în câteva zile, deoarece îl aflăm cântat pentru prima oară pe data de 29 iulie 1848 la Râmnicu Vâlcea (în Ţara Românească Revoluţia a izbucnit pe 11 iunie). Poemul va deveni imn sub titlul "Deşteaptă-te, române!", câştigându-şi instantaneu gloria recunoscută datorită mesajului energic şi mobilizator pe care-l conţine. Începând din 1848, "Deşteaptă-te, române!" a fost un cântec foarte drag românilor, insuflându-le curajul în timpul momentelor cruciale, în timpul Războiului de Independenţă (1877-1878), cât şi în cel al primului şi celui de-al doilea Război Mondial. Imediat după instaurarea deplinei dictaturi comuniste la 30 decembrie 1947, când regele Mihai I a fost forţat să abdice, "Deşteaptă-te, române!", ca şi alte marşuri şi cântece patriotice, au fost interzise, intonarea sau fredonarea lor fiind pedepsite cu ani grei de închisoare. Pe 22 Decembrie 1989, în timpul revoluţiei anticomuniste, imnul s-a înălţat pe străzi, însoţind uriaşele mase de oameni, risipind frica de moarte şi unind întregul popor în sentimentele nobile ale momentului. Astfel, instituirea sa ca imn naţional a venit de la sine, sub formidabila presiune a manifestanţilor. Mesajul imnului "Deşteaptă-te, române!" este în acelaşi timp social şi naţional; social, deoarece impune o permanentă stare de vigilenţă pentru a asigura tranziţia către o lume nouă; naţional, deoarece alătură această deşteptare tradiţiei istorice. Imnul conţine acest sublim "acum ori niciodată", prezent în toate imnurile naţionale, de la "paion"-ul cu care grecii au luptat la Marathon şi Salamina până la "Marseilleza" Revoluţiei franceze. Invocarea destinului naţional este culmea cea mai înaltă pe care un popor o poate atinge în zborul său către divinitate. Acest "acum ori niciodată" concentrează toate energiile vitale, mobilizând la maximum. Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe, primele trei şi ultima dintre ele fiind cântate la ocazii festive. Pe lângă acest imn, românii mai au "Hora Unirii", scris în 1855 de marele poet Vasile Alecsandri (1821-1890), care a fost cântat în timpul unirii Principatelor (1859) şi, în general, în toate ocaziile când românii aspiră la uniune şi armonie. "Hora Unirii" este cântat pe ritmul unui dans lent, dar energic, ce reuneşte întreaga adunare. Dansul în cerc (hora) este el însuşi un vechi ritual, simbolizând comunitatea spirituală, egalitatea şi dorinţa românilor de a trăi laolaltă. Articol dedicat sărbătoririi zilei imnului naţional al României, 29 iulie 2023 Publicare: Alexandru Coțarcă, Civic Slobozia

"DEŞTEAPTĂ-TE ROMÂNE!" Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, În care te-adânciră barbarii de tirani! Acum ori niciodată, croieşte-ţi altă soarte, La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani. Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman, Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume Triumfător în lupte, un nume de Traian! Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine, Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii; Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne, Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii! Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine, Româna naţiune, ai voştri strănepoţi, Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine, "Viaţa-n libertate ori moarte!" strigă toţi. Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi! Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate, Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi! O mamă văduvită de la Mihai cel Mare Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori, Şi blastămă cu lacrămi în ochi pe orişicare, În astfel de pericul s-ar face vânzători! De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă, Oricare s-ar retrage din gloriosul loc, Când patria sau mama, cu inima duioasă, Va cere ca să trecem prin sabie şi foc! N-ajunse iataganul barbarei semilune, A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim; Acum se vâră cnuta în vetrele străbune, Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim! N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie, Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm; Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie, Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm! Români din patru unghiuri, acum ori niciodată Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri! Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri! Preoţi, cu crucea-n frunte căci oastea e creştină, Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt. Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină, Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost'pământ! Versurile imnului naţional aparţin lui Andrei Mureşanu (1816-1863), poet de factură romantică, ziarist, traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluţia de la 1848. Muzica a fost compusă de Anton Pann (1796-1854), poet şi etnograf, om de mare cultură, cântăreţ şi autor de manuale de muzică. Poemul "Un răsunet" al lui Andrei Mureşanu, redactat şi publicat în timpul Revoluţiei de la 1848, a fost pus pe note în câteva zile, deoarece îl aflăm cântat pentru prima oară pe data de 29 iulie 1848 la Râmnicu Vâlcea (în Ţara Românească Revoluţia a izbucnit pe 11 iunie). Poemul va deveni imn sub titlul "Deşteaptă-te, române!", câştigându-şi instantaneu gloria recunoscută datorită mesajului energic şi mobilizator pe care-l conţine. Începând din 1848, "Deşteaptă-te, române!" a fost un cântec foarte drag românilor, insuflându-le curajul în timpul momentelor cruciale, în timpul Războiului de Independenţă (1877-1878), cât şi în cel al primului şi celui de-al doilea Război Mondial. Imediat după instaurarea deplinei dictaturi comuniste la 30 decembrie 1947, când regele Mihai I a fost forţat să abdice, "Deşteaptă-te, române!", ca şi alte marşuri şi cântece patriotice, au fost interzise, intonarea sau fredonarea lor fiind pedepsite cu ani grei de închisoare. Pe 22 Decembrie 1989, în timpul revoluţiei anticomuniste, imnul s-a înălţat pe străzi, însoţind uriaşele mase de oameni, risipind frica de moarte şi unind întregul popor în sentimentele nobile ale momentului. Astfel, instituirea sa ca imn naţional a venit de la sine, sub formidabila presiune a manifestanţilor. Mesajul imnului "Deşteaptă-te, române!" este în acelaşi timp social şi naţional; social, deoarece impune o permanentă stare de vigilenţă pentru a asigura tranziţia către o lume nouă; naţional, deoarece alătură această deşteptare tradiţiei istorice. Imnul conţine acest sublim "acum ori niciodată", prezent în toate imnurile naţionale, de la "paion"-ul cu care grecii au luptat la Marathon şi Salamina până la "Marseilleza" Revoluţiei franceze. Invocarea destinului naţional este culmea cea mai înaltă pe care un popor o poate atinge în zborul său către divinitate. Acest "acum ori niciodată" concentrează toate energiile vitale, mobilizând la maximum. Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe, primele trei şi ultima dintre ele fiind cântate la ocazii festive. Pe lângă acest imn, românii mai au "Hora Unirii", scris în 1855 de marele poet Vasile Alecsandri (1821-1890), care a fost cântat în timpul unirii Principatelor (1859) şi, în general, în toate ocaziile când românii aspiră la uniune şi armonie. "Hora Unirii" este cântat pe ritmul unui dans lent, dar energic, ce reuneşte întreaga adunare. Dansul în cerc (hora) este el însuşi un vechi ritual, simbolizând comunitatea spirituală, egalitatea şi dorinţa românilor de a trăi laolaltă. Articol dedicat sărbătoririi zilei imnului naţional al României, 29 iulie 2023 Publicare: Alexandru Coțarcă, Civic Slobozia

ROSHEN, marcă ucraineană Un miliardar, fost președinte ucrainean, face afaceri de zeci de milioane de euro în România. Compania Roshen One, parte din grupul internațional din sectorul ciocolatei Roshen, controlat de miliardarul Petro Poroșenko, a avut anul trecut o cifră de afaceri de 167,9 milioane de lei (circa 34 mil. euro), în creștere cu 36% față de anul precedent. De unde vine „brendul” Roshen ? Fabrica de cofetărie din Kremenchuk este una dintre cele mai vechi întreprinderi din Ucraina producătoare de dulciuri. Comentariu: Prin intermediari, compania ucraineană Roshen a achiziționat pe lucru de nimic ce mai rămăsese din fabricile românești de dulciuri, astfel, piața românească de dulciuri a fost invadată de marca Roshen. Eu personal observ cum produsele marca Roshen au „invadat” rafturile magazinelor din România, chiar și micii întreprinzători, „buticari” achiziționează din depozite produse ale acestei companii. În mod suspect produsele acestei companii sunt ceva mai accesibile ca preț și bine poziționate pe rafturi, lucru ce mă face să cred că are loc un sabotaj la celelalte mărci, dar mai ales la cele românești. Veți spune că e normal, doar suntem vecini cu Ucraina. Oare cât de buni vecini ne-au fost ucrainienii de-a lungul istoriei ? Iată cum suntem tratați în această perioadă, suntem bătaia lor de joc, toate acestea în numele unui plan malefic. PS: Oare și în acest domeniu e cu „Slava așezare de la margine ?” Text redactat: Alexandru Coțarcă Imagine sugestivă O producție Civic Slobozia Scurt articol, publicat: 04.07.2023

