Alexandru Coţarcă

1 Decembrie este Ziua Naţională a României şi marchează un eveniment istoric: Unirea Transilvaniei cu România. -> Scurt istoric 1 decembrie 1918 reprezintă evenimentul principal din istoria României, dată la care Marea Adunare de la Alba-Iulia votează unirea Transilvaniei cu România, totodată cerându-se un singur stat naţional. Cu toate acestea, primul pas a fost făcut, de fapt, între 21 noiembrie – 4 decembrie 1918. Când Sfatul Ţării din Basarabia a proclamat Republica Democratică Moldovenească. Apoi, la 24 ianuarie se adoptă declaraţia de Independenţă. Adunarea Naţională de la Alba Iulie a adoptat o rezoluţie în care este atestată unirea tuturor românilor din Transilvania şi Banat cu România. La 1 decembrie 1918, politicianul Vasile Godiş a citit rezoluţia Unirii: Adunarea națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie / 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureș, Tisa și Dunăre. Legea Unirii a fost ratificată prin decret de lege, la 11 decembrie 1918 de cãtre regele Ferdinand, fiind votatã de Adunarea Deputaţilor în şedinta din 29 decembrie 1919. -> 1 decembrie nu este prima zi naţională a României 1 decembrie nu a fost singura zi naţională. România a mai schimbat două astfel de sărbători în trecut. Între anii 1866-1947, 10 mai a fost considerată sărbătoarea şi ziua naţională a României, deoarece Prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus în ziua de 10 mai 1866 jurământul în faţa adunării reprezentative a Principatelor Române Unite. În amintirea acestui eveniment, la 10 mai 1877, Carol a proclamat în faţa parlamentului independenţa României. După abdicarea regelui Mihai I, la 30 decembrie 1947, a fost proclamată Republica Populară Română. Astfel, ziua de 23 august a fost adoptată drept ziua naţională, sub numele oficial de ziua insurecţiei armate antifasciste şi începutul revoluţiei populare în România, cu referire la întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste. -> Morala vremurilor noastre La 104 ani de la marea unire românii trăiesc vremuri tulburi atât în România cât și în afara granițelor. De-a lungul istoriei români pe această așezare minunată au adăpostit și hrănit nenumărați străini de toate naționalitățile. Oferind ospitalitate și atenție străinilor veniți în România, la schimb am primit dușmănie și invidie. -> Uniți pentru tricolor 1 Decembrie este despre unitate, despre oameni demni și viteji ce au luptat pentru mărețul ideal. Pentru această înfăptuire mulți români au plătit cel mai scump preț, al vieții. De pe front, cei rămași în viață, români demni, cu conștiință și rațiune au scris istorie la Alba Iulia. De atunci se spune: PE-AL NOSTRU STEAG E SCRIS UNIRE. PS: Nu uita că ești român, Că rădăcina ta de veacuri stă înfiptă în ogor, Și nu o poate smulge-un viscol trecător, Pe la noi au viscolit mii de păgâni, dar am rămas totuși aici pe veci stăpâni, A mai venit o vreme rea, nu e nimic vom aștepta, că vine soare după ea. La mulți ani România La mulți ani frați români Trăiască nația! Sus cu dânsa! Dumnezeu să binecuvinteze România România este prioritatea românilor Imagine istorică Redactor: Alexandru Coțarcă Drepturi rezervate - Ⓒ - Civic Media Articol dedicat Zilei Naționale a României, 1 Decembrie

