CUM FUNCȚIONEAZĂ STATUL ROMAN?
(pentru ca am văzut ca mulți dintre voi habar nu aveți și nici de ce plătiți impozite și taxe, va desenez)
Statul roman exista pentru ca exista Poporul Român.
Fără popor, statul nu există.
Fără Constituție, statul nu exista pentru ca nu are reguli de funcționare.
Regulile de funcționare a statului roman au fost stabilite de popor prin adoptarea Constituției.
Ce zice Constituția - cea care stabilește regulile de funcționare?
Constituția stabilește principiile și regulile generale (drepturi, obligații), precum și competentele fiecărei autorități în stat.
Fiecare autoritate este compusa din oameni - tot cetățeni care sunt aleși sau desemnați de către ceilalți cetățeni.
CCR veghează ca să fie respectata Constituția și regulile ei.
Dacă constata ca nu sunt respectate principiile și regulile generale stabilite de Constituție sancționează actele emise de cei de sub ea.
Cum?
Legile și OUG urile le declara neconstituționale.
Dacă o putere întra peste competentele altei puteri, declara ca e conflict juridic de natura constituțională și trage de urechi puterea care și-a depășit competentele.
Constituția prevede 3 puteri cărora poporul trebuie sa li se supună:
- legislativă (Parlamentul)
- executiva (Guvernul)
- judecătorească (instanțele de judecata)
PARLAMENTUL este cel care da legi prin care detaliază (dezvolta) principiile și regulile din Constituție.
NU poate sa încalce Constituția, ca e sub ea. Ea prevede existenta lui si ce competente are.
GUVERNUL este cel care pune în practica ce a zis Parlamentul, adică da HG uri prin care stabilește procedura de aplicare.
Nu poate sa încalce nici ce zice Constituția pentru ca ea prevede existenta lui și ce competente are și nici ce a zis Parlamentul pentru ca e deasupra lui și ii e șef, Guvernul poate numai sa execute.
Sub Guvern sunt MINISTERELE SI INSTITUȚIILE PUBLICE care trebuie sa pună în practica ce a zis Parlamentul, conform procedurii stabilite de Guvern.
Mai dezvolta unele proceduri prin Ordine, dar nu pot sa încalce ce au zis cei de deasupra lor, adică Constituția, Parlamentul, Guvernul.
În situații excepționale, Guvernul poate sa stabilească el regulile, adică sa emită acte cu putere de lege numite Ordonanțe de Urgență.
Sau, în perioada vacantei parlamentare poate sa dea ordonanțe simple în domeniile și în limitele pe care Parlamentul l-a împuternicit sa ii facă treaba cât se relaxează el.
Ținându-i locul Parlamentului, Guvernul trebuie sa respecte obligațiile pe care Parlamentul le are (sa respecte Constituția).
Însă, și ordonanțele de urgenta și ordonanțele simple se verifica de către Parlament sa vadă dacă Guvernul le-a dat cu respectarea obligațiilor pe care Parlamentul le avea sau cu respectarea imputernicirii pe care Parlamentul i le-a dat.
În cazul în care Parlamentul constata ca Guvernul și-a încălcat obligațiile, ii sancționează actele pe care le-a emis (ordonanțele de urgenta și ordonanțele simple): ori le modifica, dacă încălcările nu sunt foarte grave, ori le anulează de tot (le respinge) dacă încălcările sunt foarte grave.
Mai mult, dacă Parlamentul constată că Guvernul nu execută ce a decis el sau își depășește competențele, il poate sancționa prin retragerea încrederii (demitere prin moțiune de cenzura).
POPORUL (TOȚI Cetățenii) trebuie sa respecte ce au zis cei de deasupra lor sau chiar ei (daca ei au funcții în "structurile" statului român).
INSTANTELE JUDECĂTOREȘTI sunt cele care sancționează, prin hotararile judecătorești) toate abaterile de la regulile de mai sus, anulând actele si obligând la despăgubiri pe toți cei care au obligatia de a RESPECTA SI Executa regulile stabilite de Parlament, atâta timp cât sunt constitutionale:
- anulează HG urile Guvernului, Ordinele Miniștrilor, actele administrative ale celorlalte instituții publice, dacă incalca: legea si ordonanțele de urgenta (care se prezuma ca sunt constitutionale pana când CCR ul zice ca nu sunt) sau actele celor de deasupra lor.
- dacă CCR ul spune ca o lege sau o ordonanta de urgenta este neconstitutionala, instantele nu mai pot tine cont de ea pentru ca nu respecta legea de baza, fundamentala, Constitutia pe care poporul a adoptat-o.
In aceasta situație anulează și toate actele de execuție (administrative) care au fost emise în baza legii declarate neconstitutionala (chiar dacă la momentul emiterii lor legea se prezuma ca este constituțională, dovedindu-se ulterior ca nu era).
Astea sunt regulile de funcționare a statului roman pe care le-a stabilit poporul când a votat Constitutia.
Pentru ca ele sa poată sa fie puse în practica, toți omuleții (cetățenii) care sunt angajați ai tuturor autorităților și instituțiilor create conform legii de baza, Constitutia sunt plătiți.
De cine sunt PLĂTIȚI omuleții ?
De popor care s-a obligat sa plătească impozite, taxe și contribuții astfel încât sa se creeze bugetul de stat din care sa se plătească omuleții.
Deci, asta este structura statului roman și regulile ei de funcționare.
CINE A DECIS ASTA?
POPORUL CAND A VOTAT CONSTITUȚIA.
Vedeti verdele ala deschis din schiță, care este peste tot?
EL REPREZINTA POPORUL PENTRU CA EL ESTE DEASUPRA TUTUROR.
POPORUL A CREAT CONSTITUȚIA CARE PREVEDE CREAREA TUTUROR CELORLALTE AUTORITĂȚI SI INSTITUȚII, PRECUM ȘI PRINCIPIILE SI REGULILE.
