Podcast, cu Adrian Costea
Joi, 28 septembrie 2023 a fost realizat un nou podcast, unde Adrian Costea l-a avut ca invitat pe Dr. Mihai Petru Lungu (medic pediatru).
Tema întâlnirii fiind despre nivelul de conștiință al umanității.
Iată câteva punte discutate care cu siguranță vă va stârni curiozitatea să vizionați întregul inteviu.
Importanța și puterea conștiinței umane
Evoluția spirituală și cea materială puse în balanță
Tradiții moștenite vs modernism
Egoul, un progres material artificial
Școala: comperiție, formare profesională vs dezvoltarea conștiinței
Alimentația poate „modela” atitudinea și comportamentul omului
Entitatea statală „confiscă” subtil conștiința și demnitatea omului
Emigranții, o soluție pentru piața muncii sau un plan de metisare?
Familia tradițională vs alte orientări
Conștiința omului politic: egoul vs moralitate
Moderator: Adrian Costea
Invitat: Dr. Mihai Petru Lungu (medic pediatru)
Text, cameraman, editor și montaj: Alexandru Coțarcă
Mod transmisie: Înregistrare, Format video: 16:9
O producție Civic Slobozia
Publicare: 30.09.2023
Dr. Mihail Petru Lungu: "Majoritatea populației Globului este egotică"
Pentru o vizionare care să va trezească interesul, acestea sunt momentele de referință, în ordine cronologică, ale discuției mele cu domnul doctor Mihai Petru Lungu:
*Importanța și puterea conștiințe
Subiecte de actualitate, 25 septembrie 2023
1. Comentariu adresat domnului Sergiu Mihalcea, jurnalist și activist civic, cu privire la vizita sa în județul Ialomița și în municipiul Slobozia.
2. Din nou „dârele morții” brăzdează cerul României, cine sunt oare vinovații?
3. Copii noștri „vânați” din școală, strategia sistemului și acordul tacit al părinților în necunoaștință de cauză reprezintă un act diabolic dacă nu chiar criminal.
4. Fenomenele ciudate își au „rădăcinile” în echipamentele de tip militar amplasate pe teritoriul României, grație implementării tehnologiei mileniului 3.
Subiecte locale:
1. S.C. URBAN S.A. „pârlește” la buzunare clienții, consumatori de apă la robinet prin prețul de 15 lei m/c.
2. Firma ERBAȘU, cea care execută lucrări de modernizare la spitalul județean Ialomița din municipiul Slobozia „bagă gunoiul sub preș”, depozitând deșeurile pe unde se poate la îndemnul unor „edili”.
3. Municipiul Slobozia în șantier de peste un an, executându-se lucrari inutile, „fără cap” și în stil „Dorelistic”.
4. Canalizările în stare avansată de degradare, „noroc că plouă mai rar și apa de la robinet s-a cam scumpit”.
5. „Orașul de 15 minute și ingineria socială” sunt aici conform unor planuri întocmite de „bolnavii planetei”.
Text redactat, cameraman, editor și montaj: Alexandru Coțarcă
Mod transmisie: Înregistrare, Format video: 16:9
O producție Civic Slobozia
Publicare: 25.09.2023
Subiecte de actualitate, 25 septembrie 2023
Subiecte de actualitate, 25 septembrie 2023
1. Comentariu adresat domnului Sergiu Mihalcea, jurnalist și activist civic, cu privire la vizita sa în județul Ialomița și în municipiul Slobozia.
2. Din
Podcast, cu Adrian Costea
Vineri, 22 septembrie 2023 s-a realizat un Podcast în care moderator a fost Adrian Costea având ca invitat pe Florian Păun, activist civic din satul Bataluri, comuna Albești, județul Ialomița.
Tema a fost despre implicare în viața micii comunități Bataluri, o așezare rurală ce azi mai numără 12 suflete.
Florian Păun este unul din localnicii micii așezări Bataluri, implicarea lui în viața comunității a dus la rezolvarea câtorva probleme și a scos din uitare „mâna” de suflete.
PS: „Viitorul sună bine”, Florian spune în acest podcast că va continua acțiunile civice, visul său fiind să readucă demnitatea și importanța de altă dată comunității din care face parte.
Moderator: Adrian Costea
Invitat: Florian Păun, activist civic
Text, cameraman, editor și montaj: Alexandru Coțarcă
Mod transmisie: Înregistrare, Format video: 16:9
O producție Civic Slobozia
Publicare: 25.09.2023
Podcast, cu Adrian Costea
Podcast, cu Adrian Costea
Vineri, 22 septembrie 2023 s-a realizat un Podcast în care moderator a fost Adrian Costea având ca invitat pe Florian Păun, activist civic din satul Bataluri, comuna Albești
Lege și ordine!
Emisiune de tip comentariu prezentată pe câteva puncte esențiale:
1. Constituție pe baza legilor divine, naturale, calea spre normalitate și echilibru.
2. Nesupunerea civică în fața legilor malefice realizate de infractori.
3. Abrogarea legilor care prin aplicarea lor au creat prejudicii morale și materiale României și poporului român.
4. Politica și iluzia alegerilor, o mașinărie creată să subjuge popoare pentru prosperitatea unor entități malefice.
5. Taxe, impozite și accize plătite de majoritari pentru prosperitatea unor autointitulați conducători, prin încasări făcute cu „japca”.
6. Clasa celor bogați clădită pe munca și suferința celor menținuți în sărăcie.
- comentariu: exploatarea omului de către om,
- necesitatea și aplicarea cunoscutei legi din trecut „Nr. 18”.
7. Puterile principale în stat: legislativă, executivă și judecătorească au devenit instrumentele de asuprirea poporului român.
Text redactat, cameraman, editor și montaj: Alexandru Coțarcă
Mod transmisie: Înregistrare, Format video: 16:9
O producție Civic Slobozia
Publicare: 15.09.2023
Lege și ordine
Lege și ordine!
Emisiune de tip comentariu prezentată pe câteva puncte esențiale:
1. Constituție pe baza legilor divine, naturale, calea spre normalitate și echilibru.
2. Nesupunerea civică în fața
11 Septembrie 2001 (9/11), „ziua care a schimbat lumea”
11 Septembrie 2001 (9/11), „ziua care a schimbat lumea”
11 Septembrie 2001 (9/11), „ziua care a schimbat lumea”
Cu ceva întârziere, am realizat emisiunea ce are ca temă evenimentele din 11 septembrie 2001.
La 21 de ani scopurile acelor evenimente își arat
Dârele morții
Nu contează că este o zi de sărbătoare pentru români, călăii lumii otrăvesc aerul prin instrumente de necombătut.
Azi, 8 septembrie 2023, cerul României a fost din nou „brăzdat” de așa zisele dăre ale morții, din avioane aparent comerciale s-au pulverizat în atmosferă substanțe dăunătoare.
Poate că nu întâmplător în urmă cu câțiva ani rula pe micile ecrane un serial de desene animate în care erau prezentate și discutate astfel de scene apocaliptice.
Dacă nu ați găsit până acum răspunsuri cu privire la: uscarea vegetației, dispariția unor specii de insecte, păsări și animale, boli incurabile cu care se confruntă oamenii, toate acestea le puteți găsi judecând și analizând cele menționate mai sus.
Text redactat, cameraman, editor și montaj: Alexandru Coțarcă
Mod transmisie: Înregistrare, Format video: 16:9
O producție Civic Slobozia
Publicare: 08.09.2023
Dârele morții
Dârele morții
Nu contează că este o zi de sărbătoare pentru români, călăii lumii otrăvesc aerul prin instrumente de necombătut.