1 Decembrie este Ziua Naţională a României şi marchează un eveniment istoric: Unirea Transilvaniei cu România. -> Scurt istoric 1 decembrie 1918 reprezintă evenimentul principal din istoria României, dată la care Marea Adunare de la Alba-Iulia votează unirea Transilvaniei cu România, totodată cerându-se un singur stat naţional. Cu toate acestea, primul pas a fost făcut, de fapt, între 21 noiembrie – 4 decembrie 1918. Când Sfatul Ţării din Basarabia a proclamat Republica Democratică Moldovenească. Apoi, la 24 ianuarie se adoptă declaraţia de Independenţă. Adunarea Naţională de la Alba Iulie a adoptat o rezoluţie în care este atestată unirea tuturor românilor din Transilvania şi Banat cu România. La 1 decembrie 1918, politicianul Vasile Godiş a citit rezoluţia Unirii: Adunarea națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie / 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureș, Tisa și Dunăre. Legea Unirii a fost ratificată prin decret de lege, la 11 decembrie 1918 de cãtre regele Ferdinand, fiind votatã de Adunarea Deputaţilor în şedinta din 29 decembrie 1919. -> 1 decembrie nu este prima zi naţională a României 1 decembrie nu a fost singura zi naţională. România a mai schimbat două astfel de sărbători în trecut. Între anii 1866-1947, 10 mai a fost considerată sărbătoarea şi ziua naţională a României, deoarece Prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus în ziua de 10 mai 1866 jurământul în faţa adunării reprezentative a Principatelor Române Unite. În amintirea acestui eveniment, la 10 mai 1877, Carol a proclamat în faţa parlamentului independenţa României. După abdicarea regelui Mihai I, la 30 decembrie 1947, a fost proclamată Republica Populară Română. Astfel, ziua de 23 august a fost adoptată drept ziua naţională, sub numele oficial de ziua insurecţiei armate antifasciste şi începutul revoluţiei populare în România, cu referire la întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste. -> Morala vremurilor noastre La 104 ani de la marea unire românii trăiesc vremuri tulburi atât în România cât și în afara granițelor. De-a lungul istoriei români pe această așezare minunată au adăpostit și hrănit nenumărați străini de toate naționalitățile. Oferind ospitalitate și atenție străinilor veniți în România, la schimb am primit dușmănie și invidie. -> Uniți pentru tricolor 1 Decembrie este despre unitate, despre oameni demni și viteji ce au luptat pentru mărețul ideal. Pentru această înfăptuire mulți români au plătit cel mai scump preț, al vieții. De pe front, cei rămași în viață, români demni, cu conștiință și rațiune au scris istorie la Alba Iulia. De atunci se spune: PE-AL NOSTRU STEAG E SCRIS UNIRE. PS: Nu uita că ești român, Că rădăcina ta de veacuri stă înfiptă în ogor, Și nu o poate smulge-un viscol trecător, Pe la noi au viscolit mii de păgâni, dar am rămas totuși aici pe veci stăpâni, A mai venit o vreme rea, nu e nimic vom aștepta, că vine soare după ea. La mulți ani România La mulți ani frați români Trăiască nația! Sus cu dânsa! Dumnezeu să binecuvinteze România România este prioritatea românilor Imagine istorică Redactor: Alexandru Coțarcă Drepturi rezervate - Ⓒ - Civic Media Articol dedicat Zilei Naționale a României, 1 Decembrie

Petre Țuțea despre Ceaușescu

CUM FUNCȚIONEAZĂ STATUL ROMAN? (pentru ca am văzut ca mulți dintre voi habar nu aveți și nici de ce plătiți impozite și taxe, va desenez) Statul roman exista pentru ca exista Poporul Român. Fără popor, statul nu există. Fără Constituție, statul nu exista pentru ca nu are reguli de funcționare. Regulile de funcționare a statului roman au fost stabilite de popor prin adoptarea Constituției. Ce zice Constituția - cea care stabilește regulile de funcționare? Constituția stabilește principiile și regulile generale (drepturi, obligații), precum și competentele fiecărei autorități în stat. Fiecare autoritate este compusa din oameni - tot cetățeni care sunt aleși sau desemnați de către ceilalți cetățeni. CCR veghează ca să fie respectata Constituția și regulile ei. Dacă constata ca nu sunt respectate principiile și regulile generale stabilite de Constituție sancționează actele emise de cei de sub