ROSHEN, marcă ucraineană
Un miliardar, fost președinte ucrainean, face afaceri de zeci de milioane de euro în România.
Compania Roshen One, parte din grupul internațional din sectorul ciocolatei Roshen, controlat de miliardarul Petro Poroșenko, a avut anul trecut o cifră de afaceri de 167,9 milioane de lei (circa 34 mil. euro), în creștere cu 36% față de anul precedent.
De unde vine „brendul” Roshen ?
Fabrica de cofetărie din Kremenchuk este una dintre cele mai vechi întreprinderi din Ucraina producătoare de dulciuri.
Comentariu:
Prin intermediari, compania ucraineană Roshen a achiziționat pe lucru de nimic ce mai rămăsese din fabricile românești de dulciuri, astfel, piața românească de dulciuri a fost invadată de marca Roshen.
Eu personal observ cum produsele marca Roshen au „invadat” rafturile magazinelor din România, chiar și micii întreprinzători, „buticari” achiziționează din depozite produse ale acestei companii.
În mod suspect produsele acestei companii sunt ceva mai accesibile ca preț și bine poziționate pe rafturi, lucru ce mă face să cred că are loc un sabotaj la celelalte mărci, dar mai ales la cele românești.
Veți spune că e normal, doar suntem vecini cu Ucraina.
Oare cât de buni vecini ne-au fost ucrainienii de-a lungul istoriei ?
Iată cum suntem tratați în această perioadă, suntem bătaia lor de joc, toate acestea în numele unui plan malefic.
PS: Oare și în acest domeniu e cu „Slava așezare de la margine ?”
Text redactat: Alexandru Coțarcă
Imagine sugestivă
O producție Civic Slobozia
Scurt articol, publicat: 04.07.2023
Nu cumpar asa ceva... citeam mai acum ceva timp ca in igredientele pe care le foloseste la producerea produselor, foloseste ceva care favorizeaza aparatia cancerului... Piei Satana !
Ziua drapelului național al României
Ziua Drapelului Național este ziua de 26 iunie, care a fost proclamată astfel prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998.
Conform legii, această zi va fi marcată de către autoritățile publice și de celelalte instituții ale statului prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific, consacrate istoriei patriei, precum și prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităților Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne.
Scurtă istorie a Zilei Drapelului Naţional
În 1834, când Ţările Române au început să se dezvolte din punct de vedere economic, când conştiinţa naţională cerea unitatea şi libertatea ţării, domnitorul Ţării Româneşti, Alexandru D. Ghica Vodă, a obţinut de la otomani învoirea „de a pune steag românesc corăbiilor negustoreşti şi oştirii"
Steagul destinat corăbiilor avea două culori (galben şi roşu), cel atribuit armatei era compus din trei (roşu, galben şi albastru) şi un vultur la mijloc.
Acesta este socotit drept începutul adoptării tricolorului pe pământ românesc.
O informaţie o descoperim printre mărturiile unui francmason Jean Alexandre Vaillant, (chemat şi stabilit în Muntenia în 1830, profesor şi director al „Colegiului Sf. Sava” din Bucureşti 1831-1834), potrivit căruia tricolorul ar fi fluturat pentru prima dată în ziua de 29 iulie 1839, pe muntele Pleşuva (zona Comarnic – jud. Prahova) Astfel, arborarea de către Vaillant a tricolorului ca drapel al Principatelor este, poate, cea mai veche atestare documentară a acestui fapt.
Tricolorul românesc era cunoscut încă din deceniul 4 al secolului XIX drept simbol naţional cu cel puţin un deceniu înainte de oficializarea sa.
În timpul revoluţiei de la 1848 Tricolorul a fost adoptat ca simbol al naţiunii în prima zi a victoriei revoluţiei burghezo – democratică (1848 – 1849), 14/26 iunie, când a avut loc abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu, instaurarea Guvernului provizoriu de la Bucureşti şi promulgarea decretului nr. 1 de instituire a drapelului naţional.
Revoluţionarii de la 1848, atât cei din Transilvania, cât şi cei din Ţara Românească, au arborat steagul tricolor, ca simbol al luptei lor, având inscripţionat lozinca: „Frăţia”: „Dreptate – Frăţie” şi dându-i denumire de „stindard al libertăţii”.
O lună mai târziu, „văzând cu nu s-a înţeles încă cum trebuiesc făcute stindardele naţionale“, decretul guvernamental nr. 252, din 13 iulie 1848, preciza din nou că “stindardele vor fi tricolore.
Culorile sunt: albastru închis, galben deschis şi roşu carmin”. Ele vor fi dispuse vertical şi vor fi aranjate în ordinea următoare: „lângă lemn vine albastru, apoi galben şi apoi roşu fâlfâind“.
În Adunarea populară desfăşurată pe dealul Filaretului din Bucureşti, în ziua de 15 iunie 1848, s-a celebrat ziua de 11 iunie, începutul revoluţiei, ”zi de mântuire pentru toată România”, sub flamurile tricolore.
Tot în acel an istoric 1848, în acea impresionantă Adunare de la Blaj, 3/15 mai, s-a înălţat „flamura cea mare tricoloră a naţiunii române”, a întregii naţiuni române.
Potrivit unei alte ipoteze tricolorul se impune ca drapel naţional în 1859, odată cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, culorile steagului fiind dispuse însă pe orizontală.
Primul drapel din 1859, aflat în uz până în 1862, a avut fâşia albastră plasată sus, urmând ca, în a doua parte a domniei lui Cuza, fâşia roşie sa fie dispusă pe partea superioară.
După venirea lui Carol I, steagurile vor avea benzile dispuse pe verticală, România aliniindu-se astfel regulilor respectate de steagurile europene.
Ziua Drapelului Naţional a fost instituită pentru a marca ziua de 26 iunie 1848, când Guvernul revoluţionar a decretat ca Tricolorul - roşu, galben şi albastru - să reprezinte steagul naţional al tuturor românilor; cele trei culori împărţite în mod egal reprezintă principiul egalităţii, orientarea culorilor în sus semnifică verticalitatea, cifra trei este numărul perfect, pe lângă ţara noastră mai existând alte trei ţări europene tradiţionale cu steagul tripartit în mod egal şi vertical: Franţa, Italia şi Belgia.
Articol realizat cu prilejul zilei naționale a drapelului României
Imagini sugestive
O producție Civic Slobozia
Publicare: 26.06.2023
Ziua drapelului național al României
Ziua Drapelului Național este ziua de 26 iunie, care a fost proclamată astfel prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998.
Conform legii, această zi va fi marcată de către autoritățile publice și de celelalte instituții ale statului prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific, consacrate istoriei patriei, precum și prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităților Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne.
Scurtă istorie a Zilei Drapelului Naţional
În 1834, când Ţările Române au început să se dezvolte din punct de vedere economic, când conştiinţa naţională cerea unitatea şi libertatea ţării, domnitorul Ţării Româneşti, Alexandru D. Ghica Vodă, a obţinut de la otomani învoirea „de a pune steag românesc corăbiilor negustoreşti şi oştirii"
Steagul destinat corăbiilor avea două culori (galben şi roşu), cel atribuit armatei era compus din trei (roşu, galben şi albastru) şi un vultur la mijloc.
Acesta este socotit drept începutul adoptării tricolorului pe pământ românesc.
O informaţie o descoperim printre mărturiile unui francmason Jean Alexandre Vaillant, (chemat şi stabilit în Muntenia în 1830, profesor şi director al „Colegiului Sf. Sava” din Bucureşti 1831-1834), potrivit căruia tricolorul ar fi fluturat pentru prima dată în ziua de 29 iulie 1839, pe muntele Pleşuva (zona Comarnic – jud. Prahova) Astfel, arborarea de către Vaillant a tricolorului ca drapel al Principatelor este, poate, cea mai veche atestare documentară a acestui fapt.
Tricolorul românesc era cunoscut încă din deceniul 4 al secolului XIX drept simbol naţional cu cel puţin un deceniu înainte de oficializarea sa.
În timpul revoluţiei de la 1848 Tricolorul a fost adoptat ca simbol al naţiunii în prima zi a victoriei revoluţiei burghezo – democratică (1848 – 1849), 14/26 iunie, când a avut loc abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu, instaurarea Guvernului provizoriu de la Bucureşti şi promulgarea decretului nr. 1 de instituire a drapelului naţional.
Revoluţionarii de la 1848, atât cei din Transilvania, cât şi cei din Ţara Românească, au arborat steagul tricolor, ca simbol al luptei lor, având inscripţionat lozinca: „Frăţia”: „Dreptate – Frăţie” şi dându-i denumire de „stindard al libertăţii”.
O lună mai târziu, „văzând cu nu s-a înţeles încă cum trebuiesc făcute stindardele naţionale“, decretul guvernamental nr. 252, din 13 iulie 1848, preciza din nou că “stindardele vor fi tricolore.
Culorile sunt: albastru închis, galben deschis şi roşu carmin”. Ele vor fi dispuse vertical şi vor fi aranjate în ordinea următoare: „lângă lemn vine albastru, apoi galben şi apoi roşu fâlfâind“.
În Adunarea populară desfăşurată pe dealul Filaretului din Bucureşti, în ziua de 15 iunie 1848, s-a celebrat ziua de 11 iunie, începutul revoluţiei, ”zi de mântuire pentru toată România”, sub flamurile tricolore.
Tot în acel an istoric 1848, în acea impresionantă Adunare de la Blaj, 3/15 mai, s-a înălţat „flamura cea mare tricoloră a naţiunii române”, a întregii naţiuni române.
Potrivit unei alte ipoteze tricolorul se impune ca drapel naţional în 1859, odată cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, culorile steagului fiind dispuse însă pe orizontală.
Primul drapel din 1859, aflat în uz până în 1862, a avut fâşia albastră plasată sus, urmând ca, în a doua parte a domniei lui Cuza, fâşia roşie sa fie dispusă pe partea superioară.