Azi, 8 septembrie 2023, cerul României a fost din nou „brăzdat” de așa
Mesaj pentru țară - Generalul Radu Theodoru
Sunt generalul maior aviator Radu Theodoru, veteran de război.
Din însărcinarea Statului Major al Comandamentului Vlad Țepeș, adresez un mesaj cetățenilor din România și românilor de pretutindeni.
Cetățeni ai României, români de pretutindeni!
Statul Major al Comandamentului Vlad Țepeș, analizând situația țării pe plan intern și extern a constatat:
1. Situația internă catastrofală este exclusiv opera păturii politicianiste majoritar incultă, coruptă, vândută centrelor de putere globalizatoare. Pătură generatoare de nepotism în masă care a acceptat și acceptă anularea instituțiilor fundamentale ale statului, armata, biserica, școala, justiția, sănătatea, adoptând la ordin străin legi anti-naționale cu urmări grave în demografie, în proprietatea rurală, urbană, în economie, cultură și spiritualitate.
2. Statul Major al Comandamentului Vlad Țepeș, după analizele și evaluările întreprinse a ajuns la concluzia că România mai are resurse umane și economice capabile să realizeze practic un model românesc de țară salvator dacă cetățenii, tineretul în special, instituțiile de forță acționând sub același steag, elimină prin vot actualul sistem, înlocuindu-l cu un sistem socio-economic al meritocrației în care tradițiile verificate de istorie să beneficieze de aportul tehnico-științific modern în spațiul politic al independenței și al suveranității.
Români, treziți-vă ! Vă oferim o șansă a salvării. Partidele și asociațiile din țară și diaspora cu programe suveranist-naționale care au fost active în post-decembriadă, fie în spațiul civic, fie în cel politic prin organizarea taberelor de tineret cu programe educativ-patriotice, umanitare, excursii cu tematică documentară, cunoașterea țării și a istoriei acesteia, situri arheologice, excursii pe tematică documentară, recunoașterea țării și a istoriei acesteia, locuri ale marilor bătălii de apărare, case memoriale, reabilitarea de morminte ale eroilor, ale cimitirelor militare, organizatori de mari mitinguri și marșuri de protest împotriva abuzurilor administrative, terorii sanitare, provocărilor la război.
Parlamentari care au interpelat drastic, inițiatorii de legi anti-românești recomandate de Uniunea Europeană, sunt îndreptățiți și obligați moral:
• Să se solidarizeze într-o coaliție cu program comun care pe plan intern să schimbe imediat sistemul slugo-statului actual;
• Să înlocuiască conducerea Băncii Naționale și să orienteze sistemul economico-financiar spre spațiul BRICS;
• Să formeze un guvern de criză din specialiști, specialiști certificați prin opera lor tehnico-științifică, realizările lor practice și experiența de organizare și conducere;
• Să responsabilizeze toate funcțiile statului prin regulamente exacte și depunere de jurământ;
• Să anuleze toate legile anti-românești din economie, învățământ, administrație, sănătate și cultură;
• Să rezolve în regim de urgență problemele Ardealului;
• Să proclame neutralitatea României pe plan externș
• Să refacă sistemul alianțelor tradiționale reciproc avantajoase
• Să aducă în țară tezaurul înstrăinat la Londra
• Să activeze sistemul relațiilor economico-comerciale în zona balcanică și Euro-Asiatică
• Să impună interesele naționale în Delta Dunării și-n bazinul Mării Negre ( bazinul Mării Negre aparține riveranilor, fără excepție )
• Să abroge relațiile subalterne cu Ucraina
• Să protejeze românii Transnistrieni
• Să recupereze teritoriile istorice răpite silnic de Ucraina, sau prin trădarea alogenilor din conducerea slugo-statului zis România
• Să reia relațiile economice, culturale cu Rusia, China și Iranul
• Să antameze negocieri cu Federația Rusă pentru anularea pactului Ribbentrop-Molotov
Români din țară și din diaspora, impuneți ferm diverselor orgolii, ambiții personale veleitarilor și demagogilor vocali [_____] necesare. Eliminați drastic din spațiul politic eșecurile compromise ale vechiului regim, nulitățile cameleonice, agenții diversioniști.
Impuneți în partidele și asociațiile voastre demersul pentru unire într-un partid politic capabil să-și asigure o majoritate lejeră necesară realizării unui program de țară, măcar pe timp mediu. Nu mai de voi depinde salvarea sau prăbușirea țării, a scoaterii ei din istorie. Gongul timpului românesc a bătut ora 23. Treziți-vă, uniți-vă și Dumnezeu ne ajută!
Text preluat, sursa: Telegram
Apel de conștientizare și acționare imediată
Publicare: 2 Septembrie 2023
Limba noastră-i o comoară
În adâncuri înfundată
Un şirag de piatră rară
Pe moşie revărsată.
Limba noastră-i foc ce arde
Într-un neam, ce fără veste
S-a trezit din somn de moarte
Ca viteazul din poveste.
Limba noastră-i numai cântec,
Doina dorurilor noastre,
Roi de fulgere, ce spintec
Nouri negri, zări albastre.
Limba noastră-i graiul pâinii,
Când de vânt se mişcă vara;
In rostirea ei bătrânii
Cu sudori sfinţit-au ţara.
Limba noastră-i frunză verde,
Zbuciumul din codrii veşnici,
Nistrul lin, ce-n valuri pierde
Ai luceferilor sfeşnici.
Nu veţi plânge-atunci amarnic,
Că vi-i limba prea săracă,
Şi-ţi vedea, cât îi de darnic
Graiul ţării noastre dragă.
Limba noastră-i vechi izvoade.
Povestiri din alte vremuri;
Şi citindu-le ‘nşirate, -
Te-nfiori adânc şi tremuri.
Limba noastră îi aleasă
Să ridice slava-n ceruri,
Să ne spiue-n hram şi-acasă
Veşnicele adevăruri.
Limba noastră-i limbă sfântă,
Limba vechilor cazanii,
Care o plâng şi care o cântă
Pe la vatra lor ţăranii.
Înviaţi-vă dar graiul,
Ruginit de multă vreme,
Ştergeţi slinul, mucegaiul
Al uitării ‘n care geme.
Strângeţi piatra lucitoare
Ce din soare se aprinde –
Şi-ţi avea în revărsare
Un potop nou de cuvinte.
Răsări-vă o comoară
În adâncuri înfundată,
Un şirag de piatră rară
Pe moşie revărsată.
Alexei MATEEVICI
Subiecte de actualitate, 30 August 2023
1. Dezastrele din România „arme” teribile menite să distrugă neamul românesc.
2. Implicarea României în război în afara cadrului legislativ și a dispozițiilor N.A.T.O., antrenarea și desfășurarea de logistică militară ucraineană, acțiuni menite să bage „bățul prin gard”.
3. „Niște unii” ne vor țara cu orice preț, politicienii „noștri”, slugile obediente le fac hatârul.
4. Un nou an școlar fără educație și formare profesională pe principii „sănătoase”.
5. Taxarea cu japca în numele sănătății, grămezi de bani pentru prosperitatea unor „aleși” și cu „halate albe”.
Comentariu: Cât va mai îngădui Dumnezeu batjocorirea creațiilor sale?
- trezirea conștiinței, unitatea și acțiunea oamenilor ar putea opri „bolnavii planetei” din realizarea planurilor.