Cum funcționează toate aceste autorități și instituții publice?
Prin intermediul unor omuleți (niște cetățeni) care au funcții și pe care poporul ii plătește.
Ce se intampla acum?
Toți omuleții de prin autoritățile și instituțiile create de popor și plătiți de popor nu mai respecta legea de baza, Constitutia, regulile de baza și principiile prevazute de ea.
Omuleții din Parlament nu mai respecta Constitutia = nu raspund, poporul nu ii poate trage la răspundere direct.
Singurii care ii puteau trage la răspundere, conform împuternicirii date de popor prin Constituție, erau omuleții din CCR pe care poporul i-a împuternicit ca să sancționeze legile Parlamentului și ordonanțele de urgenta ale Guvernului, dacă nu respecta Constitutia.
Insa, pe omuleții din CCR chiar ei nu mai respecta ce zice Constitutia.
Omuleții din Guvern nu mai respecta Constitutia și nici legile = nu răspund, poporul nu ii poate trage la răspundere direct.
Cine era împuternicit sa ii tragă la răspundere?
Omuleții din Parlament prin demiterea omuleți lor din Guvern.
Omuleții din instantele judecătorești prin anularea actelor emise de omuleții din Guvern și a celor de sub ei și obligarea plății unor despăgubiri bănești pentru ca au creat prejudicii.
Omuleții din instantele judecătorești nu mai respecta deciziile CCR si implicit Constitutia = nu răspund pentru ca a dat Parlamentul lege in sensul asta și a zis CCR ca asa e bine, contrar Constitutiei.
Poporul nu ii poate trage la răspundere direct pe omuleții din instantele judecătorești.
Cine ii putea trage la răspundere? Omuleții din CSM- Inspecția judiciară.
Insa, nu o mai pot face pentru ca legea zice ca nu trebuie trași la răspundere.
Acum sa revenim: POPORUL, adică omuleții ăia mulți, câta frunză câtă iarba (verde deschis din poza) este în situația în care trebuie sa ii plătească în continuare pe toți OMULEȚII AIA PUTINI care au funcții în autoritățile și instituțiile publice și care trebuie sa pună în aplicare principiile și regulile stabilite DE POPOR prin Constituție.
Adică CÂȚIVA OMULEȚI s-au așezat deasupra Constitutiei, nu o mai respecta, iar ăia mulți îi și plătesc pentru asta.
CINE POATE REMEDIA SITUAȚIA?
OMULEȚII AIA PUTINI nu își vor anula ei singuri propriile avantaje pe care și le-au creat fiind mână în mână unii cu alții și acoperind-se unii pe alții astfel încât să fie deasupra tuturor.
Cine este deasupra tuturor so poate sa remedieze aberația la care s-a ajun?
OMULEȚII AIA MULȚI (POPORUL), care a ajuns captiv și la mana omuleților putini care și-au constituit propriul stat în Statul Roman.
Cum?
Nu avem pârghii legale pentru ca și-au creat legile astfel încât sa își creeze propriul stat și sa ne lipsească pe cei mulți de vreo pârghie pe care sa o putem folosi și sa reacționam.
Sa negam Constitutia ar însemna să negam existenta Statului Roman.
Un stat fără Constituție nu există, cum nu exista nici Constituție fără stat, pentru ca ai anula regulile de funcționare a statului care țin chiar de existenta lui.
Atunci ce putem face?
Aia mulți sa aratam ca existam și sa ii dam jos pe aia putini, sa stam pe capul lor pana își dau demisia sau li se ia puterea pe care și-au arogat-o când au ocupat funcția.
Articol preluat, autor: Av. Elena Radu
Imagine realizată pentru exemplificare
Publicare: 10.11.2022
MEMORIU PENTRU PACE
“Excelentei Sale, Domnului Presedinte Klaus Werner Johannis
Domnului Prim-ministru, Nicolae Ionel Ciucă
Domnului Angel Tilvar, ministrul apararii naționale
Domnului Bogdan-Lucian Aurescu, ministrul afacerilor externe
Domnului Lucian-Nicolae Bode, ministrul afacerilor interne
Domnului Eduard Raul Hellvig,
Director Serviciul Român de Informaţii
Domnului Gabriel Vlase — Director Serviciul de Informaţii Externe
Grupul de parlamentari români alcătuit din:
Senator – Doamna Diana IOVANOVICI-ȘOȘOACĂ,
Deputat — Domnul Francisc TOBĂ,
Deputat — Domnul Dumitru COARNĂ,
Deputat — Ciprian CIUBUC
În calitate de parlamentari români, care au obligaţia să reprezinte interesele poporului român în ansamblul său şi ale României, astfel cum este prevăzut în art. 61 şi 69 din ConstituţiaRomâniei.
Art. 61 — Rolul şi structura
(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării.
Art. 69 Mandatul reprezentativ
(1) În exercitarea mandatului, deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului.
Facem prezentul demers, având în vedere
– contextul international conflictual, generat de războiul dintre Ucraina si Federaţia Rusă, care poate oricând să degenereze într-un conflict, ce ar putea depăşi amploarea celui de-al doilea război mondial, cu atât mai mult cu cât în sprijinirea militară a Ucrainei sunt implicate 40 de state,
– prezenţa pe teritoriul României a unor unităţi militare din mai multe state ale NATO, inclusiv o unitate militară de atac a SUA, situaţie care a generat nemulțumiri ale Federaţiei Ruse şi a condus la formularea de amenințări fățişe la adresa României,
– acuzaţiile Federaţiei Ruse că România s-ar fi implicat în acest conflict prin tranzit de armament către Ucraina, trimiterea în Ucraina de armament produs în România, primirea pe teritoriul României a unor aeronave militare ucrainene care s-au refugiat și au aterizat pe aeroporturi din România,
– faptul că România nu are obligaţii faţă de niciuna dintre cele două țări beligerante, care nu sunt nici aliate, nici în stare de dispută sau conflict cu România și cu care poporul român doreşte să aibă bune relații deopotrivă,
– experienţa istorică a poporului român care a mai fost împins în războaie de către aliaţii României, inclusiv recent, în Orientul Mijlociu, tăzboaie care, în anul 2018 au fost catalogate de preşedintele SUA, Donald Trump, ca fiind „mari greşeli”,
– nevoia de neutralitate declarată a României, precum şi dorința exprimată în spaţiul public a poporului român, într-un procent covârșitor, pentru ca România să nu se implice în război,
– trecutul nostru istoric comun cu aceste țări beligerante, Ucraina şi Federaţia Rusă.