După venirea lui Carol I, steagurile vor avea benzile dispuse pe verticală, România aliniindu-se astfel regulilor respectate de steagurile europene.
Ziua Drapelului Naţional a fost instituită pentru a marca ziua de 26 iunie 1848, când Guvernul revoluţionar a decretat ca Tricolorul - roşu, galben şi albastru - să reprezinte steagul naţional al tuturor românilor; cele trei culori împărţite în mod egal reprezintă principiul egalităţii, orientarea culorilor în sus semnifică verticalitatea, cifra trei este numărul perfect, pe lângă ţara noastră mai existând alte trei ţări europene tradiţionale cu steagul tripartit în mod egal şi vertical: Franţa, Italia şi Belgia.
Articol realizat cu prilejul zilei naționale a drapelului României
Imagini sugestive
O producție Civic Slobozia
Publicare: 26.06.2023
Ziua drapelului național al României
Ziua Drapelului Național este ziua de 26 iunie, care a fost proclamată astfel prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998.
Conform legii, această zi va fi marcată de către autoritățile publice și de celelalte instituții ale statului prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific, consacrate istoriei patriei, precum și prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităților Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne.
Scurtă istorie a Zilei Drapelului Naţional
În 1834, când Ţările Române au început să se dezvolte din punct de vedere economic, când conştiinţa naţională cerea unitatea şi libertatea ţării, domnitorul Ţării Româneşti, Alexandru D. Ghica Vodă, a obţinut de la otomani învoirea „de a pune steag românesc corăbiilor negustoreşti şi oştirii"
Steagul destinat corăbiilor avea două culori (galben şi roşu), cel atribuit armatei era compus din trei (roşu, galben şi albastru) şi un vultur la mijloc.
Acesta este socotit drept începutul adoptării tricolorului pe pământ românesc.
O informaţie o descoperim printre mărturiile unui francmason Jean Alexandre Vaillant, (chemat şi stabilit în Muntenia în 1830, profesor şi director al „Colegiului Sf. Sava” din Bucureşti 1831-1834), potrivit căruia tricolorul ar fi fluturat pentru prima dată în ziua de 29 iulie 1839, pe muntele Pleşuva (zona Comarnic – jud. Prahova) Astfel, arborarea de către Vaillant a tricolorului ca drapel al Principatelor este, poate, cea mai veche atestare documentară a acestui fapt.
Tricolorul românesc era cunoscut încă din deceniul 4 al secolului XIX drept simbol naţional cu cel puţin un deceniu înainte de oficializarea sa.
În timpul revoluţiei de la 1848 Tricolorul a fost adoptat ca simbol al naţiunii în prima zi a victoriei revoluţiei burghezo – democratică (1848 – 1849), 14/26 iunie, când a avut loc abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu, instaurarea Guvernului provizoriu de la Bucureşti şi promulgarea decretului nr. 1 de instituire a drapelului naţional.
Revoluţionarii de la 1848, atât cei din Transilvania, cât şi cei din Ţara Românească, au arborat steagul tricolor, ca simbol al luptei lor, având inscripţionat lozinca: „Frăţia”: „Dreptate – Frăţie” şi dându-i denumire de „stindard al libertăţii”.
O lună mai târziu, „văzând cu nu s-a înţeles încă cum trebuiesc făcute stindardele naţionale“, decretul guvernamental nr. 252, din 13 iulie 1848, preciza din nou că “stindardele vor fi tricolore.
Culorile sunt: albastru închis, galben deschis şi roşu carmin”. Ele vor fi dispuse vertical şi vor fi aranjate în ordinea următoare: „lângă lemn vine albastru, apoi galben şi apoi roşu fâlfâind“.
În Adunarea populară desfăşurată pe dealul Filaretului din Bucureşti, în ziua de 15 iunie 1848, s-a celebrat ziua de 11 iunie, începutul revoluţiei, ”zi de mântuire pentru toată România”, sub flamurile tricolore.
Tot în acel an istoric 1848, în acea impresionantă Adunare de la Blaj, 3/15 mai, s-a înălţat „flamura cea mare tricoloră a naţiunii române”, a întregii naţiuni române.
Potrivit unei alte ipoteze tricolorul se impune ca drapel naţional în 1859, odată cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, culorile steagului fiind dispuse însă pe orizontală.
Primul drapel din 1859, aflat în uz până în 1862, a avut fâşia albastră plasată sus, urmând ca, în a doua parte a domniei lui Cuza, fâşia roşie sa fie dispusă pe partea superioară.
După venirea lui Carol I, steagurile vor avea benzile dispuse pe verticală, România aliniindu-se astfel regulilor respectate de steagurile europene.
Ziua Drapelului Naţional a fost instituită pentru a marca ziua de 26 iunie 1848, când Guvernul revoluţionar a decretat ca Tricolorul - roşu, galben şi albastru - să reprezinte steagul naţional al tuturor românilor; cele trei culori împărţite în mod egal reprezintă principiul egalităţii, orientarea culorilor în sus semnifică verticalitatea, cifra trei este numărul perfect, pe lângă ţara noastră mai existând alte trei ţări europene tradiţionale cu steagul tripartit în mod egal şi vertical: Franţa, Italia şi Belgia.
Articol realizat cu prilejul zilei naționale a drapelului României
Imagini sugestive
O producție Civic Slobozia
Publicare: 26.06.2023
Înflorit și cu fructe în același timp!
Sincer vă spun, nu mă procep la pomicultură... însă, de curând observat acest aspect.
Vineri, 23 iunie 2023 vedeam pentru prima oară un pom fructifer înflorit și cu fructe în același timp.
Prima dată am zis că e o ciudățenie, dar imediat m-am gândit să împărtășesc cu voi această întâmplare, poate cienva mă va face să înțeleg fenomenul.
Menționez că acest pom fructifer se află în Piața Revoluției, Nr. 1 din Mun. Slobozia, Jud. Ialomița.
Aștept păreri și argumente cu privire la cele menționate.
Vă mulțumesc că mă urmăriți și distribuiți materialele pe care le realizez.
Text și foto: Alexandru Coțarcă
O producție Civic Slobozia
Publicare: 25.06.2023
Înflorit și cu fructe în același timp!
Sincer vă spun, nu mă procep la pomicultură... însă, de curând observat acest aspect.
Vineri, 23 iunie 2023 vedeam pentru prima oară un pom fructifer înflorit și cu fructe în același timp.
Prima dată am zis că e o ciudățenie, dar imediat m-am gândit să împărtășesc cu voi această întâmplare, poate cienva mă va face să înțeleg fenomenul.
Menționez că acest pom fructifer se află în Piața Revoluției, Nr. 1 din Mun. Slobozia, Jud. Ialomița.
Aștept păreri și argumente cu privire la cele menționate.
Vă mulțumesc că mă urmăriți și distribuiți materialele pe care le realizez.
Text și foto: Alexandru Coțarcă
O producție Civic Slobozia
Publicare: 25.06.2023
15 iunie 1889 - o zi nemărginită
În dimineața zilei de 15 iunie 1889, Mihai Eminescu, marele poet, prozator și jurnalist pleca dintre noi pentru totdeauna, lăsând în urma sa o uriașă zestre literară.
Cu România în suflet și-n trăiri, a colindat „în lung și-n lat” minunata țară pentru a cunoaște tot ce înseamnă această așezare și neamul ce dăinuiește aici de mii de ani.
Cu dorința de a cunoaște cât mai mult, întra în contact și dialoga cu oameni din toate clasele sociale.
Aproape orice întâlnire devenea pentru Eminescu sursă de inspirație, fiind totodată nerăbdator să aștearnă pe hărtie impresiile și gândurile sale.
Scrierile deosebite și încărcate de inspirație apăreau din mânuirea condeiului, așezănd cu grijă cuvintele pe colile ce stau și acum ca mărturia acelor vremuri.
Mare parte din scrierile marelui român Eminescu au fost, sunt, și vor fi mereu ghid pentru neamul ales să se nască și să locuiască în „Grădina Maicii Domnului”.
Probabil că nimeni nu a descris și nu a prezentat mai bine în scrierile sale, așa cum a făcut-o Eminescu, descriind România și neamul românesc.
Se mai poate spune că mare parte din scriitorii ce l-au succedat pe Eminescu s-au inspirat din operele sale.
Născut la data de 15 ianuarie 1850 conform actelor publice, totuși într-un registru al membrilor Junimii, Eminescu însuși și-a trecut data nașterii ca fiind 20 decembrie 1849, iar în documentele gimnaziului din Cernăuți unde a studiat Eminescu este trecută data de 14 decembrie 1849.
Locul nașterii, unde a și copilărit este satul Ipotești, județul Botoșani, stare evocată cu adâncă nostalgie în poezia de mai târziu (Fiind băiet… sau O, rămâi).
Romantismul lui Eminescu
Este foarte cunoscută povestea de dragoste a lui Eminescu cu Veronica Micle, fapt ce se regăsește în multe din scrierile sale literare, prin poezii, proză și scrisori.
În perioada 1869 - 1872 este student la Viena, urmează ca „auditor extraordinar” Facultatea de Filozofie și Drept (dar audiază și cursuri de la alte facultăți).
Tot la Viena, în aceeași perioadă o cunoaște pe Veronica, femeia de care se și îndrăgostește când s-au reîntâlnit la Iași, cu toate că era căsătorită la acel moment.
În 6 august 1879 înceta din viață Ștefan Micle, soțul Veronicăi, la ceva timp Eminescu cerând-o în căsătorie, făcând și planuri în acest sens, însă nerealizabile.
Atât Eminescu, cât și apropiați ce au făcut notări la acea vreme, menționează și alte relații amoroase pe care le-ar fi avut.
Amintim din poeziile dedicate unei femei pe care o plăcea sunt „Pe lângă plopii fără soț” și „O rămâi”.