Text redactat, cameraman, editor și montaj: Alexandru Coțarcă
Mod transmisie: Înregistrare, Format video: 16:9
O producție Civic Slobozia
Publicare: 30.08.2023
Subiecte de actualitate, 30 August 2023
Subiecte de actualitate, 30 August 2023
1. Dezastrele din România „arme” teribile menite să distrugă neamul românesc.
2. Implicarea României în război în afara cadrului legislativ și a dispozițiilor
Subiecte de actualitate, 27 August 2023
1. Revenirea „Plandemiei”, criza sanitară un „jug” pentru popoare spre a fi asuprite.
2. Criza climatică produsă în „laboratoarele” globaliștilor.
3. Presa „oficială” și ONG-uri crează din nou conflicte interetnice, ungurii visează din nou la Transilvania.
4. Banii reali vs instrumentul digital sub pretextul controlului corect al instrumentului de schimb și eradicarea evaziunii fiscale.
5. Planul Kalergi, aplicat în România: „Umplerea țării cu muncitori străini nu e decât o mască pentru strămutarea aici a unor populații în vederea metisării”.
Comentariu: Din 25 august 2023 intră în vigoare legea Europeană prin care se pun „botnițe” vorbitorilor și acțiunilor anti-sistem.
https://vk.com/wall658991544_323
"Malaxorul popoarelor"
Planul Kalergi * Distrugerea Popoarelor Europene (etnocid)
https://vk.com/wall658991544_477
Planul Kalergi în plină desfășurare
Toate acestea sunt realizate împotriva neamului românesc, România fiind promisă unei populații ce acum sunt apatrizi.
Text redactat, cameraman, editor și montaj: Alexandru Coțarcă
Mod transmisie: Înregistrare, Format video: 16:9
O producție Civic Slobozia
Publicare: 27.08.2023
Subiecte de actualitate, 27 August 2023
Subiecte de actualitate, 27 August 2023
1. Revenirea „Plandemiei”, criza sanitară un „jug” pentru popoare spre a fi asuprite.
2. Criza climatică produsă în „laboratoarele” globaliștilor.
3. Presa „of
"Trăim într-o lume extrem de derutată..."
Profesorul Dumitru Constantin Dulcan (82 de ani) este omul acela foarte bine ancorat atât în știință, fiind un reputat medicinist - neurolog, psihiatru, cât și în spiritualitate, în lumea care nu se vede, dar care conduce ceea ce se vede.
Poți să nu fii de acord cu el, dar nu poți să-l ignori decât dacă ai o mai vastă pregătire și o mai mare experiență decât acest om/profesionist.
"Știința ne arată că noi toți suntem conectați, că nu suntem separați. Și ne mai întrebăm de ce ne merge rău... Din separație vin concurența, ura, invidia,... unul învinge, altul moare. Trăim într-o lume extrem de derutată, de agitată..."
Uită-te la acest dialog de un sfert de oră, cu mentalitatea omului deschis, curios și constructiv.
PS: Aceste cuvântare are menirea de a face apel la conștientizare.
Clip video și text preluate, sursa: Telegram
Inițiativă - Civic Slobozia
Publicare: 11.08.2023
Trăim într o lume extrem de derutată
"Trăim într-o lume extrem de derutată..."
Profesorul Dumitru Constantin Dulcan (82 de ani) este omul acela foarte bine ancorat atât în știință, fiind un reputat medicinist - neurolog, psihiatru, cât
Alegerile politice, iluzia democrației
1. Politicieni propuși, (impuși) prin intermediari din extern la comenzile corporațiilor.
2. Campaniile electorale, spectacole grotești, de toată jena.
3. „Daruri” de la politicieni oferite alegătorilor făcute pe banii tuturor contribuabililor.
4. Produsele aparatului de stat sunt masele de votanți ai partidelor, bugetarii fiind cel mai mare „lot” de alegători.
5. Numărătoarea, centralizarea și repartizarea voturilor „la mâna” vârfului piramidal.
6. Timp de 4 sau 5 ani politicianul „călărește” alegătorul prin taxe, impozite și accize colectate cu „japca”.
7. Politicianul român „specialist” în servilism fără a fi capabil să realizeze ceva constructiv, benefic.
Comentariu: Alegerile ce ar urma să se desfășoare în anul 2024 ar putea fi amânate sau chiar anulate din cauza decretării stării de necesitate, asediu sau urgență.
Astfel actuali funcționari ai statului își vor prelungi mandatele pe perioadă nedeterminată, visul „vătafilor” s-ar îndeplini.
Text redactat, cameraman, editor și montaj: Alexandru Coțarcă
Mod transmisie: Înregistrare, Format video: 16:9
O producție Civic Slobozia
Publicare: 10.08.2023
Alegerile politice, iluzia democrației
Alegerile politice, iluzia democrației
1. Politicieni propuși, (impuși) prin intermediari din extern la comenzile corporațiilor.
2. Campaniile electorale, spectacole grotești, de toată jena.
3. „Daru
Punct și de la capăt - Hotărâre Judecătorească
Judecătoria Slobozia s-a pronunțat în lipsa mea cu privire la contestația procesului-verbal întocmit de Nițu Viorel, Plt. Ajut. în cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Ialomița.
Poate vă întrebați de ce s-a judecat în lipsa mea;
De ce nu m-am prezentat la proces.
Păi cum să mă prezint la proces dacă nu am fost înștiințat ?
Nici măcar nu mi s-a comunicat nr. de dosar.
Nu am primit citație nici comunicare la adresa de domiciliu.
Și cum să-mi ofere "câștig" de cauză ? deranjând astfel instituția opresitvă.
V-ați prins, contestația a fost respinsă, oferind "câștig" de cauză Jandarmeriei.
Cam așa s-a soluționat cererea mea de anulare a procesului-verbal:
Document scanat - Decizia Judecătoriei Slobozia
Atașez documente constituind piese din dosar.
PS: "Suntem egali în fața legii, suntem frați cu toții, ce aia a mă-si"
PPS: "Când justiția este injustă, ne facem dreptate singuri, ca în lumea lui care pe care, vorba maestrului I. L. Caragiale"
Hai Liberare!
Text și documente publicate: 20.01.2022
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Mihai Eminescu - semnatura
Mihai Eminescu - Steaua României
Azi, 15 ianuarie 2022, se implinesc 172 de ani de la nașterea marelui poet, prozator și jurnalist Mihai Eminescu, o valoare a literaturii române.
Această zi deosebită a fost declarată și ziua culturii românești.
Nu este deloc o exagerare spunându-se că Mihai Eminescu este Luceafărul României.
Mihai Eminescu a fost un apărător al valorilor naționale românești și al drepturilor omului.
Ca patriot, naționalist, creștin și iubitor de țară s-a implicat prin fapte și în politica românească de la acea vreme.
Creațiile sale au dat o valoare și mai mare culturii literare românești, cei ce l-au înțeles și apreciat i-au urmat calea.
Multe din scrierile sale au menirea să fie ghid în viețile românilor de zi cu zi chiar în toate domeniile.
< Mihai Eminescu (născut 15 ianuarie 1850, Botoșani, Moldova – decedat 15 iunie 1889, București, Regatul României) a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.
Receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX, a asimilat viziunile poetice occidentale, creația sa aparținând unui romantism literar relativ întârziat.
În momentul în care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiționale ale Romantismului european, gustul pentru trecut și pasiunea pentru istoria națională, căreia a dorit chiar să-i construiască un Pantheon de voievozi, nostalgia regresivă pentru copilărie, melancolia și cultivarea stărilor depresive, întoarcerea în natură etc., poezia europeană descoperea paradigma modernismului, prin Charles Baudelaire sau Stéphane Mallarmé.