– nevoia României de a întreţine relaţii de bună vecinătate cu toate țările vecine, dar şi cu partenerii noştri strategici,
– lipsa comunicării autorităţilor române cu poporul român,
– lipsa comunicării autorităţilor române cu Parlamentul României, având în vedere prevederile art. 92 Constituție care dispun că numai cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, Preşedintele României poate declara mobilizarea parţială sau totală a forțelor armate şi implicarea țării într-un conflict armat,
De asemenea, suntem preocupaţi de escaladarea conflictului armat dintre două ţări vecine şi conștienți de riscul extinderii acestuia la nivel european, având în vedere că încercările timide de până acum ale delegaţiilor de reprezentanţi ale celor două țări de a se ajunge la încetarea ostilităţilor și la un acord de pace, au eșuat, războiul continuând, ducând la pierderi de vieţi omeneşti și afectând grav economia, în primul rând a României, dar și europeană şi mondială,
Ca urmare a celor expuse mai sus, am luat inițiativa declanşării unor demersuri pentru apărarea securităţii naționale şi teritoriale a României şi a poporului român, solicitându-vă implicarea în calitate de instituții ale Statului român cu prerogative pe această linie.
În acest sens vă solicităm primirea în audienţă pentru a vă expune planurile care pot salva România de la implicarea directă și fățișă în război, cu respectarea tuturor tratatelor şi acordurilor internaționale pe care și le-a asumat România.
Având în vedere statutul României de țară neimplicată în război, sperăm noi, este extrem de important ca România să fie țara care să iniţieze demersuri pentru încheierea de urgență a păcii, mai ales că avem poziția geostrategică perfectă pentru medierea conflictului. Ceea ce se întâmplă aproape de graniţele României reprezintă un grav pericol la adresa securității naționale a României şi trebuie oprit de îndată. Poporul român deplânge declanșarea ostilităţilor militare pe teritoriul Ucrainei, iar singura implicare a României în acest conflict trebuie să fie de ordin umanitar, ceea ce poporul român a făcut si face încă de la declanşarea conflictului.
În sensul celor menţionate mai sus, Grupul de parlamentari subsemnat vă solicită o întâlnire la sediul instituției. Aşteptăm cu mult interes acceptul pentru această întâlnire şi vă asigurăm de cea mai înaltă stimă şi consideraţie.
Senator – Doamna Diana IOVANOVICI-ȘOȘOACĂ,
Deputat — Domnul Francise TOBĂ
Deputat — Domnul Dumitru COARNĂ
1 noiembrie 2022″, se arată în memoriul pentru pace formulat de către parlamentarii români.
Articol preluat de pe SITE-ul glasul.info
Publicare: 01.11.2022
25 Octombrie, Ziua Armatei Române
În fiecare an, la această dată sărbătorim cu cinste și respect Armata României.
Marți, 25 octombrie 2022 oficialii locali au organizat ceremonia cu prilejul acestei zile.
Programul a fost unul realizat cu specific militar, eveniment desfășurat la Monumentul Eroilor “Colonel Ion Popescu” din Municipiul Slobozia, zona Catedralei.
Deschiderea ceremoniei s-a făcut cu intonarea imnului de stat de către fanfara militară a garnizoanei Slobozia.
În amintirea și pomenirea celor ce au căzut la datorie pentru apărarea țării de-a lungul istoriei s-a efectuat serviciul religios organizat de Episcopia Sloboziei și Călărașilor.
Reprezentanți ai instituțiilor administrative locale au depus coroane oferind salutul cuvenit spre cinstirea eroilor.
În încheiere soldați din cadrul garnizoanei Slobozia au defilat trecând prin fața celor prezenți la manifestări.
La acest eveniment s-a putut vizita standurile amenajate de către lucrători ai garnizoanei Slobozia, unde au expus câteva echipamente militare, curioși și încântați cum e firesc au fost și copiii prezenți.
La Mulți Ani Armatei Române!
Trăiască în pace România liberă și poporul român.
Video, autor: Alexandru Coțarcă
Drepturi rezervate - Ⓒ - Civic Media
Text redactat, articol publicat: 25.10.2022
25 Oct 2022, Ziua Armatei României
25 Octombrie, Ziua Armatei Române
În fiecare an, la această dată sărbătorim cu cinste și respect Armata României.
Marți, 25 octombrie 2022 oficialii locali au organizat ceremonia cu prilejul acestei
„Jumulirea oamenilor” prin Taxe, impozite și accize
Funcționarii statului ne-au vrut tot binele, drept urmare ni l-au luat pe tot.
Acum că ne-a deposedat de mai tot, s-au apucat să ne extermine prin diverse metode.
Ăsta e adevărul pe care puțini îl rostesc.
Funcționarii statului nu sunt altceva decât grupări mafiote și teroriste, culmea, aceste organizații sunt plătite cu japca de noi.
Actualele taxe, accize și impozite sunt drepturi de șmecherie colectate prin instituții fără acte de înființare și așa zise legi.