În perioada studiilor, în scrierile sale, Eminescu dedică din suflet rânduri doar cadrului didactic de limba și literatura română Aron Pumnul.
Fiind marcat de moartea celui ce i-a fost cu adevărat dascăl și „părinte” îndrumător, Eminescu compune poezia intitulată „La mormântul lui Aron Pumnul”.
O parte însemnată din viața sa Eminescu și-a petrecut-o la București, într-un oraș cosmopolit numit la acea vreme și „Micul Paris”.
Obișnuia adesea să meargă la restaurantul „Casa Capșa”, situat ca și acum pe Calea Victoriei, Nr. 36, locul unde să întâlnea cu prietenii săi, printre aceștia s-au numărat nume grele ale culturii secolului al XIX-lea, cum ar fi: Ion Creangă, Ioan Slavici, Ion Luca Caragiale, Vasile Alecsandri, Nicolae Densușianu și alții.
Natura a fost cea mai mare sursă de inspirație în scrierile lui Eminescu, aspect vizibil în mai toate cărțile.
Teiul, simbolul parfumului și relaxării, unul din locurile unde scrisul prindea viață.
Aici putem aminti de renumitul Tei din parcul Copou, aflat în centrul orașului Iași, vechea capitală a Moldovei, teiul stă și azi mărturie, parcă fiind de strajă patriei.
În cariera sa de jurnalist Eminescu se alătură publicației „Timpul” din Bucucrești în anul 1877, ziarul oficial al Partidului Conservator.
Publicație cu care colaborează o perioadă ca redactor, contribuind la realizarea multor articole, mai ales pe teme economice și politice.
Prin articolele sale publicate mai ales în perioada în care a lucrat la Timpul a reușit să-i deranjeze pe câțiva lideri importanți din acest mare partid.
Implicarea lui Eminescu în jurnalism și politică i-au creat mari probleme, lideri politici ai acelor vremuri plănuind să-l oprească cumva, așa avea să apară sloganul, celebru în epocă, „Ia mai opriți-l pe Eminescu ăsta!”.
Și totuși Eminescu nu a fost pe placul tuturor!
Nu au fost puțini cei care i-au creat probleme lui Eminescu, cu această ocazie amintim câteva nume: Alexandru Grama, Alexandru Macedonski, Grigore Ventura și alții.
Titu Maiorescu fost un om dualist în viața lui Eminescu, fiindu-i în același timp prieten dar și dușman.
Problema Maiorescu nu se poate epuiza doar așa, ea trebuie tratată aplicat.
De altfel se întâmplă frecvent ca scriitorii să se urască și chiar să se șicaneze între ei.
O tristă și dificilă perioadă din viața lui Eminescu
Pe neașteptate, în vara anului 1883 Eminescu este afectat de primele probleme de sănătate.
La București, în 23 iunie, pe o căldură înăbușitoare, se interesează pentru remedierea problemelor apărute și este nevoit să solicite sprijin medical.
După scurt timp, adică la 28 iunie, starea sa de sănătate se agravează și este internat în sanatoriul doctorului Șuțu, cu diagnosticul de „manie acută”.
În luna octombrie a aceluiași an, cu sprijinul prietenilor, Eminescu este dus la un sanatoriu din Viena, unde se recuperează.
Însă, în toamna anului 1884 problemele reapar și este internat la spitalul Sf. Spiridon, la scurt timp revenind în activitate.
În vara lui 1886 din nou starea lui de sănătate se agravează, primind îngrijiri medicale la ospiciul de la Mănăstirea Neamț.
Transferat de la un spital la altul și primind diverse tratamente, în dimineața zilei de 15 iunie 1889 Eminescu pierde lupta cu boala, plecând pentru totdeauna la numai 39 de ani.
Cei ce au scris despre acest aspect negativ din viața lui Eminescu, au căutat să „despice firul în patru”, punând în evidență detalii, astfel lezându-i imaginea.
Eminescu a fost, este, și va fi pentru totdeauna Luceafărul literaturii române și lumina neamului românesc.
Autor articol: Alexandru Coțarcă, Civic Slobozia
Spectacol extraordinar
„EMINESCU, OM, GENIU și POET DIVIN”
Miercuri, 15 iunie 2022, a avut loc spectacolul extraordinar „EMINESCU, OM, GENIU și POET DIVIN” la sala „Europa” din mun. Slobozia, jud. Ialomița
Invitați speciali au fost: maeștri Dorel Vișan și Eugen Doga, acompaniați de orchestra Essenza Quartet formată din Patricia Iacob, Ștefania Mihai, Bianca Maria Stan și Diana Mertic.
Acest deosebit eveniment a fost organizat de Biblioteca Județeană „Ștefan Bănulescu” și Centrul Cultural „Ionel Perlea”, cu sprijinul Consiliului Județean Ialomița.
Spiritul marelui român Mihai Eminescu este viu prin scrierile sale și prin graiul românesc.
Zestrea literară impresionantă ne oferă posibilitatea de a îmbrățișa măiastra carte, astfel suntem educați, avem valori morale și creștine.
PS: „Literatura este parte din fundamentul neamului românesc”
Articol din ARHIVĂ, republicat
Video preluat, sursa: Biblioteca Județeană „Ștefan Bănulescu” Ialomița
Reeditare și montaj: Alexandru Coțarcă
Mod transmisie: Înregistrare, Format video: 16:9
O producție Civic Slobozia
Publicare: 15.06.2023
Spectacol extraordinar, republicat
Spectacol extraordinar
„EMINESCU, OM, GENIU și POET DIVIN”
Miercuri, 15 iunie 2022, a avut loc spectacolul extraordinar „EMINESCU, OM, GENIU și POET DIVIN” la sala „Europa” din mun. Slobozia, jud. Ia
Subiectele zilei din 5 Iunie 2023
1. Azi, 5 iunie este Ziua Învăţătorului. Este data de naștere a dascălului Gheorghe Lazăr (5 iunie 1779 — 17 septembrie 1823), întemeietorul învățământului modern.
2. Nu sunt și nu voi fi în nici-un partid, nu vreau să fiu asociat cu vre-un partid doar că sunt fiind văzut întâmplător alături de vre-un politician.
3. Calomnia şi defăimarea sunt infracțiuni și se pedepsesc conform Codului Penal, asta trebuie să știe și să înțeleagă cei ce comit astfel de fapte.
- punct adăugat suplimentar
4. Fac apel la d-ul Prof. Univ. Dr. Tudorel Butoi: Atacați din punct de vedere juridic actele normative ale guvernului ce atentează la integritatea psihică, fizică și chiar la viața copiilor.
Cameraman, editor și montaj: Alexandru Coțarcă
Mod transmisie: Înregistrare, Format video: 16:9
O producție Civic Slobozia
Publicare: 05.06.2023
Subiectele zilei din 5 Iunie 2023
Subiectele zilei din 5 Iunie 2023
1. Azi, 5 iunie este Ziua Învăţătorului. Este data de naștere a dascălului Gheorghe Lazăr (5 iunie 1779 — 17 septembrie 1823), întemeietorul învățământului modern.
2
Deschiderea secției de Șah în cadrul C.S.M. (Club Sportiv Municipal)
Duminică, 4 iunie 2023, la Sloboia a avut loc deschiderea secției de Șah în cadrul C.S.M., eveniment dedicat copiilor.
Nicolae Călina, instructor de Șah, a demarat înființarea secției susținută de primăria municipiului Slobozia.
Șahul, sportul minții dezvoltă personalitatea și caracterul omului, acest sport poate fi practicat la orice vârstă.
Eu, Alexandru Coțarcă, activist civic m-am alăturat acestei inițiative fiind partener media.
Cu această ocazie mulțumesc d-lui Nicolae Călina, instructor de Șah pentru implicare și eforturi.
Reporter, cameraman, editor și montaj: Alexandru Coțarcă
Mod transmisie: Înregistrare, Format video: 16:9
O producție Civic Slobozia
Publicare: 05.06.2023
Deschiderea secției de Șah în cadrul C S M
Deschiderea secției de Șah în cadrul C.S.M. (Club Sportiv Municipal)
Duminică, 4 iunie 2023, la Sloboia a avut loc deschiderea secției de Șah în cadrul C.S.M., eveniment dedicat copiilor.
Nicolae Căl
1 Iunie, Ziua Internaţională a Copilului
1 Iunie este ziua în care se celebrează miracolul naşterii, al purităţii, dar şi întoarcerea la inocenţă.
Ziua copilului a fost menționată prima dată la Geneva la Conferința Mondială pentru Protejarea și Bunăstarea Copiilor în august 1925, conform adoptării Declarației pentru Protecția Copilului.
Ziua Internaţională a Copilului are la bază şi promovează schimbul reciproc de idei, dorinţa de a-i face pe copii să înţeleagă acest concept, precum şi iniţierea unei acţiuni de a promova bunăstarea copiilor din toată lumea.
Copiii nu trebuie să fie neglijaţi nicicând, căci ei sunt cei care ne fac de multe ori ziua mai bună şi pentru care ajungem la un moment dat să trăim.
De ziua lor aceştia merită o atenţie deosebită pentru a şti că au anumite drepturi, că sunt importanţi.
Nu există limite de vârstă când vine vorba de a sărbători Ziua Copilului.
Oricare dintre noi, copil sau adult, are voie să se simtă copil şi chiar este necesar ca macăr o dată pe an să lăsăm în urmă problemele de zi cu zi.
Nu se ştie exact de ce ziua de 1 Iunie a fost aleasă ca Ziua Internaţională a Copilului, însă există o teorie potrivit căreia, consulul general chinez de la San Francisco a strâns un număr de copii orfani chinezi pentru a sărbători Festivalul Dragonului, care s-a întâmplat să fie chiar pe 1 iunie, dată care a coincis, de asemenea, cu Conferinţa de la Geneva.