Poetul avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant (de altfel Eminescu a lucrat o vreme la traducerea tratatului acestuia Critica rațiunii pure, la îndemnul lui Titu Maiorescu, cel care îi ceruse să-și ia doctoratul în filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat până la urmă) și de teoriile lui Hegel.
Rădăcina ideologică principală a gândirii sale economice sau politice era conservatoare; prin articolele sale publicate mai ales în perioada în care a lucrat la Timpul a reușit să-i deranjeze pe câțiva lideri importanți din acest mare partid care au lansat sloganul, celebru în epocă, „Ia mai opriți-l pe Eminescu ăsta!”.
Publicistica eminesciană oferă cititorilor o radiografie a vieții politice, parlamentare sau guvernamentale din acea epocă; în plus ziaristul era la nevoie și cronicar literar sau teatral, scria despre viața mondenă sau despre evenimente de mai mică importanță, fiind un veritabil cronicar al momentului.
Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea, și a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator.
A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani (De-aș avea), iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena.
Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în ședința din 25 ianuarie 1902.
Eminescu a fost internat în 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuța din București și apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas.
În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineața, poetul a murit în sanatoriul doctorului Șuțu.
În 17 iunie Eminescu a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu din București.
A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.
- Text preluat >
Vă invit pe SITE-ul dedicat marelui om Mihai Eminescu
https://www.mihaieminescu.eu/
Articol dedicat zilei de 15 Ianuarie
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Mihai Eminescu
Mihai Eminescu - Steaua României
Azi, 15 ianuarie 2022, se implinesc 172 de ani de la nașterea marelui poet, prozator și jurnalist Mihai Eminescu, o valoare a literaturii române.
Această zi deosebită a fost declarată și ziua culturii românești.
Nu este deloc o exagerare spunându-se că Mihai Eminescu este Luceafărul României.
Mihai Eminescu a fost un apărător al valorilor naționale românești și al drepturilor omului.
Ca patriot, naționalist, creștin și iubitor de țară s-a implicat prin fapte și în politica românească de la acea vreme.
Creațiile sale au dat o valoare și mai mare culturii literare românești, cei ce l-au înțeles și apreciat i-au urmat calea.
Multe din scrierile sale au menirea să fie ghid în viețile românilor de zi cu zi chiar în toate domeniile.
< Mihai Eminescu (născut 15 ianuarie 1850, Botoșani, Moldova – decedat 15 iunie 1889, București, Regatul României) a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.
Receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX, a asimilat viziunile poetice occidentale, creația sa aparținând unui romantism literar relativ întârziat.
În momentul în care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiționale ale Romantismului european, gustul pentru trecut și pasiunea pentru istoria națională, căreia a dorit chiar să-i construiască un Pantheon de voievozi, nostalgia regresivă pentru copilărie, melancolia și cultivarea stărilor depresive, întoarcerea în natură etc., poezia europeană descoperea paradigma modernismului, prin Charles Baudelaire sau Stéphane Mallarmé.
Poetul avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant (de altfel Eminescu a lucrat o vreme la traducerea tratatului acestuia Critica rațiunii pure, la îndemnul lui Titu Maiorescu, cel care îi ceruse să-și ia doctoratul în filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat până la urmă) și de teoriile lui Hegel.
Rădăcina ideologică principală a gândirii sale economice sau politice era conservatoare; prin articolele sale publicate mai ales în perioada în care a lucrat la Timpul a reușit să-i deranjeze pe câțiva lideri importanți din acest mare partid care au lansat sloganul, celebru în epocă, „Ia mai opriți-l pe Eminescu ăsta!”.
Publicistica eminesciană oferă cititorilor o radiografie a vieții politice, parlamentare sau guvernamentale din acea epocă; în plus ziaristul era la nevoie și cronicar literar sau teatral, scria despre viața mondenă sau despre evenimente de mai mică importanță, fiind un veritabil cronicar al momentului.
Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea, și a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator.
A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani (De-aș avea), iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena.
Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în ședința din 25 ianuarie 1902.
Eminescu a fost internat în 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuța din București și apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas.
În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineața, poetul a murit în sanatoriul doctorului Șuțu.
În 17 iunie Eminescu a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu din București.
A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.
- Text preluat >
Vă invit pe SITE-ul dedicat marelui om Mihai Eminescu
https://www.mihaieminescu.eu/
Articol dedicat zilei de 15 Ianuarie
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Mihai Eminescu - Iubind in taina
Mihai Eminescu - Steaua României
Azi, 15 ianuarie 2022, se implinesc 172 de ani de la nașterea marelui poet, prozator și jurnalist Mihai Eminescu, o valoare a literaturii române.
Această zi deosebită a fost declarată și ziua culturii românești.
Nu este deloc o exagerare spunându-se că Mihai Eminescu este Luceafărul României.
Mihai Eminescu a fost un apărător al valorilor naționale românești și al drepturilor omului.
Ca patriot, naționalist, creștin și iubitor de țară s-a implicat prin fapte și în politica românească de la acea vreme.
Creațiile sale au dat o valoare și mai mare culturii literare românești, cei ce l-au înțeles și apreciat i-au urmat calea.
Multe din scrierile sale au menirea să fie ghid în viețile românilor de zi cu zi chiar în toate domeniile.
< Mihai Eminescu (născut 15 ianuarie 1850, Botoșani, Moldova – decedat 15 iunie 1889, București, Regatul României) a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.
Receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX, a asimilat viziunile poetice occidentale, creația sa aparținând unui romantism literar relativ întârziat.
În momentul în care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiționale ale Romantismului european, gustul pentru trecut și pasiunea pentru istoria națională, căreia a dorit chiar să-i construiască un Pantheon de voievozi, nostalgia regresivă pentru copilărie, melancolia și cultivarea stărilor depresive, întoarcerea în natură etc., poezia europeană descoperea paradigma modernismului, prin Charles Baudelaire sau Stéphane Mallarmé.
Poetul avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant (de altfel Eminescu a lucrat o vreme la traducerea tratatului acestuia Critica rațiunii pure, la îndemnul lui Titu Maiorescu, cel care îi ceruse să-și ia doctoratul în filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat până la urmă) și de teoriile lui Hegel.
Rădăcina ideologică principală a gândirii sale economice sau politice era conservatoare; prin articolele sale publicate mai ales în perioada în care a lucrat la Timpul a reușit să-i deranjeze pe câțiva lideri importanți din acest mare partid care au lansat sloganul, celebru în epocă, „Ia mai opriți-l pe Eminescu ăsta!”.
Publicistica eminesciană oferă cititorilor o radiografie a vieții politice, parlamentare sau guvernamentale din acea epocă; în plus ziaristul era la nevoie și cronicar literar sau teatral, scria despre viața mondenă sau despre evenimente de mai mică importanță, fiind un veritabil cronicar al momentului.
Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea, și a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator.
A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani (De-aș avea), iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena.
Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în ședința din 25 ianuarie 1902.
Eminescu a fost internat în 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuța din București și apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas.
În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineața, poetul a murit în sanatoriul doctorului Șuțu.
În 17 iunie Eminescu a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu din București.
A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.