Diferența între interlopii banali și funcționarii statului, este că cei din urmă au legislație și instituții de forță, instrumente utilizate împotriva oamenilor.
Nu mai este mult până clanurile mafiote clasice se vor „legaliza” și va concura cu ăștia, cu „autoritatea statului”.
Se solicită soluții, una din soluții este NESUPUNEREA, dar acest act de împotrivire să fie al unei mase imense de oameni, nu a cătorva „plibători de steaguri” ghidați de așa ziși activiști civici plătiți de corporații să detensioneze societatea civilă, vedeți exemplu clanului „Rezist”, cei 140.000 de indivizi antrenați și plătiți bine de ONG-urile lu Soros.
Fiți atenți articol de lege:
NOI PLĂTIM TAXELE VOLUNTAR!
Citiți legile!
ADICĂ FACEM MUNCĂ VOLUNTARĂ PENTRU UNII.
Verificați!
"ca obiectiv"...conform articolului de lege să îmi explice cineva de ce as mai plati eu ceva.
cititi cu atentie!
Art. 4, alin. 1, lit. a din HG nr. 109 din 2009
Articolul 4 (1) Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) are următoarele obiective generale:
a) realizarea veniturilor bugetului general consolidat din impozite, taxe, contribuţii sociale şi din orice alte sume datorate bugetului de stat, prin îmbunătăţirea continuă a nivelului conformării VOLUNTARE a contribuabililor.
Imagine sugestivă
Drepturi rezervate - Ⓒ - Civic Media
Text redactat, articol publicat: 21.10.2022
Constituția României, o formă fără fond
Puncte discutate în emisiunea dedicată Constituției României
1. Instituțiile care controlează și veghează la respectarea constituției:
- C.C.R. (Curtea Constituțională a României)
- I.C.C.J. (Înalta Curte de Casație și Justiție)
- C.S.M. (Curtea Supremă a Magistraturii)
- legislativul, Parlamentul României
- executivul, Guvernul României
- structura judecătorească
- președenția României
2. Diferențele textului din Constituție între cea adoptată în 1991 și revizuită în 2003.
3. Drepturile omului înscrise în Constituție încălcate de funcționarii statului la ordinele „stăpânilor din umbră”.
4. Avocați specializați în drept constituțional analizează și pun la punct soluții pentru menținerea legii fundamentale.
5. Ce este de fapt Constituția?
6. Judecătorii care încalcă Constituția și deciziile C.C.R. obligatorii nu răspund juridic și nu sunt sancționați.
7. Constituția României, „căprioara firavă în bătaia puștii globaliste”.
8. Modificarea legilor justiției votată de curând în parlament trece Constituția pe „linie moartă”.
9. Activismul civic de mai multe feluri, „unii cu noi, alții cu ei”.
Constituția României, o formă fără fond
Vă invit să vizionați și să citiți articolele:
Constituția României, studiu și analiză, introducere - https://youtu.be/ztF8jBsfmlY
Codul de bare - https://vk.com/wall658991544_78
"De ce avem CNP, codul de sclav și cine l-a impus! - https://vk.com/wall658991544_794
Video, autor: Alexandru Coțarcă
Drepturi rezervate - Ⓒ - Civic Media
Text redactat, articol publicat: 19.10.2022
Constituția României, o formă fără fond
Constituția României, o formă fără fond
Puncte discutate în emisiunea dedicată Constituției României
1. Instituțiile care controlează și veghează la respectarea constituției:
- C.C.R. (Curtea Consti
Protest la Slobozia
Duminică, 9 octombrie 2022, la ora 16:00 în fața instiției prefectului câțiva oameni au protestat manifestându-și nemulțumirile.
Mesajul către funcționarii statului a fost unul clar, valoarea uriașă a facturilor v-a duce curând la faliment, prețurile mari la alimente cât și veniturile scăzute.
Inițiatorii și organizatorii protestului au fost membri formațiunii politice AUR din Mun. Slobozia, Jud. Ialomița.
S-au alăturat protestului simpatizanți ai formațiunii politice AUR și câțiva oameni din afara sferei politice.
Organizatorii au promis că vor mai avea loc proteste la care cu siguranță se vor alătura mai mulți oameni.
Video, autor: Alexandru Coțarcă
Drepturi rezervate - Ⓒ - Civic Media
Text redactat, articol publicat: 09.10.2022
Protest la Slobozia, duminică, 9 octombrie 2022
Protest la Slobozia
Duminică, 9 octombrie 2022, la ora 16:00 în fața instiției prefectului câțiva oameni au protestat manifestându-și nemulțumirile.
Mesajul către funcționarii statului a fost unul cl
Din puținul care-l ai hrănește și aproapele
- Ești sătul ?
Ghiftuit ?
E bine... Lumea ta mică este fericită !
Încă se moare de foame, de ignoranță, aroganță... Neghiobie !
Unde ?!... Chiar lângă tine..., dacă ai avea ochi, ochiul Luminii !
Dacă ai avea inimă, Inima iubirii...! Ai vedea... Dar lumea ta mică iți ocupă, Viața, sau ce numești tu viață !
Invit maeștrii spirituali, preafericitii, iubitoarele si iubitorii de cotlete, de puf si trandafiri glazurati, prea orbii, să hrănească chiar și un pui de mâță, dar mai ales un pui de Om !
Imagine sugestivă
Comentariu și imagine preluate de la un amic virtual
Publicare: 05.10.2022
2 octombrie 2022, o zi de tristă amintire, de la unitate la dezbinare!
A mai trecut o zi în care românii au sperat la unitate și front comun împotriva asupritorilor.
Anunțate înainte cu mai bine de o lună, protestele organizate de diverși lideri politici și formatori de opinie s-au dovedit și de această dată a fi un „fâs”.