Text parțial preluat de pe internet.
Cameraman, editor și montaj: Alexandru Coțarcă
Mod transmisie: Înregistrare, Format video: 16:9
O producție Civic Slobozia
Articol dedicat Zilei Internaționale a Copilului.
Publicare: 01.06.2023
Ziua Internaţională a Copilului
1 Iunie, Ziua Internaţională a Copilului
1 Iunie este ziua în care se celebrează miracolul naşterii, al purităţii, dar şi întoarcerea la inocenţă.
Ziua copilului a fost menționată prima dată la Genev
Iadul sau pisica?
O știre de noaptea minții face „valuri” pe internet, un preot creștin ortodox spune: „Cine nu se leapădă de pisică merge în Iad”.
Postarea halucinantă a unui preot român s-a viralizat.
Un preot ortodox a aruncat anatema (osândire, în limbaj bisericesc) asupra „închinătorilor la pisici și câini care nu vor moșteni Împărăția Cerurilor”.
Preotul nu este la primul derapaj de acest gen.
Pentru cei interesați să citească știrea, căutați pe internet articolul „Iadul sau pisica”.
Oricum, sunt „popi” care au luat-o rău „pe arătură”.
Apel la normalitate și conștiiță.
Video preluat, sursa: Telegram
Articol publicat: 31.05.2023
4 Martie, o zi de tristă amintire :(
Au trecut 45 de ani de la tragicul eveniment, un fenomen natural zguduia întreaga Romanie.
În seara zilei de 4 martie 1977, la ora 21:22:22, pământul s-a cutremurat violent, semănând panică și agitație.
Un cutremur cu magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter, având o durată de cca 53 - 57 de secunde.
Epicentrul cutremurului având loc în cea mai activă zonă din acest punct de vedere, fiind vorba de Vrancea.
Violența acestui cutremur a constat în mica adâncime, de numai 94 km, cât și durata foarte mare din punctul de vedere al specialiștilor.
Bilanțul dezastrului:
Pierderi de vieți omenești - 1.570 - 1.578
Răniți - cca 11.300
Clădiri distruse - 35.000
Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat în București, unde peste 33 de clădiri s-au prăbușit.
Valoarea pagubelor materiale a fost estimată la suma de 5 mild. $
Marele actor, Toma Caragiu a decedat chiar în seara fatidică, fiind prins sub dărămături în Blocul Scala, la acel moment se întorcea la locuința sa.
La 45 de ani trecuți de la tristul eveniment, aprindem lumânări, ne amintim și ne rugăm pentru cei decedați.
Odihnă în pace, nu vă vom uita niciodată.
Cei ce au acum o vârstă mai înaintată își amintesc cu tristețe și chiar durere de acele momente cumplite.
Majoritatea românilor pierzând pe cineva drag și pagube materiale.
Regimul politic de la acea vreme a reparat și chiar construit de la zero ceea ce se năruise.
Motiv care a dus la schimbarea legislației în construcții și planuri de sistematizare realizate.
Concluzii:
Ce am învățat din acea tristă tristă experiență ?
- Nepăsare, interese, neglijență și reavoință, mai ales după 1989;
- Noțiuni de supraviețuire în caz de cutremur - lipsă;
- Norme clare și respectate în construcții - lipsă, sau cu mari deficiențe;
- Ca și cum nu ar fi de ajuns, progresul tehnologic a dat naștere experimentelor de suprafață și subteran.
PS: Un astfel de eveniment petrecut în zilele noastre ar rezulta imense grămezi de moloz pe care oamenii acestor vremuri nu ar fi capabili nici să-l strângă.
Clar, nu se mai pune problema de reparare și reconstrucție, mai grav de atât, cadavrele oamenilor prinși sub dărămături ar putrezi acolo unde și-au dat sfârșitul.
Funcționarii statului de azi nici nu sunt capabili să gândească măsuri de prim-ajutor și intervenții în situații de dezastru de așa amploare.
Poate ne rugăm la bunul Dumnezeu să nu se mai întâmple, că doar atât ne-a mai rămas.
Imagini de arhiva - sursa internet
Articol dedicat comemorării zilei de 4 Martie 1977
Publicare ca eveniment comemorativ: 04.03.2023
Alexandru Coţarcă
3 ani în urmă
4 Martie 1977 - 6
4 Martie, o zi de tristă amintire :(
Au trecut 45 de ani de la tragicul eveniment, un fenomen natural zguduia întreaga Romanie.
În seara zilei de 4 martie 1977, la ora 21:22:22, pământul s-a cutremurat violent, semănând panică și agitație.
Un cutremur cu magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter, având o durată de cca 53 - 57 de secunde.
Epicentrul cutremurului având loc în cea mai activă zonă din acest punct de vedere, fiind vorba de Vrancea.
Violența acestui cutremur a constat în mica adâncime, de numai 94 km, cât și durata foarte mare din punctul de vedere al specialiștilor.
Bilanțul dezastrului:
Pierderi de vieți omenești - 1.570 - 1.578
Răniți - cca 11.300
Clădiri distruse - 35.000
Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat în București, unde peste 33 de clădiri s-au prăbușit.
Valoarea pagubelor materiale a fost estimată la suma de 5 mild. $
Marele actor, Toma Caragiu a decedat chiar în seara fatidică, fiind prins sub dărămături în Blocul Scala, la acel moment se întorcea la locuința sa.
La 45 de ani trecuți de la tristul eveniment, aprindem lumânări, ne amintim și ne rugăm pentru cei decedați.
Odihnă în pace, nu vă vom uita niciodată.
Cei ce au acum o vârstă mai înaintată își amintesc cu tristețe și chiar durere de acele momente cumplite.
Majoritatea românilor pierzând pe cineva drag și pagube materiale.
Regimul politic de la acea vreme a reparat și chiar construit de la zero ceea ce se năruise.
Motiv care a dus la schimbarea legislației în construcții și planuri de sistematizare realizate.
Concluzii:
Ce am învățat din acea tristă tristă experiență ?
- Nepăsare, interese, neglijență și reavoință, mai ales după 1989;
- Noțiuni de supraviețuire în caz de cutremur - lipsă;
- Norme clare și respectate în construcții - lipsă, sau cu mari deficiențe;
- Ca și cum nu ar fi de ajuns, progresul tehnologic a dat naștere experimentelor de suprafață și subteran.
PS: Un astfel de eveniment petrecut în zilele noastre ar rezulta imense grămezi de moloz pe care oamenii acestor vremuri nu ar fi capabili nici să-l strângă.
Clar, nu se mai pune problema de reparare și reconstrucție, mai grav de atât, cadavrele oamenilor prinși sub dărămături ar putrezi acolo unde și-au dat sfârșitul.
Funcționarii statului de azi nici nu sunt capabili să gândească măsuri de prim-ajutor și intervenții în situații de dezastru de așa amploare.
Poate ne rugăm la bunul Dumnezeu să nu se mai întâmple, că doar atât ne-a mai rămas.
Imagini de arhiva - sursa internet
Articol dedicat comemorării zilei de 4 Martie 1977
Publicare ca eveniment comemorativ: 04.03.2023
Alexandru Coţarcă
3 ani în urmă
4 Martie 1977 - 5
4 Martie, o zi de tristă amintire :(
Au trecut 45 de ani de la tragicul eveniment, un fenomen natural zguduia întreaga Romanie.
În seara zilei de 4 martie 1977, la ora 21:22:22, pământul s-a cutremurat violent, semănând panică și agitație.
Un cutremur cu magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter, având o durată de cca 53 - 57 de secunde.
Epicentrul cutremurului având loc în cea mai activă zonă din acest punct de vedere, fiind vorba de Vrancea.
Violența acestui cutremur a constat în mica adâncime, de numai 94 km, cât și durata foarte mare din punctul de vedere al specialiștilor.
Bilanțul dezastrului:
Pierderi de vieți omenești - 1.570 - 1.578
Răniți - cca 11.300
Clădiri distruse - 35.000
Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat în București, unde peste 33 de clădiri s-au prăbușit.
Valoarea pagubelor materiale a fost estimată la suma de 5 mild. $
Marele actor, Toma Caragiu a decedat chiar în seara fatidică, fiind prins sub dărămături în Blocul Scala, la acel moment se întorcea la locuința sa.
La 45 de ani trecuți de la tristul eveniment, aprindem lumânări, ne amintim și ne rugăm pentru cei decedați.
Odihnă în pace, nu vă vom uita niciodată.
Cei ce au acum o vârstă mai înaintată își amintesc cu tristețe și chiar durere de acele momente cumplite.
Majoritatea românilor pierzând pe cineva drag și pagube materiale.
Regimul politic de la acea vreme a reparat și chiar construit de la zero ceea ce se năruise.
Motiv care a dus la schimbarea legislației în construcții și planuri de sistematizare realizate.
Concluzii:
Ce am învățat din acea tristă tristă experiență ?
- Nepăsare, interese, neglijență și reavoință, mai ales după 1989;
- Noțiuni de supraviețuire în caz de cutremur - lipsă;
- Norme clare și respectate în construcții - lipsă, sau cu mari deficiențe;
- Ca și cum nu ar fi de ajuns, progresul tehnologic a dat naștere experimentelor de suprafață și subteran.
PS: Un astfel de eveniment petrecut în zilele noastre ar rezulta imense grămezi de moloz pe care oamenii acestor vremuri nu ar fi capabili nici să-l strângă.
Clar, nu se mai pune problema de reparare și reconstrucție, mai grav de atât, cadavrele oamenilor prinși sub dărămături ar putrezi acolo unde și-au dat sfârșitul.
Funcționarii statului de azi nici nu sunt capabili să gândească măsuri de prim-ajutor și intervenții în situații de dezastru de așa amploare.
Poate ne rugăm la bunul Dumnezeu să nu se mai întâmple, că doar atât ne-a mai rămas.