- Text preluat >
Vă invit pe SITE-ul dedicat marelui om Mihai Eminescu
https://www.mihaieminescu.eu/
Articol dedicat zilei de 15 Ianuarie
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Mihai Eminescu - La steaua
Mihai Eminescu - Steaua României
Azi, 15 ianuarie 2022, se implinesc 172 de ani de la nașterea marelui poet, prozator și jurnalist Mihai Eminescu, o valoare a literaturii române.
Această zi deosebită a fost declarată și ziua culturii românești.
Nu este deloc o exagerare spunându-se că Mihai Eminescu este Luceafărul României.
Mihai Eminescu a fost un apărător al valorilor naționale românești și al drepturilor omului.
Ca patriot, naționalist, creștin și iubitor de țară s-a implicat prin fapte și în politica românească de la acea vreme.
Creațiile sale au dat o valoare și mai mare culturii literare românești, cei ce l-au înțeles și apreciat i-au urmat calea.
Multe din scrierile sale au menirea să fie ghid în viețile românilor de zi cu zi chiar în toate domeniile.
< Mihai Eminescu (născut 15 ianuarie 1850, Botoșani, Moldova – decedat 15 iunie 1889, București, Regatul României) a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.
Receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX, a asimilat viziunile poetice occidentale, creația sa aparținând unui romantism literar relativ întârziat.
În momentul în care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiționale ale Romantismului european, gustul pentru trecut și pasiunea pentru istoria națională, căreia a dorit chiar să-i construiască un Pantheon de voievozi, nostalgia regresivă pentru copilărie, melancolia și cultivarea stărilor depresive, întoarcerea în natură etc., poezia europeană descoperea paradigma modernismului, prin Charles Baudelaire sau Stéphane Mallarmé.
Poetul avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant (de altfel Eminescu a lucrat o vreme la traducerea tratatului acestuia Critica rațiunii pure, la îndemnul lui Titu Maiorescu, cel care îi ceruse să-și ia doctoratul în filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat până la urmă) și de teoriile lui Hegel.
Rădăcina ideologică principală a gândirii sale economice sau politice era conservatoare; prin articolele sale publicate mai ales în perioada în care a lucrat la Timpul a reușit să-i deranjeze pe câțiva lideri importanți din acest mare partid care au lansat sloganul, celebru în epocă, „Ia mai opriți-l pe Eminescu ăsta!”.
Publicistica eminesciană oferă cititorilor o radiografie a vieții politice, parlamentare sau guvernamentale din acea epocă; în plus ziaristul era la nevoie și cronicar literar sau teatral, scria despre viața mondenă sau despre evenimente de mai mică importanță, fiind un veritabil cronicar al momentului.
Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea, și a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator.
A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani (De-aș avea), iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena.
Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în ședința din 25 ianuarie 1902.
Eminescu a fost internat în 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuța din București și apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas.
În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineața, poetul a murit în sanatoriul doctorului Șuțu.
În 17 iunie Eminescu a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu din București.
A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.
- Text preluat >
Vă invit pe SITE-ul dedicat marelui om Mihai Eminescu
https://www.mihaieminescu.eu/
Articol dedicat zilei de 15 Ianuarie
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Mihai Eminescu - Patriotismul
Mihai Eminescu - Steaua României
Azi, 15 ianuarie 2022, se implinesc 172 de ani de la nașterea marelui poet, prozator și jurnalist Mihai Eminescu, o valoare a literaturii române.
Această zi deosebită a fost declarată și ziua culturii românești.
Nu este deloc o exagerare spunându-se că Mihai Eminescu este Luceafărul României.
Mihai Eminescu a fost un apărător al valorilor naționale românești și al drepturilor omului.
Ca patriot, naționalist, creștin și iubitor de țară s-a implicat prin fapte și în politica românească de la acea vreme.
Creațiile sale au dat o valoare și mai mare culturii literare românești, cei ce l-au înțeles și apreciat i-au urmat calea.
Multe din scrierile sale au menirea să fie ghid în viețile românilor de zi cu zi chiar în toate domeniile.
< Mihai Eminescu (născut 15 ianuarie 1850, Botoșani, Moldova – decedat 15 iunie 1889, București, Regatul României) a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.
Receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX, a asimilat viziunile poetice occidentale, creația sa aparținând unui romantism literar relativ întârziat.
În momentul în care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiționale ale Romantismului european, gustul pentru trecut și pasiunea pentru istoria națională, căreia a dorit chiar să-i construiască un Pantheon de voievozi, nostalgia regresivă pentru copilărie, melancolia și cultivarea stărilor depresive, întoarcerea în natură etc., poezia europeană descoperea paradigma modernismului, prin Charles Baudelaire sau Stéphane Mallarmé.
Poetul avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant (de altfel Eminescu a lucrat o vreme la traducerea tratatului acestuia Critica rațiunii pure, la îndemnul lui Titu Maiorescu, cel care îi ceruse să-și ia doctoratul în filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat până la urmă) și de teoriile lui Hegel.
Rădăcina ideologică principală a gândirii sale economice sau politice era conservatoare; prin articolele sale publicate mai ales în perioada în care a lucrat la Timpul a reușit să-i deranjeze pe câțiva lideri importanți din acest mare partid care au lansat sloganul, celebru în epocă, „Ia mai opriți-l pe Eminescu ăsta!”.
Publicistica eminesciană oferă cititorilor o radiografie a vieții politice, parlamentare sau guvernamentale din acea epocă; în plus ziaristul era la nevoie și cronicar literar sau teatral, scria despre viața mondenă sau despre evenimente de mai mică importanță, fiind un veritabil cronicar al momentului.
Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea, și a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator.
A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani (De-aș avea), iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena.
Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în ședința din 25 ianuarie 1902.
Eminescu a fost internat în 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuța din București și apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas.
În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineața, poetul a murit în sanatoriul doctorului Șuțu.
În 17 iunie Eminescu a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu din București.
A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.
- Text preluat >
Vă invit pe SITE-ul dedicat marelui om Mihai Eminescu
https://www.mihaieminescu.eu/
Articol dedicat zilei de 15 Ianuarie
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Mihai Eminescu - Despre oameni
Mihai Eminescu - Steaua României
Azi, 15 ianuarie 2022, se implinesc 172 de ani de la nașterea marelui poet, prozator și jurnalist Mihai Eminescu, o valoare a literaturii române.
Această zi deosebită a fost declarată și ziua culturii românești.
Nu este deloc o exagerare spunându-se că Mihai Eminescu este Luceafărul României.
Mihai Eminescu a fost un apărător al valorilor naționale românești și al drepturilor omului.
Ca patriot, naționalist, creștin și iubitor de țară s-a implicat prin fapte și în politica românească de la acea vreme.
Creațiile sale au dat o valoare și mai mare culturii literare românești, cei ce l-au înțeles și apreciat i-au urmat calea.
Multe din scrierile sale au menirea să fie ghid în viețile românilor de zi cu zi chiar în toate domeniile.
< Mihai Eminescu (născut 15 ianuarie 1850, Botoșani, Moldova – decedat 15 iunie 1889, București, Regatul României) a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.
Receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX, a asimilat viziunile poetice occidentale, creația sa aparținând unui romantism literar relativ întârziat.
În momentul în care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiționale ale Romantismului european, gustul pentru trecut și pasiunea pentru istoria națională, căreia a dorit chiar să-i construiască un Pantheon de voievozi, nostalgia regresivă pentru copilărie, melancolia și cultivarea stărilor depresive, întoarcerea în natură etc., poezia europeană descoperea paradigma modernismului, prin Charles Baudelaire sau Stéphane Mallarmé.