„Dacă e trădare, măcar să fie pe față, să știm și noi”, așa cum am spus într-un comentariu, este penibil, jenant, și revoltător să anunți „călăii” că vei protesta împotriva lor, mai mult atât, să le ceri voie, aviz/autorizație pentru a face acest lucru, deși legislația nu o „cere” în mod expres.
Ca să nu mai „latre” lumea că se încalcă democrația, „călăii” de la putere le-a dat solicitanților autorizație pentru a protesta dar totodată „geniștii” au pus la punct diversiunile și deturnările protestelor, instrumente care și-au dovedit și de această dată eficiența.
De de mai multe proteste și fără un rezultat concret?
Pentru că fiecare lider politic și formator de opinie manipulează câte „o mână” de oameni pe care îi mai scoate în stradă pentru a „plimba steaguri”.
Adevăratul scop al acestor proteste este detensionarea societații pe principiul „supapei de refulare”, astfel încât să nu se ajungă la „explozie socială”.
„Cu mic, cu mare”, oameni din multe locuri ale țării au mers în piețele bucureștene bine cunoscute, Universității și Victoriei.
Organizatorii protestului de la Universitate au hotărât să meargă la Victoriei în ideea de unitate, și împreună să protesteze împotriva executivului.
Ce s-a intenționat a fost deturnat, lideri s-au șicanat, s-au jignit și chiar s-au îmbrâncit, motive ce au determinat oamenii să plece.
Ca de obicei, forțele de ordine publică au fost la datorie, un organizator chiar solicitând ajuntorul unor jandarmi pentru a se face ordine.
În drum spre casele lor, oamenilor le-au revenit „gustul amar” al eșecului, încă un protest la care au participat fără rezultat.
Și uite așa, la astfel de proteste vor fi din ce în ce mai puțini oameni prezenți, până nu vor mai fi deloc.
A intrat în istorie și această zi, dar nu acolo unde și-au dorit oamenii de bună-credință, ci la „lada de gunoi”.
PS: Mă gândesc cu groază dacă mai este timp și dacă mai sunt oameni cu adevărat dispuși și uniți pentru a ne salva țara și neamul.
Video, autor: Alexandru Coțarcă
Drepturi rezervate - Ⓒ - Civic Media
Text redactat, articol publicat: 03.10.2022
2 octombrie 2022, o zi de tristă amintire, de la unitate la dezbinare
2 octombrie 2022, o zi de tristă amintire, de la unitate la dezbinare!
A mai trecut o zi în care românii au sperat la unitate și front comun împotriva asupritorilor.
Anunțate înainte cu mai bine de o
ANUNȚ DE INTERES:
Când am creat canalul „41 pentru România” pe Telegram am sperat că va fi unul dedicat în întregime mișcării naționaliste „41 pentru România”.
Totodată am sperat că ne vom aduna cât mai mulți devenind o mare familie.
Am mai sperat că inițiatorul mișcării naționaliste „41 pentru România” Marian Motocu va promova și va gestiona acest canal.
Nu au fost mulți, dar și din aceștia au început să plece.
Plus că și-a pierdut complet scopul pentru care a fost creeat, postările fiind printre cele mai diverse.
Încerc să salvez acest canal de la închidere și împreună cu voi să-l dezvoltăm.
De aceea vă solicit să ne concentrăm doar asupra mișcării naționaliste „41 pentru România”.
Vă mulțumesc pentru înțelegere.
Cu stimă și respect.
Un proiect Civic Media
Join Channel Telegram: https://t.me/+1ZWuIwjwg_FmMDlk
Imagine sugestivă
Drepturi rezervate - Ⓒ - Civic Media
Autor: Alexandru Coțarcă
Text redactat, articol publicat: 02.10.2022
ARACIP, unul din „groparii învățământului românesc”
Puțini români au auzit de ARACIP, doar cei ce lucrează în educație și formare profesională cunosc acest aspect.
Ce este ARACIP ?
Denumirea completă este: Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar
Instituţie publică de interes naţional, aflată în coordonarea Ministerului Educaţiei și Cercetării, cu personalitate juridică şi cu buget propriu de venituri şi cheltuieli, înfiinţată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată prin Legea nr. 87/2006.
- realizează activitatea de evaluare externă a calității educației (în vederea autorizării, acreditării, evaluării periodice și monitorizării) din învăţământul preuniversitar;
- efectuează, pe baze contractuale, la solicitarea ministrului educaţiei, evaluarea calităţii educaţiei din învăţământul preuniversitar;
- se implică, împreună cu inspectoratele şcolare şi direcţiile de resort din Ministerul Educaţiei și Cercetării, în activitatea de monitorizare şi control al calităţii;
- propune Ministerului Educatiei și Cercetării înfiinţarea şi acreditarea, prin ordin, a instituţiilor de învăţământ preuniversitar pentru fiecare nivel de învăţământ, program de studii şi calificare profesională, după caz;
- elaborează standardele, standardele de referinţă şi indicatorii de performanţă, metodologia de evaluare instituţională şi de acreditare, manuale de evaluare internă a calităţii, ghiduri de bune practici, un raport anual cu privire la propria activitate, analize de sistem asupra calităţii învăţământului preuniversitar din România, recomandări de îmbunătăţire a calităţii invăţământului preuniversitar, codul de etică profesională a experţilor în evaluare şi acreditare.
Revoltat și de această dată:
Cu siguranță vă întrebați de ce am realizat articol cu această temă și care ar fi problemele.
Evident că nu întâmplător prezint acest aspect deosebit.
Într-un dialog cu doi amici de profesie cadre didactice discutând diverse, că tot era week-end.
La un momendat cei doi au deschis discuția despre comisia ce va verifica unitățile de învățământ pe parcursul lunii Octombrie, subiect aflat în interes de servici.
Ascultând cu atenție am remarcat grave probleme generate de acestă comisie anuală.