Imagini de arhiva - sursa internet
Articol dedicat comemorării zilei de 4 Martie 1977
Publicare ca eveniment comemorativ: 04.03.2023
Alexandru Coţarcă
3 ani în urmă
4 Martie 1977 - 4
4 Martie, o zi de tristă amintire :(
Au trecut 45 de ani de la tragicul eveniment, un fenomen natural zguduia întreaga Romanie.
În seara zilei de 4 martie 1977, la ora 21:22:22, pământul s-a cutremurat violent, semănând panică și agitație.
Un cutremur cu magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter, având o durată de cca 53 - 57 de secunde.
Epicentrul cutremurului având loc în cea mai activă zonă din acest punct de vedere, fiind vorba de Vrancea.
Violența acestui cutremur a constat în mica adâncime, de numai 94 km, cât și durata foarte mare din punctul de vedere al specialiștilor.
Bilanțul dezastrului:
Pierderi de vieți omenești - 1.570 - 1.578
Răniți - cca 11.300
Clădiri distruse - 35.000
Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat în București, unde peste 33 de clădiri s-au prăbușit.
Valoarea pagubelor materiale a fost estimată la suma de 5 mild. $
Marele actor, Toma Caragiu a decedat chiar în seara fatidică, fiind prins sub dărămături în Blocul Scala, la acel moment se întorcea la locuința sa.
La 45 de ani trecuți de la tristul eveniment, aprindem lumânări, ne amintim și ne rugăm pentru cei decedați.
Odihnă în pace, nu vă vom uita niciodată.
Cei ce au acum o vârstă mai înaintată își amintesc cu tristețe și chiar durere de acele momente cumplite.
Majoritatea românilor pierzând pe cineva drag și pagube materiale.
Regimul politic de la acea vreme a reparat și chiar construit de la zero ceea ce se năruise.
Motiv care a dus la schimbarea legislației în construcții și planuri de sistematizare realizate.
Concluzii:
Ce am învățat din acea tristă tristă experiență ?
- Nepăsare, interese, neglijență și reavoință, mai ales după 1989;
- Noțiuni de supraviețuire în caz de cutremur - lipsă;
- Norme clare și respectate în construcții - lipsă, sau cu mari deficiențe;
- Ca și cum nu ar fi de ajuns, progresul tehnologic a dat naștere experimentelor de suprafață și subteran.
PS: Un astfel de eveniment petrecut în zilele noastre ar rezulta imense grămezi de moloz pe care oamenii acestor vremuri nu ar fi capabili nici să-l strângă.
Clar, nu se mai pune problema de reparare și reconstrucție, mai grav de atât, cadavrele oamenilor prinși sub dărămături ar putrezi acolo unde și-au dat sfârșitul.
Funcționarii statului de azi nici nu sunt capabili să gândească măsuri de prim-ajutor și intervenții în situații de dezastru de așa amploare.
Poate ne rugăm la bunul Dumnezeu să nu se mai întâmple, că doar atât ne-a mai rămas.
Imagini de arhiva - sursa internet
Articol dedicat comemorării zilei de 4 Martie 1977
Publicare ca eveniment comemorativ: 04.03.2023
Alexandru Coţarcă
3 ani în urmă
4 Martie 1977 - 2
4 Martie, o zi de tristă amintire :(
Au trecut 45 de ani de la tragicul eveniment, un fenomen natural zguduia întreaga Romanie.
În seara zilei de 4 martie 1977, la ora 21:22:22, pământul s-a cutremurat violent, semănând panică și agitație.
Un cutremur cu magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter, având o durată de cca 53 - 57 de secunde.
Epicentrul cutremurului având loc în cea mai activă zonă din acest punct de vedere, fiind vorba de Vrancea.
Violența acestui cutremur a constat în mica adâncime, de numai 94 km, cât și durata foarte mare din punctul de vedere al specialiștilor.
Bilanțul dezastrului:
Pierderi de vieți omenești - 1.570 - 1.578
Răniți - cca 11.300
Clădiri distruse - 35.000
Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat în București, unde peste 33 de clădiri s-au prăbușit.
Valoarea pagubelor materiale a fost estimată la suma de 5 mild. $
Marele actor, Toma Caragiu a decedat chiar în seara fatidică, fiind prins sub dărămături în Blocul Scala, la acel moment se întorcea la locuința sa.
La 45 de ani trecuți de la tristul eveniment, aprindem lumânări, ne amintim și ne rugăm pentru cei decedați.
Odihnă în pace, nu vă vom uita niciodată.
Cei ce au acum o vârstă mai înaintată își amintesc cu tristețe și chiar durere de acele momente cumplite.
Majoritatea românilor pierzând pe cineva drag și pagube materiale.
Regimul politic de la acea vreme a reparat și chiar construit de la zero ceea ce se năruise.
Motiv care a dus la schimbarea legislației în construcții și planuri de sistematizare realizate.
Concluzii:
Ce am învățat din acea tristă tristă experiență ?
- Nepăsare, interese, neglijență și reavoință, mai ales după 1989;
- Noțiuni de supraviețuire în caz de cutremur - lipsă;
- Norme clare și respectate în construcții - lipsă, sau cu mari deficiențe;
- Ca și cum nu ar fi de ajuns, progresul tehnologic a dat naștere experimentelor de suprafață și subteran.
PS: Un astfel de eveniment petrecut în zilele noastre ar rezulta imense grămezi de moloz pe care oamenii acestor vremuri nu ar fi capabili nici să-l strângă.
Clar, nu se mai pune problema de reparare și reconstrucție, mai grav de atât, cadavrele oamenilor prinși sub dărămături ar putrezi acolo unde și-au dat sfârșitul.
Funcționarii statului de azi nici nu sunt capabili să gândească măsuri de prim-ajutor și intervenții în situații de dezastru de așa amploare.
Poate ne rugăm la bunul Dumnezeu să nu se mai întâmple, că doar atât ne-a mai rămas.
Imagini de arhiva - sursa internet
Articol dedicat comemorării zilei de 4 Martie 1977
Publicare ca eveniment comemorativ: 04.03.2023
Alexandru Coţarcă
3 ani în urmă
4 Martie 1977 - 3
4 Martie, o zi de tristă amintire :(
Au trecut 45 de ani de la tragicul eveniment, un fenomen natural zguduia întreaga Romanie.
În seara zilei de 4 martie 1977, la ora 21:22:22, pământul s-a cutremurat violent, semănând panică și agitație.
Un cutremur cu magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter, având o durată de cca 53 - 57 de secunde.
Epicentrul cutremurului având loc în cea mai activă zonă din acest punct de vedere, fiind vorba de Vrancea.
Violența acestui cutremur a constat în mica adâncime, de numai 94 km, cât și durata foarte mare din punctul de vedere al specialiștilor.
Bilanțul dezastrului:
Pierderi de vieți omenești - 1.570 - 1.578
Răniți - cca 11.300
Clădiri distruse - 35.000
Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat în București, unde peste 33 de clădiri s-au prăbușit.
Valoarea pagubelor materiale a fost estimată la suma de 5 mild. $
Marele actor, Toma Caragiu a decedat chiar în seara fatidică, fiind prins sub dărămături în Blocul Scala, la acel moment se întorcea la locuința sa.
La 45 de ani trecuți de la tristul eveniment, aprindem lumânări, ne amintim și ne rugăm pentru cei decedați.
Odihnă în pace, nu vă vom uita niciodată.
Cei ce au acum o vârstă mai înaintată își amintesc cu tristețe și chiar durere de acele momente cumplite.
Majoritatea românilor pierzând pe cineva drag și pagube materiale.
Regimul politic de la acea vreme a reparat și chiar construit de la zero ceea ce se năruise.
Motiv care a dus la schimbarea legislației în construcții și planuri de sistematizare realizate.
Concluzii:
Ce am învățat din acea tristă tristă experiență ?
- Nepăsare, interese, neglijență și reavoință, mai ales după 1989;
- Noțiuni de supraviețuire în caz de cutremur - lipsă;
- Norme clare și respectate în construcții - lipsă, sau cu mari deficiențe;
- Ca și cum nu ar fi de ajuns, progresul tehnologic a dat naștere experimentelor de suprafață și subteran.
PS: Un astfel de eveniment petrecut în zilele noastre ar rezulta imense grămezi de moloz pe care oamenii acestor vremuri nu ar fi capabili nici să-l strângă.
Clar, nu se mai pune problema de reparare și reconstrucție, mai grav de atât, cadavrele oamenilor prinși sub dărămături ar putrezi acolo unde și-au dat sfârșitul.
Funcționarii statului de azi nici nu sunt capabili să gândească măsuri de prim-ajutor și intervenții în situații de dezastru de așa amploare.
Poate ne rugăm la bunul Dumnezeu să nu se mai întâmple, că doar atât ne-a mai rămas.
Imagini de arhiva - sursa internet
Articol dedicat comemorării zilei de 4 Martie 1977
Publicare ca eveniment comemorativ: 04.03.2023
Alexandru Coţarcă
3 ani în urmă
4 Martie 1977 - 1
4 Martie, o zi de tristă amintire :(
Au trecut 45 de ani de la tragicul eveniment, un fenomen natural zguduia întreaga Romanie.
În seara zilei de 4 martie 1977, la ora 21:22:22, pământul s-a cutremurat violent, semănând panică și agitație.
Un cutremur cu magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter, având o durată de cca 53 - 57 de secunde.
Epicentrul cutremurului având loc în cea mai activă zonă din acest punct de vedere, fiind vorba de Vrancea.
Violența acestui cutremur a constat în mica adâncime, de numai 94 km, cât și durata foarte mare din punctul de vedere al specialiștilor.
Bilanțul dezastrului:
Pierderi de vieți omenești - 1.570 - 1.578
Răniți - cca 11.300
Clădiri distruse - 35.000
Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat în București, unde peste 33 de clădiri s-au prăbușit.