ea. Cum? Legile și OUG urile le declara neconstituționale. Dacă o putere întra peste competentele altei puteri, declara ca e conflict juridic de natura constituțională și trage de urechi puterea care și-a depășit competentele. Constituția prevede 3 puteri cărora poporul trebuie sa li se supună: - legislativă (Parlamentul) - executiva (Guvernul) - judecătorească (instanțele de judecata) PARLAMENTUL este cel care da legi prin care detaliază (dezvolta) principiile și regulile din Constituție. NU poate sa încalce Constituția, ca e sub ea. Ea prevede existenta lui si ce competente are. GUVERNUL este cel care pune în practica ce a zis Parlamentul, adică da HG uri prin care stabilește procedura de aplicare. Nu poate sa încalce nici ce zice Constituția pentru ca ea prevede existenta lui și ce competente are și nici ce a zis Parlamentul pentru ca e deasupra lui și ii e șef, Guvernul poate numai sa execute. Sub Guvern sunt MINISTERELE SI INSTITUȚIILE PUBLICE care trebuie sa pună în practica ce a zis Parlamentul, conform procedurii stabilite de Guvern. Mai dezvolta unele proceduri prin Ordine, dar nu pot sa încalce ce au zis cei de deasupra lor, adică Constituția, Parlamentul, Guvernul. În situații excepționale, Guvernul poate sa stabilească el regulile, adică sa emită acte cu putere de lege numite Ordonanțe de Urgență. Sau, în perioada vacantei parlamentare poate sa dea ordonanțe simple în domeniile și în limitele pe care Parlamentul l-a împuternicit sa ii facă treaba cât se relaxează el. Ținându-i locul Parlamentului, Guvernul trebuie sa respecte obligațiile pe care Parlamentul le are (sa respecte Constituția). Însă, și ordonanțele de urgenta și ordonanțele simple se verifica de către Parlament sa vadă dacă Guvernul le-a dat cu respectarea obligațiilor pe care Parlamentul le avea sau cu respectarea imputernicirii pe care Parlamentul i le-a dat. În cazul în care Parlamentul constata ca Guvernul și-a încălcat obligațiile, ii sancționează actele pe care le-a emis (ordonanțele de urgenta și ordonanțele simple): ori le modifica, dacă încălcările nu sunt foarte grave, ori le anulează de tot (le respinge) dacă încălcările sunt foarte grave. Mai mult, dacă Parlamentul constată că Guvernul nu execută ce a decis el sau își depășește competențele, il poate sancționa prin retragerea încrederii (demitere prin moțiune de cenzura). POPORUL (TOȚI Cetățenii) trebuie sa respecte ce au zis cei de deasupra lor sau chiar ei (daca ei au funcții în "structurile" statului român). INSTANTELE JUDECĂTOREȘTI sunt cele care sancționează, prin hotararile judecătorești) toate abaterile de la regulile de mai sus, anulând actele si obligând la despăgubiri pe toți cei care au obligatia de a RESPECTA SI Executa regulile stabilite de Parlament, atâta timp cât sunt constitutionale: - anulează HG urile Guvernului, Ordinele Miniștrilor, actele administrative ale celorlalte instituții publice, dacă incalca: legea si ordonanțele de urgenta (care se prezuma ca sunt constitutionale pana când CCR ul zice ca nu sunt) sau actele celor de deasupra lor. - dacă CCR ul spune ca o lege sau o ordonanta de urgenta este neconstitutionala, instantele nu mai pot tine cont de ea pentru ca nu respecta legea de baza, fundamentala, Constitutia pe care poporul a adoptat-o. In aceasta situație anulează și toate actele de execuție (administrative) care au fost emise în baza legii declarate neconstitutionala (chiar dacă la momentul emiterii lor legea se prezuma ca este constituțională, dovedindu-se ulterior ca nu era). Astea sunt regulile de funcționare a statului roman pe care le-a stabilit poporul când a votat Constitutia. Pentru ca ele sa poată sa fie puse în practica, toți omuleții (cetățenii) care sunt