Printre altele aflu că primăriile au în administrare și întreținere unitățile de învățământ și plătesc sume uriașe acestor comisii ARACIP, sumele încep de la zeci de mii până la sute de mii Lei.
Dacă primăriile orașelor mai mari și a municipiilor fac față acestor cheltuieli, bugetele celor mai multe primării de comune sunt secătuite, de cele mai multe ori ne mai fiind fonduri pentru întreținerea unităților din subordine.
Ce m-a iritat cel mai tare, a fost faptul că pentru multe unități de învățământ din mediul rural nu se mai pot achiziționa materiale necesare întreținerii, dar mai ales nu se mai pot achiziționa lemne pentru foc necesare încălzirii clădirilor.
La o scurtă analiză constatăm grave probleme, și aceste comisii plătite „regește” au contribuit la închiderea multor unități de învățământ, fapt ce a amplificat și mai mult abandonul școlar.
Și totuși vă gândiți că cineva trebie să verifice și să vegheze la buna funcționate a unităților de învățământ conform legislației și a normelor.
Verificarea clădirilor și a utilităților putea fi activitatea celor de la departamentul urbanism din cadrul primăriilor.
Iar verificarea calității educaționale ar putea fi făcută de comisii formate din cadre didactice atent selecționate pe criteriul meritocratic pentru toate materiile din programa școlară.
Astfel nu s-ar mai cheltui aceste sume uriașe, membri comisiilor ar beneficia de transport inter/extra județean, după caz.
Întrebări de bun-simț, zic:
Dar de ce trebuie plătite „regește” aceste comisii ?
Aveți idee căte unități de învățământ funcționează fără a avea avizele pozitive ? și nu mă refer doar la cele din mediul rural, chiar în presa centrală s-au spus aceste lucruri.
Cum s-au format aceste comisii ?
Unde se duc sumele uriașe acumulate de la toate unitățile de învățământ din toata țara „verificate” ?
Pe 13 ianuarie 2021 scriam un articol în care spuneam că școala devine doar o amintire, și nu doar din cauza restricțiilor pandemice de la acea vreme, ci având în vedere schemele legislative și guvernamentale avute în dezbatere tacită.
Cu această ocazie vă invit să-l citiți:
Școala, posibil doar o amintire - https://vk.com/wall658991544_25
Acest articol este o simplă anchetă jurnalistică, puteți veni să completați și/sau să modificați aspectele menționate.
PS: Încet și sigur învățământul românesc se prăbușește făcând loc sistemului privat, unde vor fi educați și formați profesional doar cei din familii cu stare și cu „origini sănătoase”.
Ne întoarcem în secolele XVIII, XIX
Imagini preluate de pe internet
Drepturi rezervate - Ⓒ - Civic Media
Text redactat, articol publicat: 29.09.2022
ARACIP, unul din „groparii învățământului românesc”
Puțini români au auzit de ARACIP, doar cei ce lucrează în educație și formare profesională cunosc acest aspect.
Ce este ARACIP ?
Denumirea completă este: Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar
Instituţie publică de interes naţional, aflată în coordonarea Ministerului Educaţiei și Cercetării, cu personalitate juridică şi cu buget propriu de venituri şi cheltuieli, înfiinţată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată prin Legea nr. 87/2006.
- realizează activitatea de evaluare externă a calității educației (în vederea autorizării, acreditării, evaluării periodice și monitorizării) din învăţământul preuniversitar;
- efectuează, pe baze contractuale, la solicitarea ministrului educaţiei, evaluarea calităţii educaţiei din învăţământul preuniversitar;
- se implică, împreună cu inspectoratele şcolare şi direcţiile de resort din Ministerul Educaţiei și Cercetării, în activitatea de monitorizare şi control al calităţii;
- propune Ministerului Educatiei și Cercetării înfiinţarea şi acreditarea, prin ordin, a instituţiilor de învăţământ preuniversitar pentru fiecare nivel de învăţământ, program de studii şi calificare profesională, după caz;
- elaborează standardele, standardele de referinţă şi indicatorii de performanţă, metodologia de evaluare instituţională şi de acreditare, manuale de evaluare internă a calităţii, ghiduri de bune practici, un raport anual cu privire la propria activitate, analize de sistem asupra calităţii învăţământului preuniversitar din România, recomandări de îmbunătăţire a calităţii invăţământului preuniversitar, codul de etică profesională a experţilor în evaluare şi acreditare.
Revoltat și de această dată:
Cu siguranță vă întrebați de ce am realizat articol cu această temă și care ar fi problemele.
Evident că nu întâmplător prezint acest aspect deosebit.
Într-un dialog cu doi amici de profesie cadre didactice discutând diverse, că tot era week-end.
La un momendat cei doi au deschis discuția despre comisia ce va verifica unitățile de învățământ pe parcursul lunii Octombrie, subiect aflat în interes de servici.
Ascultând cu atenție am remarcat grave probleme generate de acestă comisie anuală.
Printre altele aflu că primăriile au în administrare și întreținere unitățile de învățământ și plătesc sume uriașe acestor comisii ARACIP, sumele încep de la zeci de mii până la sute de mii Lei.
Dacă primăriile orașelor mai mari și a municipiilor fac față acestor cheltuieli, bugetele celor mai multe primării de comune sunt secătuite, de cele mai multe ori ne mai fiind fonduri pentru întreținerea unităților din subordine.
Ce m-a iritat cel mai tare, a fost faptul că pentru multe unități de învățământ din mediul rural nu se mai pot achiziționa materiale necesare întreținerii, dar mai ales nu se mai pot achiziționa lemne pentru foc necesare încălzirii clădirilor.
La o scurtă analiză constatăm grave probleme, și aceste comisii plătite „regește” au contribuit la închiderea multor unități de învățământ, fapt ce a amplificat și mai mult abandonul școlar.