Valoarea pagubelor materiale a fost estimată la suma de 5 mild. $
Marele actor, Toma Caragiu a decedat chiar în seara fatidică, fiind prins sub dărămături în Blocul Scala, la acel moment se întorcea la locuința sa.
La 45 de ani trecuți de la tristul eveniment, aprindem lumânări, ne amintim și ne rugăm pentru cei decedați.
Odihnă în pace, nu vă vom uita niciodată.
Cei ce au acum o vârstă mai înaintată își amintesc cu tristețe și chiar durere de acele momente cumplite.
Majoritatea românilor pierzând pe cineva drag și pagube materiale.
Regimul politic de la acea vreme a reparat și chiar construit de la zero ceea ce se năruise.
Motiv care a dus la schimbarea legislației în construcții și planuri de sistematizare realizate.
Concluzii:
Ce am învățat din acea tristă tristă experiență ?
- Nepăsare, interese, neglijență și reavoință, mai ales după 1989;
- Noțiuni de supraviețuire în caz de cutremur - lipsă;
- Norme clare și respectate în construcții - lipsă, sau cu mari deficiențe;
- Ca și cum nu ar fi de ajuns, progresul tehnologic a dat naștere experimentelor de suprafață și subteran.
PS: Un astfel de eveniment petrecut în zilele noastre ar rezulta imense grămezi de moloz pe care oamenii acestor vremuri nu ar fi capabili nici să-l strângă.
Clar, nu se mai pune problema de reparare și reconstrucție, mai grav de atât, cadavrele oamenilor prinși sub dărămături ar putrezi acolo unde și-au dat sfârșitul.
Funcționarii statului de azi nici nu sunt capabili să gândească măsuri de prim-ajutor și intervenții în situații de dezastru de așa amploare.
Poate ne rugăm la bunul Dumnezeu să nu se mai întâmple, că doar atât ne-a mai rămas.
Imagini de arhiva - sursa internet
Articol dedicat comemorării zilei de 4 Martie 1977
Publicare ca eveniment comemorativ: 04.03.2023
Alexandru Coţarcă
3 ani în urmă
Sărbătoarea Mărțișorului
Primăvata începe cu tine dragă femeie!
1 martie este prima zi de primăvară din punct de vedere calendaristic, cu această ocazie bărbații oferă femeilor obiecte ce simbolizează anotimpul acesta frumos.
Datorită unor oameni de bine, în România încă se mai păstrează obiceiul Mărțișorului, obiectul confecționat de meșteri florari ce devine accesoriu purtat la piept de femei pe tot parcursul lunii Martie.
Iată cât de frumos începe acest anotimp pe care îl așteptăm cu nerăbdare.
Împreună ne bucurăm de cerul albastru, de soarele ce ne zâmbește și de parfumul florilor timpurii.
Câteva mesaje deosebite, dedicate Mărțișorului și Primăverii:
- Firul alb e sănătate, iar cel roşu prosperitate. Amândouă, împreună, formează o cunună de succes şi voie bună.
- Un mic mărţişor şi un ghiocel îţi dăruiesc, ca să simți că a venit primăvara. E timpul să zâmbeşti mai mult!
- Un buchet de ghiocei şi o primăvară superbă pentru o persoană mai specială decât toate anotimpurile.
- Primăvara să-ţi aducă un mărţişor norocos, raze de iubire şi calde adieri de fericire!
- Bucuraţi-vă de soare, bucuraţi-vă de ghiocei, bucuraţi-vă de frumoasele zile ale primăverii şi primiţi cu drag mărţişorul în sufletele voastre!
PS: Să ne bucurăm de natură, să ne bucurăm de libertate.
Unitatea face puterea, împreună să ridicăm flori Albe în semn de Pace.
Eu, Alexandru Coțarcă dedic tuturor doamnelor și domnișoarelor piesa muzicală:
-> HOLOGRAF - Primăvara începe cu tine...
https://youtu.be/SM5AWZVpdC4
Imagine sugestivă, editată
Articol dedicat zilei de 1 Martie
Alexandru Coţarcă
3 ani în urmă
Gheorghe Piperea - Foto 5
Victorie de palmares contra feisbuc: instanța română a constatat că am calitatea de consumator în raportul juridic cu feisbuc și că îi pot da în judecată în România*, iar nu în Irlanda, adică sediul lor european.
De vreme ce-s consumator, nu sunt obligat la taxa de timbru.
De asemenea, raportul juridic cu feisbuc conține drepturi ale mele și obligații ale feisbuc.
De exemplu, am dreptul să știu ce-s alea “valori/standarde ale comunității” și să înțeleg cum am reușit să le încalc într-o manieră atât de deranjantă încât să fiu săptămânal amenințat că voi fi anulat pe feisbuc dacă rămân eretic și conspiraționist (în sens de opozant al totalitarismului digital, sanitar și climateric).
Desigur, am dreptul să contest în instanță “judecata” algoritmilor și a factcecărilor feisbu.
De asemenea, am dreptul de a nu fi pus la categoria a 6 - a în cadrul punții de jos a vasului de corsar al internetului pe care îl deține și îl conduce tiranic feisbuc. Nu de alta, dar plătesc cu conținut și cu 157 de mii de urmăritori și un grup de 50 de mii de membri ca să mă îmbarc pe acest vapor digital.
Dacă nu ai fi lăsat să urci în tren, metrou sau tramvai pentru că gândești altfel decât șefii corporației - transportator, nu-i așa că ai zice că acea corporație e nazistă?
*am dat feisbuc în judecată pentru daune materiale și morale; le-am făcut și denunț penal pentru răspândire de informații false care pun în pericol siguranța publică.
Autor: Prof. Univ. Av. Gheorghe Piperea
Articol preluat și publicat: 18.02.2023
Alexandru Coţarcă
3 ani în urmă
Foto de promovare
Civism și demnitate
Civic Slobozia, este un concept de activism civic local.
Urmează o perioadă de reorganizare a activității mele în civic.
Primele schimbări vor fi în ceea ce privește implicările și activitățile în acest sens.
O altă schimbare va fi bazată pe juridic, pentru că numeni nu este mai presus de lege.
Însă, atunci când legea este injustă, omul are dreptul suprem de nesupunere.
Puținii oameni care s-au alăturat acestei mișcări își dăriuesc puterea și priceperea pentru buna desfășurare.
Logistica necesară desfășurării activității de presă este în continuă dezvoltare, materialele video realizate în ultimul timp dovedește acest fapt.
Cu această ocazie mulțumesc celor ce au donat accesorii, echipamente foto-video și câțiva bănuți.
Un altfel de jurnalism
Ca multe activități și mișcări, și activismul civic are nevoie de așa zisul departament de presă (mass-media).
Cum jurnalismul „profesional” central a ajuns sub comanda funcționarilor statului și expun problemele la ordin, nevoia de schimbare a acestei activități a creat alternativa jurnalismului de ocazie pe internet.
Oameni care dețin și/sau intră în posisia informațiilor corecte și verificate, fiind necesare societății civile, au adus acest indispensabil instrument în mediul virtual unde omul este într-o continuă mișcare.
Așadar, jurnalism se poate desfășura și pe internet, unde deocamdată cenzura nu este la un nivel revoltător.
De-a lungul timpului studii sociologice au dovedit că transmiterea informației audio-video are cel mai mare impact, așa s-a ajuns la dezvoltarea televiziunilor.
Astfel „micul ecran” devenind un instrument prezent tot mai mult în casele oamenilor.
Ce este Slobozia ?
Scrieri istorice menționează că Matei Basarab, domn al Țării Românești în perioada (1632-1654), a fost ctitor al mănăstirii „Sfinții Voievozi” și al orașului Slobozia.
Oraș municipiu, reședința județului Ialomița, așezare la nivel urban dezvoltată în perioada anilor ”50-”90
Mic, dar cochet, în anii ”80 orașul Slobozia era printre așezările urbane cu cea mai densă vegetație, constituind o amprentă verde pe harta României.
Situat în regiunea Munteniei, în partea de sud-est, orașul Slobozia este străbătut la sud de Râul Ialomița, apa curgătoare fiind potabilă până la industrializarea regiunii.
Până la evenimentele din decembrie 1989, locuitorii orașului Slobozia se bucurau de prosperitatea economică a acelor vremuri, majoritatea oamenilor lucrând în unitățile de producție, prestări servicii și comerț.
Un poriect Civic Slobozia
Text redactat: Alexandru Coțarcă
Fotografie personală de promovare
Articol publicat: 05.02.2023
[user=3102]Ionel Bumbaru[/user] Mulțumesc pentru aprecieri!
3 ani în urmă
👍 0
❤️ 0
😂 0
😮 0
😢 0
😠 0
👏 0
Alexandru Coţarcă
3 ani în urmă
Andrei Păunescu - Somn ușor, scuze plăcute
... Somn ușor ...
„Somn ușor, scuze plăcute,
Șanse și cauze, toate pierdute,
Ce-am câștigat cu sânge și fală,
Azi, pierdem cedând cu cerneală.
Noapte bună, țara frumoasă,
Până vom pierde și casă, și masă,
Culcați-vă toți în ură și bârfe,
Modele ne-alegem tâlhari și târfe.
Hai să dormim până poimâine,
În vis vom avea autostrăzi și pâine,
Lideri cinstiți, croiți către bine,
Care cu omul și țara vor ține.
Nani-nani, hai la culcare,
În vis vor renaște Stefan cel Mare,
Mihai Viteazul, Țepeș și Cuza,
Să ne asculte pretextul și scuza.
C-am devenit, perseverent,
Slugi ignorate, remorci second hand,
Dăm la străini producția certă,
Creier și aur, păduri la ofertă.
Capul plecat singur se taie,
Că Miorița nu-i despre o oaie,
Ci despre invidii și apatie,
Prostie, trădare de Romanie.