Poetul avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant (de altfel Eminescu a lucrat o vreme la traducerea tratatului acestuia Critica rațiunii pure, la îndemnul lui Titu Maiorescu, cel care îi ceruse să-și ia doctoratul în filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat până la urmă) și de teoriile lui Hegel.
Rădăcina ideologică principală a gândirii sale economice sau politice era conservatoare; prin articolele sale publicate mai ales în perioada în care a lucrat la Timpul a reușit să-i deranjeze pe câțiva lideri importanți din acest mare partid care au lansat sloganul, celebru în epocă, „Ia mai opriți-l pe Eminescu ăsta!”.
Publicistica eminesciană oferă cititorilor o radiografie a vieții politice, parlamentare sau guvernamentale din acea epocă; în plus ziaristul era la nevoie și cronicar literar sau teatral, scria despre viața mondenă sau despre evenimente de mai mică importanță, fiind un veritabil cronicar al momentului.
Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea, și a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator.
A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani (De-aș avea), iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena.
Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în ședința din 25 ianuarie 1902.
Eminescu a fost internat în 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuța din București și apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas.
În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineața, poetul a murit în sanatoriul doctorului Șuțu.
În 17 iunie Eminescu a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu din București.
A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.
- Text preluat >
Vă invit pe SITE-ul dedicat marelui om Mihai Eminescu
https://www.mihaieminescu.eu/
Articol dedicat zilei de 15 Ianuarie
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Mihai Eminescu - Greselile politicienilor sunt crime
Mihai Eminescu - Steaua României
Azi, 15 ianuarie 2022, se implinesc 172 de ani de la nașterea marelui poet, prozator și jurnalist Mihai Eminescu, o valoare a literaturii române.
Această zi deosebită a fost declarată și ziua culturii românești.
Nu este deloc o exagerare spunându-se că Mihai Eminescu este Luceafărul României.
Mihai Eminescu a fost un apărător al valorilor naționale românești și al drepturilor omului.
Ca patriot, naționalist, creștin și iubitor de țară s-a implicat prin fapte și în politica românească de la acea vreme.
Creațiile sale au dat o valoare și mai mare culturii literare românești, cei ce l-au înțeles și apreciat i-au urmat calea.
Multe din scrierile sale au menirea să fie ghid în viețile românilor de zi cu zi chiar în toate domeniile.
< Mihai Eminescu (născut 15 ianuarie 1850, Botoșani, Moldova – decedat 15 iunie 1889, București, Regatul României) a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.
Receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX, a asimilat viziunile poetice occidentale, creația sa aparținând unui romantism literar relativ întârziat.
În momentul în care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiționale ale Romantismului european, gustul pentru trecut și pasiunea pentru istoria națională, căreia a dorit chiar să-i construiască un Pantheon de voievozi, nostalgia regresivă pentru copilărie, melancolia și cultivarea stărilor depresive, întoarcerea în natură etc., poezia europeană descoperea paradigma modernismului, prin Charles Baudelaire sau Stéphane Mallarmé.
Poetul avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant (de altfel Eminescu a lucrat o vreme la traducerea tratatului acestuia Critica rațiunii pure, la îndemnul lui Titu Maiorescu, cel care îi ceruse să-și ia doctoratul în filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat până la urmă) și de teoriile lui Hegel.
Rădăcina ideologică principală a gândirii sale economice sau politice era conservatoare; prin articolele sale publicate mai ales în perioada în care a lucrat la Timpul a reușit să-i deranjeze pe câțiva lideri importanți din acest mare partid care au lansat sloganul, celebru în epocă, „Ia mai opriți-l pe Eminescu ăsta!”.
Publicistica eminesciană oferă cititorilor o radiografie a vieții politice, parlamentare sau guvernamentale din acea epocă; în plus ziaristul era la nevoie și cronicar literar sau teatral, scria despre viața mondenă sau despre evenimente de mai mică importanță, fiind un veritabil cronicar al momentului.
Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea, și a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator.
A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani (De-aș avea), iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena.
Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în ședința din 25 ianuarie 1902.
Eminescu a fost internat în 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuța din București și apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas.
În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineața, poetul a murit în sanatoriul doctorului Șuțu.
În 17 iunie Eminescu a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu din București.
A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.
- Text preluat >
Vă invit pe SITE-ul dedicat marelui om Mihai Eminescu
https://www.mihaieminescu.eu/
Articol dedicat zilei de 15 Ianuarie
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Mihai Eminescu - Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie
Mihai Eminescu - Steaua României
Azi, 15 ianuarie 2022, se implinesc 172 de ani de la nașterea marelui poet, prozator și jurnalist Mihai Eminescu, o valoare a literaturii române.
Această zi deosebită a fost declarată și ziua culturii românești.
Nu este deloc o exagerare spunându-se că Mihai Eminescu este Luceafărul României.
Mihai Eminescu a fost un apărător al valorilor naționale românești și al drepturilor omului.
Ca patriot, naționalist, creștin și iubitor de țară s-a implicat prin fapte și în politica românească de la acea vreme.
Creațiile sale au dat o valoare și mai mare culturii literare românești, cei ce l-au înțeles și apreciat i-au urmat calea.
Multe din scrierile sale au menirea să fie ghid în viețile românilor de zi cu zi chiar în toate domeniile.
< Mihai Eminescu (născut 15 ianuarie 1850, Botoșani, Moldova – decedat 15 iunie 1889, București, Regatul României) a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.
Receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX, a asimilat viziunile poetice occidentale, creația sa aparținând unui romantism literar relativ întârziat.
În momentul în care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiționale ale Romantismului european, gustul pentru trecut și pasiunea pentru istoria națională, căreia a dorit chiar să-i construiască un Pantheon de voievozi, nostalgia regresivă pentru copilărie, melancolia și cultivarea stărilor depresive, întoarcerea în natură etc., poezia europeană descoperea paradigma modernismului, prin Charles Baudelaire sau Stéphane Mallarmé.
Poetul avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant (de altfel Eminescu a lucrat o vreme la traducerea tratatului acestuia Critica rațiunii pure, la îndemnul lui Titu Maiorescu, cel care îi ceruse să-și ia doctoratul în filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat până la urmă) și de teoriile lui Hegel.
Rădăcina ideologică principală a gândirii sale economice sau politice era conservatoare; prin articolele sale publicate mai ales în perioada în care a lucrat la Timpul a reușit să-i deranjeze pe câțiva lideri importanți din acest mare partid care au lansat sloganul, celebru în epocă, „Ia mai opriți-l pe Eminescu ăsta!”.
Publicistica eminesciană oferă cititorilor o radiografie a vieții politice, parlamentare sau guvernamentale din acea epocă; în plus ziaristul era la nevoie și cronicar literar sau teatral, scria despre viața mondenă sau despre evenimente de mai mică importanță, fiind un veritabil cronicar al momentului.
Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea, și a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator.
A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani (De-aș avea), iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena.
Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în ședința din 25 ianuarie 1902.
Eminescu a fost internat în 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuța din București și apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas.
În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineața, poetul a murit în sanatoriul doctorului Șuțu.
În 17 iunie Eminescu a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu din București.
A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.
- Text preluat >
Vă invit pe SITE-ul dedicat marelui om Mihai Eminescu
https://www.mihaieminescu.eu/
Articol dedicat zilei de 15 Ianuarie
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Mihai Eminescu - 1850 - 1889
Mihai Eminescu - Steaua României
Azi, 15 ianuarie 2022, se implinesc 172 de ani de la nașterea marelui poet, prozator și jurnalist Mihai Eminescu, o valoare a literaturii române.