Și totuși vă gândiți că cineva trebie să verifice și să vegheze la buna funcționate a unităților de învățământ conform legislației și a normelor.
Verificarea clădirilor și a utilităților putea fi activitatea celor de la departamentul urbanism din cadrul primăriilor.
Iar verificarea calității educaționale ar putea fi făcută de comisii formate din cadre didactice atent selecționate pe criteriul meritocratic pentru toate materiile din programa școlară.
Astfel nu s-ar mai cheltui aceste sume uriașe, membri comisiilor ar beneficia de transport inter/extra județean, după caz.
Întrebări de bun-simț, zic:
Dar de ce trebuie plătite „regește” aceste comisii ?
Aveți idee căte unități de învățământ funcționează fără a avea avizele pozitive ? și nu mă refer doar la cele din mediul rural, chiar în presa centrală s-au spus aceste lucruri.
Cum s-au format aceste comisii ?
Unde se duc sumele uriașe acumulate de la toate unitățile de învățământ din toata țara „verificate” ?
Pe 13 ianuarie 2021 scriam un articol în care spuneam că școala devine doar o amintire, și nu doar din cauza restricțiilor pandemice de la acea vreme, ci având în vedere schemele legislative și guvernamentale avute în dezbatere tacită.
Cu această ocazie vă invit să-l citiți:
Școala, posibil doar o amintire - https://vk.com/wall658991544_25
Acest articol este o simplă anchetă jurnalistică, puteți veni să completați și/sau să modificați aspectele menționate.
PS: Încet și sigur învățământul românesc se prăbușește făcând loc sistemului privat, unde vor fi educați și formați profesional doar cei din familii cu stare și cu „origini sănătoase”.
Ne întoarcem în secolele XVIII, XIX
Imagini preluate de pe internet
Drepturi rezervate - Ⓒ - Civic Media
Text redactat, articol publicat: 29.09.2022
Punct și de la capăt - Hotărâre Judecătorească
Judecătoria Slobozia s-a pronunțat în lipsa mea cu privire la contestația procesului-verbal întocmit de Nițu Viorel, Plt. Ajut. în cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Ialomița.
Poate vă întrebați de ce s-a judecat în lipsa mea;
De ce nu m-am prezentat la proces.
Păi cum să mă prezint la proces dacă nu am fost înștiințat ?
Nici măcar nu mi s-a comunicat nr. de dosar.
Nu am primit citație nici comunicare la adresa de domiciliu.
Și cum să-mi ofere "câștig" de cauză ? deranjând astfel instituția opresitvă.
V-ați prins, contestația a fost respinsă, oferind "câștig" de cauză Jandarmeriei.
Cam așa s-a soluționat cererea mea de anulare a procesului-verbal:
Document scanat - Decizia Judecătoriei Slobozia
Atașez documente constituind piese din dosar.
PS: "Suntem egali în fața legii, suntem frați cu toții, ce aia a mă-si"
PPS: "Când justiția este injustă, ne facem dreptate singuri, ca în lumea lui care pe care, vorba maestrului I. L. Caragiale"
Hai Liberare!
Text și documente publicate: 20.01.2022
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Mihai Eminescu - semnatura
Mihai Eminescu - Steaua României
Azi, 15 ianuarie 2022, se implinesc 172 de ani de la nașterea marelui poet, prozator și jurnalist Mihai Eminescu, o valoare a literaturii române.
Această zi deosebită a fost declarată și ziua culturii românești.
Nu este deloc o exagerare spunându-se că Mihai Eminescu este Luceafărul României.
Mihai Eminescu a fost un apărător al valorilor naționale românești și al drepturilor omului.
Ca patriot, naționalist, creștin și iubitor de țară s-a implicat prin fapte și în politica românească de la acea vreme.
Creațiile sale au dat o valoare și mai mare culturii literare românești, cei ce l-au înțeles și apreciat i-au urmat calea.
Multe din scrierile sale au menirea să fie ghid în viețile românilor de zi cu zi chiar în toate domeniile.
< Mihai Eminescu (născut 15 ianuarie 1850, Botoșani, Moldova – decedat 15 iunie 1889, București, Regatul României) a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.
Receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX, a asimilat viziunile poetice occidentale, creația sa aparținând unui romantism literar relativ întârziat.
În momentul în care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiționale ale Romantismului european, gustul pentru trecut și pasiunea pentru istoria națională, căreia a dorit chiar să-i construiască un Pantheon de voievozi, nostalgia regresivă pentru copilărie, melancolia și cultivarea stărilor depresive, întoarcerea în natură etc., poezia europeană descoperea paradigma modernismului, prin Charles Baudelaire sau Stéphane Mallarmé.
Poetul avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant (de altfel Eminescu a lucrat o vreme la traducerea tratatului acestuia Critica rațiunii pure, la îndemnul lui Titu Maiorescu, cel care îi ceruse să-și ia doctoratul în filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat până la urmă) și de teoriile lui Hegel.
Rădăcina ideologică principală a gândirii sale economice sau politice era conservatoare; prin articolele sale publicate mai ales în perioada în care a lucrat la Timpul a reușit să-i deranjeze pe câțiva lideri importanți din acest mare partid care au lansat sloganul, celebru în epocă, „Ia mai opriți-l pe Eminescu ăsta!”.
Publicistica eminesciană oferă cititorilor o radiografie a vieții politice, parlamentare sau guvernamentale din acea epocă; în plus ziaristul era la nevoie și cronicar literar sau teatral, scria despre viața mondenă sau despre evenimente de mai mică importanță, fiind un veritabil cronicar al momentului.
Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea, și a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator.
A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani (De-aș avea), iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena.
Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în ședința din 25 ianuarie 1902.
Eminescu a fost internat în 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuța din București și apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas.
În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineața, poetul a murit în sanatoriul doctorului Șuțu.
În 17 iunie Eminescu a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu din București.