Doar amânări și delăsare,
Plătim impostorii cu lozul cel mare,
Apoi, umili, le cerem iertare,
Și le cedăm și munte și mare.
Sat fără câini, pe tron stau hoții,
Oamenii simpli la circ sunt cu toții,
Miștouri, palavre, cu noi ce-o să fie,
Când ne luăm singuri în bășcălie?
Nemții și rușii, americanii,
Țintesc locu-ntâi, puterea și banii,
Noi vrem papagali, nu vulturi și ulii,
Sport național: furatul căciulii.
Popor adormit, în vorbe ți-e fapta,
Mergi către stânga, trăgând pe dreapta,
Neamul se scoală doar să-i aleagă,
Pe cei ce-l înșală, îl neagă și-l bagă.
În comă profundă, în boală lungă,
Veșnic în vârf să nu ajungă,
Sisiful valah e-un Meșter Manole,
Ce merge în gol cu telegondole.
Amorțiți în vrajbă, în vin și venin,
La televizoare, s-avem somnul lin,
Să plângem tardiv în spirit de turmă,
Că n-am avut mintea cea de pe urmă.
Somn ușor, relaxare placută,
Să numărăm pân-la un miliard și-o sută,
Apoi, să ne-ntoarcem pe partea cealaltă,
Când o s-ajungem în ultima haltă.
Somn ușor, apatie ușoară,
Ne vom trezi și fără țară,
Când oaspeții noștri or să ne spună:
Marș afară și noapte bună!
Marș afară si moarte bună!"
Autor: Andrei Păunescu
Preluare de pe pagina oficială
Alexandru Coţarcă
3 ani în urmă
Unirea Principatelor Romane - pag. 2
24 ianuarie, celebrăm Unirea Principatelor Române!
164 de ani (1859 - 2023), un număr impresionant de ani au trecut de la acel mare eveniment, visul unor români, adevărați patrioți și naționaliști, luptărori și încrezători în puterile lor.
Implicarea, diplomația și sacrificiul românilor de la acea vreme au contribuit la „nașterea” actului prin care România s-a reîntregit.
De atunci în fiecare an, la 24 ianuarie celebrăm Unirea Principatelor Române, denumită și „Mica Unire”.
„Mica Unire”, una dintre cele mai memorabile lecții din istoria poporului român.
„Mica Unire”, născută dintr-o mare iubire de țară și primul pas către împlinirea unui vis secular: România Mare.
Actul emis de Adunarea Electivă, consfințind alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al celor două Principate Române se aflată în colecțiile Cabinetului de Manuscrise și Carte Rară al Bibliotecii Academiei Române.
Unirea Principatelor Române a fost cel mai însemnat pas spre înfăptuirea statului național unitar român.
Reformele lui Alexandru Ioan Cuza au fost esențiale atât pentru clădirea sentimentului național în rândul populației cât și pentru procesul de modernizare a țării.
Reforma fiscală, învățământul primar gratuit și obligatoriu, reorganizarea bisericii, contribuția pentru drumuri, legea organizării armatei, reforma agrară, sunt doar câteva dintre reformele înfăptuite sub domnia lui A.I. Cuza, realizate într-o perioadă scurtă de timp și care au fost vitale pentru înfăptuirea României moderne.
Așa cum în 1859 Principatele Române aveau mare nevoie de reforme pentru a fi la nivelul țărilor occidentale, tot așa și în prezent România are mare nevoie de reforme pentru a nu rămâne în urmă.
Pe versuri scrise de Vasile Alecsandri s-a realizat o frumoasă piesă muzicală despre unire.
Românii se prind în horă dansând bineînțeles „Hora Unirii” în cinstea acestui eveniment important.
"Hai să dăm mână cu mână
Cei cu inima română,
Să-nvârtim hora frăției
Pe pamântul României!
Iarba rea din holde piară!
Piară dușmănia-n țară!
Între noi să nu mai fie
Decât flori și omenie!
Măi muntene, măi vecine,
Vină să te prinzi cu mine
Și la viață cu unire,
Și la moarte cu-nfrățire!
Unde-i unul, nu-i putere
La nevoi și la durere.
Unde-s doi, puterea crește
Si dușmanul nu sporește!"
În două pagini (tip A4) vă prezint o mică lecție de istorie a importantului eveniment Unirea Principatelor Române, denumit „Mica Unire”.
Cine dorește să fie prezent de Ziua Unirii în Slobozia este așteptat marți, 24 ianuarie 2023, ora 09:30 în Piața Revoluției, platoul palatului administrativ.
Ce bun ar fi fost un Cuza în vremurile noastre!
La mulți ani România, La mulți ani dragi români!
Text parțial preluat și redactat.
Imagini sugestive
Articol dedicat zilei Unirii Principatelor Române
24 ianuarie 2023, o producție „Doar eu”
Alexandru Coţarcă
3 ani în urmă
Unirea Principatelor Romane - pag. 1
24 ianuarie, celebrăm Unirea Principatelor Române!
164 de ani (1859 - 2023), un număr impresionant de ani au trecut de la acel mare eveniment, visul unor români, adevărați patrioți și naționaliști, luptărori și încrezători în puterile lor.
Implicarea, diplomația și sacrificiul românilor de la acea vreme au contribuit la „nașterea” actului prin care România s-a reîntregit.
De atunci în fiecare an, la 24 ianuarie celebrăm Unirea Principatelor Române, denumită și „Mica Unire”.
„Mica Unire”, una dintre cele mai memorabile lecții din istoria poporului român.
„Mica Unire”, născută dintr-o mare iubire de țară și primul pas către împlinirea unui vis secular: România Mare.
Actul emis de Adunarea Electivă, consfințind alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al celor două Principate Române se aflată în colecțiile Cabinetului de Manuscrise și Carte Rară al Bibliotecii Academiei Române.
Unirea Principatelor Române a fost cel mai însemnat pas spre înfăptuirea statului național unitar român.
Reformele lui Alexandru Ioan Cuza au fost esențiale atât pentru clădirea sentimentului național în rândul populației cât și pentru procesul de modernizare a țării.
Reforma fiscală, învățământul primar gratuit și obligatoriu, reorganizarea bisericii, contribuția pentru drumuri, legea organizării armatei, reforma agrară, sunt doar câteva dintre reformele înfăptuite sub domnia lui A.I. Cuza, realizate într-o perioadă scurtă de timp și care au fost vitale pentru înfăptuirea României moderne.
Așa cum în 1859 Principatele Române aveau mare nevoie de reforme pentru a fi la nivelul țărilor occidentale, tot așa și în prezent România are mare nevoie de reforme pentru a nu rămâne în urmă.
Pe versuri scrise de Vasile Alecsandri s-a realizat o frumoasă piesă muzicală despre unire.
Românii se prind în horă dansând bineînțeles „Hora Unirii” în cinstea acestui eveniment important.
"Hai să dăm mână cu mână
Cei cu inima română,
Să-nvârtim hora frăției
Pe pamântul României!
Iarba rea din holde piară!
Piară dușmănia-n țară!
Între noi să nu mai fie
Decât flori și omenie!
Măi muntene, măi vecine,
Vină să te prinzi cu mine
Și la viață cu unire,
Și la moarte cu-nfrățire!
Unde-i unul, nu-i putere
La nevoi și la durere.
Unde-s doi, puterea crește
Si dușmanul nu sporește!"
În două pagini (tip A4) vă prezint o mică lecție de istorie a importantului eveniment Unirea Principatelor Române, denumit „Mica Unire”.
Cine dorește să fie prezent de Ziua Unirii în Slobozia este așteptat marți, 24 ianuarie 2023, ora 09:30 în Piața Revoluției, platoul palatului administrativ.
Ce bun ar fi fost un Cuza în vremurile noastre!
La mulți ani România, La mulți ani dragi români!
Text parțial preluat și redactat.
Imagini sugestive
Articol dedicat zilei Unirii Principatelor Române
24 ianuarie 2023, o producție „Doar eu”
Alexandru Coţarcă
3 ani în urmă
24 ianuarie - foto 1
24 ianuarie, celebrăm Unirea Principatelor Române!
164 de ani (1859 - 2023), un număr impresionant de ani au trecut de la acel mare eveniment, visul unor români, adevărați patrioți și naționaliști, luptărori și încrezători în puterile lor.
Implicarea, diplomația și sacrificiul românilor de la acea vreme au contribuit la „nașterea” actului prin care România s-a reîntregit.
De atunci în fiecare an, la 24 ianuarie celebrăm Unirea Principatelor Române, denumită și „Mica Unire”.
„Mica Unire”, una dintre cele mai memorabile lecții din istoria poporului român.
„Mica Unire”, născută dintr-o mare iubire de țară și primul pas către împlinirea unui vis secular: România Mare.
Actul emis de Adunarea Electivă, consfințind alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al celor două Principate Române se aflată în colecțiile Cabinetului de Manuscrise și Carte Rară al Bibliotecii Academiei Române.
Unirea Principatelor Române a fost cel mai însemnat pas spre înfăptuirea statului național unitar român.
Reformele lui Alexandru Ioan Cuza au fost esențiale atât pentru clădirea sentimentului național în rândul populației cât și pentru procesul de modernizare a țării.
Reforma fiscală, învățământul primar gratuit și obligatoriu, reorganizarea bisericii, contribuția pentru drumuri, legea organizării armatei, reforma agrară, sunt doar câteva dintre reformele înfăptuite sub domnia lui A.I. Cuza, realizate într-o perioadă scurtă de timp și care au fost vitale pentru înfăptuirea României moderne.
Așa cum în 1859 Principatele Române aveau mare nevoie de reforme pentru a fi la nivelul țărilor occidentale, tot așa și în prezent România are mare nevoie de reforme pentru a nu rămâne în urmă.
Pe versuri scrise de Vasile Alecsandri s-a realizat o frumoasă piesă muzicală despre unire.