Această zi deosebită a fost declarată și ziua culturii românești.
Nu este deloc o exagerare spunându-se că Mihai Eminescu este Luceafărul României.
Mihai Eminescu a fost un apărător al valorilor naționale românești și al drepturilor omului.
Ca patriot, naționalist, creștin și iubitor de țară s-a implicat prin fapte și în politica românească de la acea vreme.
Creațiile sale au dat o valoare și mai mare culturii literare românești, cei ce l-au înțeles și apreciat i-au urmat calea.
Multe din scrierile sale au menirea să fie ghid în viețile românilor de zi cu zi chiar în toate domeniile.
< Mihai Eminescu (născut 15 ianuarie 1850, Botoșani, Moldova – decedat 15 iunie 1889, București, Regatul României) a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.
Receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX, a asimilat viziunile poetice occidentale, creația sa aparținând unui romantism literar relativ întârziat.
În momentul în care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiționale ale Romantismului european, gustul pentru trecut și pasiunea pentru istoria națională, căreia a dorit chiar să-i construiască un Pantheon de voievozi, nostalgia regresivă pentru copilărie, melancolia și cultivarea stărilor depresive, întoarcerea în natură etc., poezia europeană descoperea paradigma modernismului, prin Charles Baudelaire sau Stéphane Mallarmé.
Poetul avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant (de altfel Eminescu a lucrat o vreme la traducerea tratatului acestuia Critica rațiunii pure, la îndemnul lui Titu Maiorescu, cel care îi ceruse să-și ia doctoratul în filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat până la urmă) și de teoriile lui Hegel.
Rădăcina ideologică principală a gândirii sale economice sau politice era conservatoare; prin articolele sale publicate mai ales în perioada în care a lucrat la Timpul a reușit să-i deranjeze pe câțiva lideri importanți din acest mare partid care au lansat sloganul, celebru în epocă, „Ia mai opriți-l pe Eminescu ăsta!”.
Publicistica eminesciană oferă cititorilor o radiografie a vieții politice, parlamentare sau guvernamentale din acea epocă; în plus ziaristul era la nevoie și cronicar literar sau teatral, scria despre viața mondenă sau despre evenimente de mai mică importanță, fiind un veritabil cronicar al momentului.
Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea, și a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator.
A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani (De-aș avea), iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena.
Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în ședința din 25 ianuarie 1902.
Eminescu a fost internat în 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuța din București și apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas.
În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineața, poetul a murit în sanatoriul doctorului Șuțu.
În 17 iunie Eminescu a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu din București.
A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.
- Text preluat >
Vă invit pe SITE-ul dedicat marelui om Mihai Eminescu
https://www.mihaieminescu.eu/
Articol dedicat zilei de 15 Ianuarie
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Simbolurile justiției
Procesul Dr. Fuellmich împotriva OMS și Forumului de la Davos
Procesul pentru crime globale împotriva umanității intentat și acceptat de Curtea Superioară de Justiție din Canada a început.
O echipă formată din peste 1.000 de avocați și peste 10.000 de experți medicali condusă de germanul Dr. Reiner Fuellmich, unul dintre cei mai puternici avocați europeni, a lansat cel mai mare dosar juridic din istorie numit „Nürnberg 2” împotriva OMS (Organizația Mondială a Sănătății / Morții) și Grupul Davos (Forumul Economic Mondial condus de Klaus Schwab, în vârstă de peste 80 de ani) pentru crime împotriva umanității.
DR. Reiner Fuellmich este un avocat germano-american care a câștigat dosare de milioane de dolari împotriva fraudei Deutsche Bank și cel împotriva Volkswagen pentru frauda Dieselgate.
Este unul dintre fondatorii „Comisiei de anchetă asupra coroanei germane”.
Fuellmich și echipa sa au strâns mii de dovezi științifice care demonstrează nefiabilitatea totală a testelor PCR și frauda din spatele lor.
Fuellmich a vorbit despre vaccinuri la acea vreme și a declarat că „nu au nimic de-a face cu vaccinările, dar fac parte din experimente genetice”.
Pe lângă testele greșite și certificatele de deces frauduloase produse de personalul medical corupt, vaccinul „experimental” în sine încalcă articolul 32 din Convenția de la Geneva.
Articolul 32 din Convenția IV din 1949 interzice: „mutilarea și experimentele medicale sau științifice care nu sunt necesare pentru tratamentul medical al unei persoane”.
Conform articolului 147, efectuarea de experimente biologice pe oameni reprezintă o încălcare gravă a Convenției.
Vaccinul „experimental” încalcă toate cele 10 coduri de la Nürnberg, care prevăd pedeapsa cu moartea pentru cei care încalcă aceste tratate internaționale.
Fuellmich a adăugat, de asemenea, că ,,toate acestea au fost de mult planificate pentru a fi implementate în 2050.”
Dar apoi „ frânghiile au devenit lacome” și a decis să anticipeze planurile mai întâi în 2030 și în cele din urmă în 2020 atât de grăbită încât fac atâtea greșeli.
De exemplu, producătorii de vaccinuri nu au prevăzut că vor exista atât de multe efecte secundare și decese.
„Europa,” continuă Fuellmich, este principalul câmp de luptă al acestui război.
Asta pentru că este complet falimentară.
Fondurile de pensii au fost complet jefuite.
De aceea vor să preia Europa înainte ca oamenii să știe asta".
Dar cine sunt acești oameni care trag sforile?
Potrivit lui Fuellmich, acesta este un grup de aproximativ 3.000 de superbogați.
Clica Davos din jurul lui Klaus Schwab aparține acestui grup. Ce vor ei?
Control total asupra oamenilor.
"Ei mituiesc medici, personalul spitalului si politicieni.
Oamenii care nu coopereaza sunt amenintati.
Folosesc tot felul de tehnici psihologice pentru a manipula oamenii".
„Mass-media de masă”, rezumă Fuellmich, „spun o realitate falsă și spun că majoritatea oamenilor sunt în favoarea măsurilor și a vaccinurilor.
Acest lucru cu siguranță nu este adevărat”.
De exemplu, aproape toți cei cu care vorbesc în Germania știu că o mască nu protejează de nimic, pentru că aproape toată lumea este acum informată de media alternativă.
Vechea presă se stinge.
Sfatul lui Füllmich?
"Răspândiți adevărul și faptele cât mai mult posibil și nu vă pierdeți energia cu oamenii care sunt disperați să se vaccineze.
Nu-i putem salva pe toți.
Mulți oameni vor muri."
Un caz din Franța: Un bătrân bogat, cu multe polițe de asigurare de viață (milioane) în favoarea familiei sale, moare din cauza vaccinării cu Covid (necontestat de medici și de asiguratorii săi de viață).
Compania de asigurări a refuzat să plătească, deoarece medicamentele experimentale, tratamentele etc. sunt excluse din poliță.
Familia dă în judecată compania de asigurări, dar pierde.
Judecătorul afirmă: "Efectele secundare ale vaccinului experimental sunt cunoscute și defunctul nu putea pretinde că nu le cunoștea atunci când a luat voluntar vaccinul.
Nu există nicio lege sau mandat în Franța care să-l oblige să se vaccineze.
Prin urmare, moartea sa." este în esență "sinucidere".
Sinuciderea este, de asemenea, exclusă din polița sa.