angajați ai tuturor autorităților și instituțiilor create conform legii de baza, Constitutia sunt plătiți. De cine sunt PLĂTIȚI omuleții ? De popor care s-a obligat sa plătească impozite, taxe și contribuții astfel încât sa se creeze bugetul de stat din care sa se plătească omuleții. Deci, asta este structura statului roman și regulile ei de funcționare. CINE A DECIS ASTA? POPORUL CAND A VOTAT CONSTITUȚIA. Vedeti verdele ala deschis din schiță, care este peste tot? EL REPREZINTA POPORUL PENTRU CA EL ESTE DEASUPRA TUTUROR. POPORUL A CREAT CONSTITUȚIA CARE PREVEDE CREAREA TUTUROR CELORLALTE AUTORITĂȚI SI INSTITUȚII, PRECUM ȘI PRINCIPIILE SI REGULILE. Cum funcționează toate aceste autorități și instituții publice? Prin intermediul unor omuleți (niște cetățeni) care au funcții și pe care poporul ii plătește. Ce se intampla acum? Toți omuleții de prin autoritățile și instituțiile create de popor și plătiți de popor nu mai respecta legea de baza, Constitutia, regulile de baza și principiile prevazute de ea. Omuleții din Parlament nu mai respecta Constitutia = nu raspund, poporul nu ii poate trage la răspundere direct. Singurii care ii puteau trage la răspundere, conform împuternicirii date de popor prin Constituție, erau omuleții din CCR pe care poporul i-a împuternicit ca să sancționeze legile Parlamentului și ordonanțele de urgenta ale Guvernului, dacă nu respecta Constitutia. Insa, pe omuleții din CCR chiar ei nu mai respecta ce zice Constitutia. Omuleții din Guvern nu mai respecta Constitutia și nici legile = nu răspund, poporul nu ii poate trage la răspundere direct. Cine era împuternicit sa ii tragă la răspundere? Omuleții din Parlament prin demiterea omuleți lor din Guvern. Omuleții din instantele judecătorești prin anularea actelor emise de omuleții din Guvern și a celor de sub ei și obligarea plății unor despăgubiri bănești pentru ca au creat prejudicii. Omuleții din instantele judecătorești nu mai respecta deciziile CCR si implicit Constitutia = nu răspund pentru ca a dat Parlamentul lege in sensul asta și a zis CCR ca asa e bine, contrar Constitutiei. Poporul nu ii poate trage la răspundere direct pe omuleții din instantele judecătorești. Cine ii putea trage la răspundere? Omuleții din CSM- Inspecția judiciară. Insa, nu o mai pot face pentru ca legea zice ca nu trebuie trași la răspundere. Acum sa revenim: POPORUL, adică omuleții ăia mulți, câta frunză câtă iarba (verde deschis din poza) este în situația în care trebuie sa ii plătească în continuare pe toți OMULEȚII AIA PUTINI care au funcții în autoritățile și instituțiile publice și care trebuie sa pună în aplicare principiile și regulile stabilite DE POPOR prin Constituție. Adică CÂȚIVA OMULEȚI s-au așezat deasupra Constitutiei, nu o mai respecta, iar ăia mulți îi și plătesc pentru asta. CINE POATE REMEDIA SITUAȚIA? OMULEȚII AIA PUTINI nu își vor anula ei singuri propriile avantaje pe care și le-au creat fiind mână în mână unii cu alții și acoperind-se unii pe alții astfel încât să fie deasupra tuturor. Cine este deasupra tuturor so poate sa remedieze aberația la care s-a ajun? OMULEȚII AIA MULȚI (POPORUL), care a ajuns captiv și la mana omuleților putini care și-au constituit propriul stat în Statul Roman. Cum? Nu avem pârghii legale pentru ca și-au creat legile astfel încât sa își creeze propriul stat și sa ne lipsească pe cei mulți de vreo pârghie pe care sa o putem folosi și sa reacționam. Sa negam Constitutia ar însemna să negam existenta Statului Roman. Un stat fără Constituție nu există, cum nu exista nici Constituție fără stat, pentru ca ai anula regulile de funcționare a statului care țin chiar de existenta lui. Atunci ce putem face? Aia mulți sa aratam ca existam și sa ii dam jos pe aia putini, sa stam pe capul lor pana își dau demisia sau li se ia puterea pe care și-au arogat-o când au ocupat funcția. Articol preluat, autor: Av. Elena Radu Imagine realizată pentru exemplificare Publicare: 10.11.2022