Românii se prind în horă dansând bineînțeles „Hora Unirii” în cinstea acestui eveniment important.
"Hai să dăm mână cu mână
Cei cu inima română,
Să-nvârtim hora frăției
Pe pamântul României!
Iarba rea din holde piară!
Piară dușmănia-n țară!
Între noi să nu mai fie
Decât flori și omenie!
Măi muntene, măi vecine,
Vină să te prinzi cu mine
Și la viață cu unire,
Și la moarte cu-nfrățire!
Unde-i unul, nu-i putere
La nevoi și la durere.
Unde-s doi, puterea crește
Si dușmanul nu sporește!"
În două pagini (tip A4) vă prezint o mică lecție de istorie a importantului eveniment Unirea Principatelor Române, denumit „Mica Unire”.
Cine dorește să fie prezent de Ziua Unirii în Slobozia este așteptat marți, 24 ianuarie 2023, ora 09:30 în Piața Revoluției, platoul palatului administrativ.
Ce bun ar fi fost un Cuza în vremurile noastre!
La mulți ani România, La mulți ani dragi români!
Text parțial preluat și redactat.
Imagini sugestive
Articol dedicat zilei Unirii Principatelor Române
24 ianuarie 2023, o producție „Doar eu”
Alexandru Coţarcă
3 ani în urmă
24 Ianuarie - Citate și Mesaje
24 ianuarie, celebrăm Unirea Principatelor Române!
164 de ani (1859 - 2023), un număr impresionant de ani au trecut de la acel mare eveniment, visul unor români, adevărați patrioți și naționaliști, luptărori și încrezători în puterile lor.
Implicarea, diplomația și sacrificiul românilor de la acea vreme au contribuit la „nașterea” actului prin care România s-a reîntregit.
De atunci în fiecare an, la 24 ianuarie celebrăm Unirea Principatelor Române, denumită și „Mica Unire”.
„Mica Unire”, una dintre cele mai memorabile lecții din istoria poporului român.
„Mica Unire”, născută dintr-o mare iubire de țară și primul pas către împlinirea unui vis secular: România Mare.
Actul emis de Adunarea Electivă, consfințind alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al celor două Principate Române se aflată în colecțiile Cabinetului de Manuscrise și Carte Rară al Bibliotecii Academiei Române.
Unirea Principatelor Române a fost cel mai însemnat pas spre înfăptuirea statului național unitar român.
Reformele lui Alexandru Ioan Cuza au fost esențiale atât pentru clădirea sentimentului național în rândul populației cât și pentru procesul de modernizare a țării.
Reforma fiscală, învățământul primar gratuit și obligatoriu, reorganizarea bisericii, contribuția pentru drumuri, legea organizării armatei, reforma agrară, sunt doar câteva dintre reformele înfăptuite sub domnia lui A.I. Cuza, realizate într-o perioadă scurtă de timp și care au fost vitale pentru înfăptuirea României moderne.
Așa cum în 1859 Principatele Române aveau mare nevoie de reforme pentru a fi la nivelul țărilor occidentale, tot așa și în prezent România are mare nevoie de reforme pentru a nu rămâne în urmă.
Pe versuri scrise de Vasile Alecsandri s-a realizat o frumoasă piesă muzicală despre unire.
Românii se prind în horă dansând bineînțeles „Hora Unirii” în cinstea acestui eveniment important.
"Hai să dăm mână cu mână
Cei cu inima română,
Să-nvârtim hora frăției
Pe pamântul României!
Iarba rea din holde piară!
Piară dușmănia-n țară!
Între noi să nu mai fie
Decât flori și omenie!
Măi muntene, măi vecine,
Vină să te prinzi cu mine
Și la viață cu unire,
Și la moarte cu-nfrățire!
Unde-i unul, nu-i putere
La nevoi și la durere.
Unde-s doi, puterea crește
Si dușmanul nu sporește!"
În două pagini (tip A4) vă prezint o mică lecție de istorie a importantului eveniment Unirea Principatelor Române, denumit „Mica Unire”.
Cine dorește să fie prezent de Ziua Unirii în Slobozia este așteptat marți, 24 ianuarie 2023, ora 09:30 în Piața Revoluției, platoul palatului administrativ.
Ce bun ar fi fost un Cuza în vremurile noastre!
La mulți ani România, La mulți ani dragi români!
Text parțial preluat și redactat.
Imagini sugestive
Articol dedicat zilei Unirii Principatelor Române
24 ianuarie 2023, o producție „Doar eu”
Alexandru Coţarcă
3 ani în urmă
15 ianuarie 2023, foto 9
Eminescu în suflet și-n trăiri
Îl căutăm în cărți, muzee, în cultură, pe Eminescu în găsim cu adevărat în noi, în fiecare român ce simte și trăiește românește.
Niciodată nu vor fi de ajuns acțiunile culturale să cinstim memoria marelui om, geniu și poet divin Mihai Eminescu.
Galerie foto, realizate duminică, 15 ianuarie 2023
Trăiască nația!
Sus cu dânsa!
Alexandru Coţarcă
3 ani în urmă
15 ianuarie 2023, foto 8
Eminescu în suflet și-n trăiri
Îl căutăm în cărți, muzee, în cultură, pe Eminescu în găsim cu adevărat în noi, în fiecare român ce simte și trăiește românește.
Niciodată nu vor fi de ajuns acțiunile culturale să cinstim memoria marelui om, geniu și poet divin Mihai Eminescu.
Galerie foto, realizate duminică, 15 ianuarie 2023
Trăiască nația!
Sus cu dânsa!
Alexandru Coţarcă
3 ani în urmă
15 ianuarie 2023, foto 7
Eminescu în suflet și-n trăiri
Îl căutăm în cărți, muzee, în cultură, pe Eminescu în găsim cu adevărat în noi, în fiecare român ce simte și trăiește românește.
Niciodată nu vor fi de ajuns acțiunile culturale să cinstim memoria marelui om, geniu și poet divin Mihai Eminescu.
Galerie foto, realizate duminică, 15 ianuarie 2023
Trăiască nația!
Sus cu dânsa!
Alexandru Coţarcă
3 ani în urmă
15 ianuarie 2023, foto 6
Eminescu în suflet și-n trăiri
Îl căutăm în cărți, muzee, în cultură, pe Eminescu în găsim cu adevărat în noi, în fiecare român ce simte și trăiește românește.
Niciodată nu vor fi de ajuns acțiunile culturale să cinstim memoria marelui om, geniu și poet divin Mihai Eminescu.
Galerie foto, realizate duminică, 15 ianuarie 2023
Trăiască nația!
Sus cu dânsa!
Alexandru Coţarcă
3 ani în urmă
15 ianuarie 2023, foto 5
Eminescu în suflet și-n trăiri
Îl căutăm în cărți, muzee, în cultură, pe Eminescu în găsim cu adevărat în noi, în fiecare român ce simte și trăiește românește.
Niciodată nu vor fi de ajuns acțiunile culturale să cinstim memoria marelui om, geniu și poet divin Mihai Eminescu.
Galerie foto, realizate duminică, 15 ianuarie 2023
Trăiască nația!
Sus cu dânsa!
Alexandru Coţarcă
3 ani în urmă
15 ianuarie 2023, foto 4
Eminescu în suflet și-n trăiri
Îl căutăm în cărți, muzee, în cultură, pe Eminescu în găsim cu adevărat în noi, în fiecare român ce simte și trăiește românește.
Niciodată nu vor fi de ajuns acțiunile culturale să cinstim memoria marelui om, geniu și poet divin Mihai Eminescu.
Galerie foto, realizate duminică, 15 ianuarie 2023
Trăiască nația!
Sus cu dânsa!
Alexandru Coţarcă
3 ani în urmă
15 ianuarie 2023, foto 3
Eminescu în suflet și-n trăiri
Îl căutăm în cărți, muzee, în cultură, pe Eminescu în găsim cu adevărat în noi, în fiecare român ce simte și trăiește românește.
Niciodată nu vor fi de ajuns acțiunile culturale să cinstim memoria marelui om, geniu și poet divin Mihai Eminescu.
Galerie foto, realizate duminică, 15 ianuarie 2023
Trăiască nația!
Sus cu dânsa!
Alexandru Coţarcă
3 ani în urmă
15 ianuarie 2023, foto 2
Eminescu în suflet și-n trăiri
Îl căutăm în cărți, muzee, în cultură, pe Eminescu în găsim cu adevărat în noi, în fiecare român ce simte și trăiește românește.
Niciodată nu vor fi de ajuns acțiunile culturale să cinstim memoria marelui om, geniu și poet divin Mihai Eminescu.
Galerie foto, realizate duminică, 15 ianuarie 2023
Trăiască nația!
Sus cu dânsa!
Alexandru Coţarcă
3 ani în urmă
15 ianuarie 2023, foto 1
Eminescu în suflet și-n trăiri
Îl căutăm în cărți, muzee, în cultură, pe Eminescu în găsim cu adevărat în noi, în fiecare român ce simte și trăiește românește.
Niciodată nu vor fi de ajuns acțiunile culturale să cinstim memoria marelui om, geniu și poet divin Mihai Eminescu.
Galerie foto, realizate duminică, 15 ianuarie 2023
Trăiască nația!
Sus cu dânsa!
Folosim cookie-uri strict necesare pentru autentificare si securitate. Cookie-urile pentru preferinte,
analitice sau marketing rulează doar dacă alegi să le accepți. Poți schimba oricând alegerea.
Politica de cookie-uri
Strict necesareNecesare pentru autentificare, securitate, sesiune, preferinte cerute explicit si salvarea consimtamantului.
PreferintePăstrează opțiuni de afișare și personalizare care nu sunt esențiale pentru funcționarea de bază.
AnaliticeNe ajuta sa intelegem agregat cum este folosit site-ul si ce trebuie imbunatatit.
MarketingPermite măsurarea campaniilor și conținut personalizat de promovare, dacă va fi activat.