Dacă cineva vă contestă vreodată dacă aceste injecții sunt sau nu experimentale și că nici companiile farmaceutice, nici guvernele, nici altcineva în afară de Dvs. nu sunt responsabile pentru acceptarea lor, iar dacă muriți, v-ați sinucis în mod legal.
Fără asigurare, fără plăți, fără rambursări.
Sunteți pe cont propriu! Vaccinații au semnat actul de sinucidere!
Sursa: burebista2012.blogspot.com
Imagine sugestivă
Articol preluat și publicat: 13.01.2022
Manipulare în mod inconștient
Vă prezint 4 tehnici de manipulare în mod inconștient.
Materialul este preluat dintr-un manual de specialitate.
În speranța că va fi de interes, vă urez lectură plăcută.
Document scanat și transformat în imagini
Articol redactat și publicat: 05.12.2019
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Manipulare in mod inconstient - 5
Manipulare în mod inconștient
Vă prezint 4 tehnici de manipulare în mod inconștient.
Materialul este preluat dintr-un manual de specialitate.
În speranța că va fi de interes, vă urez lectură plăcută.
Document scanat și transformat în imagini
Articol redactat și publicat: 05.12.2019
[user=783]Adrian Mitranescu[/user] Textul l-am preluat de pe internet acum câțiva ani. L-am listat la imprimantă și îl păstram într-un dosar. La un momendat m-am gândit să-l redactez pe calculator și să realizez aceste file pentru a le posta pe rețele de socializare.
[user=783]Adrian Mitranescu[/user] După cum puteți observa, articolul este postat pe 05.12.2019
4 ani în urmă
👍 0
❤️ 0
😂 0
😮 0
😢 0
😠 0
👏 0
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Manipulare in mod inconstient - 3
Manipulare în mod inconștient
Vă prezint 4 tehnici de manipulare în mod inconștient.
Materialul este preluat dintr-un manual de specialitate.
În speranța că va fi de interes, vă urez lectură plăcută.
Document scanat și transformat în imagini
Articol redactat și publicat: 05.12.2019
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Manipulare in mod inconstient - 1
Manipulare în mod inconștient
Vă prezint 4 tehnici de manipulare în mod inconștient.
Materialul este preluat dintr-un manual de specialitate.
În speranța că va fi de interes, vă urez lectură plăcută.
Document scanat și transformat în imagini
Articol redactat și publicat: 05.12.2019
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Manipulare in mod inconstient - 2
Manipulare în mod inconștient
Vă prezint 4 tehnici de manipulare în mod inconștient.
Materialul este preluat dintr-un manual de specialitate.
În speranța că va fi de interes, vă urez lectură plăcută.
Document scanat și transformat în imagini
Articol redactat și publicat: 05.12.2019
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Film Românesc - Cel Ales (2015)
Vă invit să vizionați filmul românesc Cel Ales 2015.
Al cărui personaj important este ESCU și metehenele sistemului.
Cel Ales este un film românesc din 2015 regizat de Cristian Comeagă.
Rolurile principale au fost interpretate de actorii: Laura Cosoi, Nicodim Ungureanu, Olimpia Melinte, Bogdan Stanoevici.
Genul programului: DRAMA
Acest program este interzis copiilor sub 15 ani.
Programul conține șcene de violență fizică și limbaj licențios.
https://youtu.be/SdRJXpnkWV4
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
LEGE Nr. 28 din 15 martie 1991
Statutul de Corporație Financiară al României stabilit prin lege.
LEGE Nr. 28 din 15 martie 1991
Dezastrul României începea cu legi de acest gen.
Document scanat și transformat în imagini
Articol prezentat: 28.05.2020
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
LEGE Nr. 28 din 15 martie 1991 - Monitoru oficial
Statutul de Corporație Financiară al României stabilit prin lege.
LEGE Nr. 28 din 15 martie 1991
Dezastrul României începea cu legi de acest gen.
Document scanat și transformat în imagini
Articol prezentat: 28.05.2020
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Drepturile omului in CONSTITUTIA ROMANIEI - pag. 9
Drepturile omului în CONSTITUȚIA ROMÂNIEI
În perioadele stărilor de Urgență și de Alertă, ambele fiind necontituționale, autoritățile statului Român au suspendat abuziv toate drepturile și libertățile cetățenilor.
Dar știm oare ce drepturi și libertăți aveam până acum ?
Iată prezentarea acestora în 9 pagini.
Document scanat și transformat în imagini
Articol redactat: 02.06.2020
[user=2603]tinela lupu[/user] Răspunsul este NU.
Pașnic nu se mai face nimic.
Se va ajunge la care-pe-care, război civil.
Românii care dețin arme vor face urz de ele pentru a își apăra familia și bunurile.
4 ani în urmă
👍 0
❤️ 0
😂 0
😮 0
😢 0
😠 0
👏 0
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Drepturile omului in CONSTITUTIA ROMANIEI - pag. 8
Drepturile omului în CONSTITUȚIA ROMÂNIEI
În perioadele stărilor de Urgență și de Alertă, ambele fiind necontituționale, autoritățile statului Român au suspendat abuziv toate drepturile și libertățile cetățenilor.
Dar știm oare ce drepturi și libertăți aveam până acum ?
Iată prezentarea acestora în 9 pagini.
Document scanat și transformat în imagini
Articol redactat: 02.06.2020
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Drepturile omului in CONSTITUTIA ROMANIEI - pag. 7
Drepturile omului în CONSTITUȚIA ROMÂNIEI
În perioadele stărilor de Urgență și de Alertă, ambele fiind necontituționale, autoritățile statului Român au suspendat abuziv toate drepturile și libertățile cetățenilor.
Dar știm oare ce drepturi și libertăți aveam până acum ?
Iată prezentarea acestora în 9 pagini.
Document scanat și transformat în imagini
Articol redactat: 02.06.2020
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Drepturile omului in CONSTITUTIA ROMANIEI - pag. 6
Drepturile omului în CONSTITUȚIA ROMÂNIEI
În perioadele stărilor de Urgență și de Alertă, ambele fiind necontituționale, autoritățile statului Român au suspendat abuziv toate drepturile și libertățile cetățenilor.
Dar știm oare ce drepturi și libertăți aveam până acum ?
Iată prezentarea acestora în 9 pagini.
Document scanat și transformat în imagini
Articol redactat: 02.06.2020
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Drepturile omului in CONSTITUTIA ROMANIEI - pag. 5
Drepturile omului în CONSTITUȚIA ROMÂNIEI
În perioadele stărilor de Urgență și de Alertă, ambele fiind necontituționale, autoritățile statului Român au suspendat abuziv toate drepturile și libertățile cetățenilor.
Dar știm oare ce drepturi și libertăți aveam până acum ?
Iată prezentarea acestora în 9 pagini.
Document scanat și transformat în imagini
Articol redactat: 02.06.2020
Folosim cookie-uri strict necesare pentru autentificare si securitate. Cookie-urile pentru preferinte,
analitice sau marketing rulează doar dacă alegi să le accepți. Poți schimba oricând alegerea.
Politica de cookie-uri
Strict necesareNecesare pentru autentificare, securitate, sesiune, preferinte cerute explicit si salvarea consimtamantului.
PreferintePăstrează opțiuni de afișare și personalizare care nu sunt esențiale pentru funcționarea de bază.
AnaliticeNe ajuta sa intelegem agregat cum este folosit site-ul si ce trebuie imbunatatit.
MarketingPermite măsurarea campaniilor și conținut personalizat de promovare, dacă va fi activat.