MEMORIU PENTRU PACE “Excelentei Sale, Domnului Presedinte Klaus Werner Johannis Domnului Prim-ministru, Nicolae Ionel Ciucă Domnului Angel Tilvar, ministrul apararii naționale Domnului Bogdan-Lucian Aurescu, ministrul afacerilor externe Domnului Lucian-Nicolae Bode, ministrul afacerilor interne Domnului Eduard Raul Hellvig, Director Serviciul Român de Informaţii Domnului Gabriel Vlase — Director Serviciul de Informaţii Externe Grupul de parlamentari români alcătuit din: Senator – Doamna Diana IOVANOVICI-ȘOȘOACĂ, Deputat — Domnul Francisc TOBĂ, Deputat — Domnul Dumitru COARNĂ, Deputat — Ciprian CIUBUC În calitate de parlamentari români, care au obligaţia să reprezinte interesele poporului român în ansamblul său şi ale României, astfel cum este prevăzut în art. 61 şi 69 din ConstituţiaRomâniei. Art. 61 — Rolul şi structura (1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării. Art. 69 Mandatul reprezentativ (1) În exercitarea mandatului, deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului. Facem prezentul demers, având în vedere – contextul international conflictual, generat de războiul dintre Ucraina si Federaţia Rusă, care poate oricând să degenereze într-un conflict, ce ar putea depăşi amploarea celui de-al doilea război mondial, cu atât mai mult cu cât în sprijinirea militară a Ucrainei sunt implicate 40 de state, – prezenţa pe teritoriul României a unor unităţi militare din mai multe state ale NATO, inclusiv o unitate militară de atac a SUA, situaţie care a generat nemulțumiri ale Federaţiei Ruse şi a condus la formularea de amenințări fățişe la adresa României, – acuzaţiile Federaţiei Ruse că România s-ar fi implicat în acest conflict prin tranzit de armament către Ucraina, trimiterea în Ucraina de armament produs în România, primirea pe teritoriul României a unor aeronave militare ucrainene care s-au refugiat și au aterizat pe aeroporturi din România, – faptul că România nu are obligaţii faţă de niciuna dintre cele două țări beligerante, care nu sunt nici aliate, nici în stare de dispută sau conflict cu România și cu care poporul român doreşte să aibă bune relații deopotrivă, – experienţa istorică a poporului român care a mai fost împins în războaie de către aliaţii României, inclusiv recent, în Orientul Mijlociu, tăzboaie care, în anul 2018 au fost catalogate de preşedintele SUA, Donald Trump, ca fiind „mari greşeli”, – nevoia de neutralitate declarată a României, precum şi dorința exprimată în spaţiul public a poporului român, într-un procent covârșitor, pentru ca România să nu se implice în război, – trecutul nostru istoric comun cu aceste țări beligerante, Ucraina şi Federaţia Rusă. – nevoia României de a întreţine relaţii de bună vecinătate cu toate țările vecine, dar şi cu partenerii noştri strategici, – lipsa comunicării autorităţilor române cu poporul român, – lipsa comunicării autorităţilor române cu Parlamentul României, având în vedere prevederile art. 92 Constituție care dispun că numai cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, Preşedintele României poate declara mobilizarea parţială sau totală a forțelor armate şi implicarea țării într-un conflict armat, De asemenea, suntem preocupaţi de escaladarea conflictului armat dintre două ţări vecine şi conștienți de riscul extinderii acestuia la nivel european, având în vedere că încercările timide de până acum ale delegaţiilor de reprezentanţi ale celor două țări de a se ajunge la încetarea ostilităţilor și la un