Ziua drapelului național al României Ziua Drapelului Național este ziua de 26 iunie, care a fost proclamată astfel prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998. Conform legii, această zi va fi marcată de către autoritățile publice și de celelalte instituții ale statului prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific, consacrate istoriei patriei, precum și prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităților Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne. Scurtă istorie a Zilei Drapelului Naţional În 1834, când Ţările Române au început să se dezvolte din punct de vedere economic, când conştiinţa naţională cerea unitatea şi libertatea ţării, domnitorul Ţării Româneşti, Alexandru D. Ghica Vodă, a obţinut de la otomani învoirea „de a pune steag românesc corăbiilor negustoreşti şi oştirii" Steagul destinat corăbiilor avea două culori (galben şi roşu), cel atribuit armatei era compus din trei (roşu, galben şi albastru) şi un vultur la mijloc. Acesta este socotit drept începutul adoptării tricolorului pe pământ românesc. O informaţie o descoperim printre mărturiile unui francmason Jean Alexandre Vaillant, (chemat şi stabilit în Muntenia în 1830, profesor şi director al „Colegiului Sf. Sava” din Bucureşti 1831-1834), potrivit căruia tricolorul ar fi fluturat pentru prima dată în ziua de 29 iulie 1839, pe muntele Pleşuva (zona Comarnic – jud. Prahova) Astfel, arborarea de către Vaillant a tricolorului ca drapel al Principatelor este, poate, cea mai veche atestare documentară a acestui fapt. Tricolorul românesc era cunoscut încă din deceniul 4 al secolului XIX drept simbol naţional cu cel puţin un deceniu înainte de oficializarea sa. În timpul revoluţiei de la 1848 Tricolorul a fost adoptat ca simbol al naţiunii în prima zi a victoriei revoluţiei burghezo – democratică (1848 – 1849), 14/26 iunie, când a avut loc abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu, instaurarea Guvernului provizoriu de la Bucureşti şi promulgarea decretului nr. 1 de instituire a drapelului naţional. Revoluţionarii de la 1848, atât cei din Transilvania, cât şi cei din Ţara Românească, au arborat steagul tricolor, ca simbol al luptei lor, având inscripţionat lozinca: „Frăţia”: „Dreptate – Frăţie” şi dându-i denumire de „stindard al libertăţii”. O lună mai târziu, „văzând cu nu s-a înţeles încă cum trebuiesc făcute stindardele naţionale“, decretul guvernamental nr. 252, din 13 iulie 1848, preciza din nou că “stindardele vor fi tricolore. Culorile sunt: albastru închis, galben deschis şi roşu carmin”. Ele vor fi dispuse vertical şi vor fi aranjate în ordinea următoare: „lângă lemn vine albastru, apoi galben şi apoi roşu fâlfâind“. În Adunarea populară desfăşurată pe dealul Filaretului din Bucureşti, în ziua de 15 iunie 1848, s-a celebrat ziua de 11 iunie, începutul revoluţiei, ”zi de mântuire pentru toată România”, sub flamurile tricolore. Tot în acel an istoric 1848, în acea impresionantă Adunare de la Blaj, 3/15 mai, s-a înălţat „flamura cea mare tricoloră a naţiunii române”, a întregii naţiuni române. Potrivit unei alte ipoteze tricolorul se impune ca drapel naţional în 1859, odată cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, culorile steagului fiind dispuse însă pe orizontală. Primul drapel din 1859, aflat în uz până în 1862, a avut fâşia albastră plasată sus, urmând ca, în a doua parte a domniei lui Cuza, fâşia roşie sa fie dispusă pe partea superioară. După venirea lui Carol I, steagurile vor avea benzile dispuse pe verticală, România aliniindu-se astfel regulilor respectate de steagurile europene. Ziua Drapelului Naţional a fost instituită pentru a marca ziua de 26 iunie 1848, când Guvernul revoluţionar a decretat ca Tricolorul - roşu, galben şi albastru - să reprezinte steagul naţional al tuturor românilor; cele trei culori împărţite în mod egal reprezintă principiul egalităţii, orientarea culorilor în sus semnifică verticalitatea, cifra trei este numărul perfect, pe lângă ţara noastră mai existând alte trei ţări europene tradiţionale cu steagul tripartit în mod egal şi vertical: Franţa, Italia şi Belgia. Articol realizat cu prilejul zilei naționale a drapelului României Imagini sugestive O producție Civic Slobozia Publicare: 26.06.2023