acord de pace, au eșuat, războiul continuând, ducând la pierderi de vieţi omeneşti și afectând grav economia, în primul rând a României, dar și europeană şi mondială, Ca urmare a celor expuse mai sus, am luat inițiativa declanşării unor demersuri pentru apărarea securităţii naționale şi teritoriale a României şi a poporului român, solicitându-vă implicarea în calitate de instituții ale Statului român cu prerogative pe această linie. În acest sens vă solicităm primirea în audienţă pentru a vă expune planurile care pot salva România de la implicarea directă și fățișă în război, cu respectarea tuturor tratatelor şi acordurilor internaționale pe care și le-a asumat România. Având în vedere statutul României de țară neimplicată în război, sperăm noi, este extrem de important ca România să fie țara care să iniţieze demersuri pentru încheierea de urgență a păcii, mai ales că avem poziția geostrategică perfectă pentru medierea conflictului. Ceea ce se întâmplă aproape de graniţele României reprezintă un grav pericol la adresa securității naționale a României şi trebuie oprit de îndată. Poporul român deplânge declanșarea ostilităţilor militare pe teritoriul Ucrainei, iar singura implicare a României în acest conflict trebuie să fie de ordin umanitar, ceea ce poporul român a făcut si face încă de la declanşarea conflictului. În sensul celor menţionate mai sus, Grupul de parlamentari subsemnat vă solicită o întâlnire la sediul instituției. Aşteptăm cu mult interes acceptul pentru această întâlnire şi vă asigurăm de cea mai înaltă stimă şi consideraţie. Senator – Doamna Diana IOVANOVICI-ȘOȘOACĂ, Deputat — Domnul Francise TOBĂ Deputat — Domnul Dumitru COARNĂ 1 noiembrie 2022″, se arată în memoriul pentru pace formulat de către parlamentarii români. Articol preluat de pe SITE-ul glasul.info Publicare: 01.11.2022

„Jumulirea oamenilor” prin Taxe, impozite și accize Funcționarii statului ne-au vrut tot binele, drept urmare ni l-au luat pe tot. Acum că ne-a deposedat de mai tot, s-au apucat să ne extermine prin diverse metode. Ăsta e adevărul pe care puțini îl rostesc. Funcționarii statului nu sunt altceva decât grupări mafiote și teroriste, culmea, aceste organizații sunt plătite cu japca de noi. Actualele taxe, accize și impozite sunt drepturi de șmecherie colectate prin instituții fără acte de înființare și așa zise legi. Diferența între interlopii banali și funcționarii statului, este că cei din urmă au legislație și instituții de forță, instrumente utilizate împotriva oamenilor. Nu mai este mult până clanurile mafiote clasice se vor „legaliza” și va concura cu ăștia, cu „autoritatea statului”. Se solicită soluții, una din soluții este NESUPUNEREA, dar acest act de împotrivire să fie al unei mase imense de oameni, nu a cătorva „plibători de steaguri” ghidați de așa ziși activiști civici plătiți de corporații să detensioneze societatea civilă, vedeți exemplu clanului „Rezist”, cei 140.000 de indivizi antrenați și plătiți bine de ONG-urile lu Soros. Fiți atenți articol de lege: NOI PLĂTIM TAXELE VOLUNTAR! Citiți legile! ADICĂ FACEM MUNCĂ VOLUNTARĂ PENTRU UNII. Verificați! "ca obiectiv"...conform articolului de lege să îmi explice cineva de ce as mai plati eu ceva. cititi cu atentie! Art. 4, alin. 1, lit. a din HG nr. 109 din 2009 Articolul 4 (1) Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) are următoarele obiective generale: a) realizarea veniturilor bugetului general consolidat din impozite, taxe, contribuţii sociale şi din orice alte sume datorate bugetului de stat, prin îmbunătăţirea continuă a nivelului conformării VOLUNTARE a contribuabililor. Imagine sugestivă Drepturi rezervate - Ⓒ - Civic Media Text redactat, articol publicat: 21.10.2022