A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.
- Text preluat >
Vă invit pe SITE-ul dedicat marelui om Mihai Eminescu
https://www.mihaieminescu.eu/
Articol dedicat zilei de 15 Ianuarie
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Mihai Eminescu
Mihai Eminescu - Steaua României
Azi, 15 ianuarie 2022, se implinesc 172 de ani de la nașterea marelui poet, prozator și jurnalist Mihai Eminescu, o valoare a literaturii române.
Această zi deosebită a fost declarată și ziua culturii românești.
Nu este deloc o exagerare spunându-se că Mihai Eminescu este Luceafărul României.
Mihai Eminescu a fost un apărător al valorilor naționale românești și al drepturilor omului.
Ca patriot, naționalist, creștin și iubitor de țară s-a implicat prin fapte și în politica românească de la acea vreme.
Creațiile sale au dat o valoare și mai mare culturii literare românești, cei ce l-au înțeles și apreciat i-au urmat calea.
Multe din scrierile sale au menirea să fie ghid în viețile românilor de zi cu zi chiar în toate domeniile.
< Mihai Eminescu (născut 15 ianuarie 1850, Botoșani, Moldova – decedat 15 iunie 1889, București, Regatul României) a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.
Receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX, a asimilat viziunile poetice occidentale, creația sa aparținând unui romantism literar relativ întârziat.
În momentul în care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiționale ale Romantismului european, gustul pentru trecut și pasiunea pentru istoria națională, căreia a dorit chiar să-i construiască un Pantheon de voievozi, nostalgia regresivă pentru copilărie, melancolia și cultivarea stărilor depresive, întoarcerea în natură etc., poezia europeană descoperea paradigma modernismului, prin Charles Baudelaire sau Stéphane Mallarmé.
Poetul avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant (de altfel Eminescu a lucrat o vreme la traducerea tratatului acestuia Critica rațiunii pure, la îndemnul lui Titu Maiorescu, cel care îi ceruse să-și ia doctoratul în filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat până la urmă) și de teoriile lui Hegel.
Rădăcina ideologică principală a gândirii sale economice sau politice era conservatoare; prin articolele sale publicate mai ales în perioada în care a lucrat la Timpul a reușit să-i deranjeze pe câțiva lideri importanți din acest mare partid care au lansat sloganul, celebru în epocă, „Ia mai opriți-l pe Eminescu ăsta!”.
Publicistica eminesciană oferă cititorilor o radiografie a vieții politice, parlamentare sau guvernamentale din acea epocă; în plus ziaristul era la nevoie și cronicar literar sau teatral, scria despre viața mondenă sau despre evenimente de mai mică importanță, fiind un veritabil cronicar al momentului.
Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea, și a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator.
A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani (De-aș avea), iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena.
Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în ședința din 25 ianuarie 1902.
Eminescu a fost internat în 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuța din București și apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas.
În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineața, poetul a murit în sanatoriul doctorului Șuțu.
În 17 iunie Eminescu a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu din București.
A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.
- Text preluat >
Vă invit pe SITE-ul dedicat marelui om Mihai Eminescu
https://www.mihaieminescu.eu/
Articol dedicat zilei de 15 Ianuarie
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Mihai Eminescu - Iubind in taina
Mihai Eminescu - Steaua României
Azi, 15 ianuarie 2022, se implinesc 172 de ani de la nașterea marelui poet, prozator și jurnalist Mihai Eminescu, o valoare a literaturii române.
Această zi deosebită a fost declarată și ziua culturii românești.
Nu este deloc o exagerare spunându-se că Mihai Eminescu este Luceafărul României.
Mihai Eminescu a fost un apărător al valorilor naționale românești și al drepturilor omului.
Ca patriot, naționalist, creștin și iubitor de țară s-a implicat prin fapte și în politica românească de la acea vreme.
Creațiile sale au dat o valoare și mai mare culturii literare românești, cei ce l-au înțeles și apreciat i-au urmat calea.
Multe din scrierile sale au menirea să fie ghid în viețile românilor de zi cu zi chiar în toate domeniile.
< Mihai Eminescu (născut 15 ianuarie 1850, Botoșani, Moldova – decedat 15 iunie 1889, București, Regatul României) a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.
Receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX, a asimilat viziunile poetice occidentale, creația sa aparținând unui romantism literar relativ întârziat.
În momentul în care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiționale ale Romantismului european, gustul pentru trecut și pasiunea pentru istoria națională, căreia a dorit chiar să-i construiască un Pantheon de voievozi, nostalgia regresivă pentru copilărie, melancolia și cultivarea stărilor depresive, întoarcerea în natură etc., poezia europeană descoperea paradigma modernismului, prin Charles Baudelaire sau Stéphane Mallarmé.
Poetul avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant (de altfel Eminescu a lucrat o vreme la traducerea tratatului acestuia Critica rațiunii pure, la îndemnul lui Titu Maiorescu, cel care îi ceruse să-și ia doctoratul în filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat până la urmă) și de teoriile lui Hegel.
Rădăcina ideologică principală a gândirii sale economice sau politice era conservatoare; prin articolele sale publicate mai ales în perioada în care a lucrat la Timpul a reușit să-i deranjeze pe câțiva lideri importanți din acest mare partid care au lansat sloganul, celebru în epocă, „Ia mai opriți-l pe Eminescu ăsta!”.
Publicistica eminesciană oferă cititorilor o radiografie a vieții politice, parlamentare sau guvernamentale din acea epocă; în plus ziaristul era la nevoie și cronicar literar sau teatral, scria despre viața mondenă sau despre evenimente de mai mică importanță, fiind un veritabil cronicar al momentului.
Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea, și a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator.
A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani (De-aș avea), iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena.
Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în ședința din 25 ianuarie 1902.
Eminescu a fost internat în 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuța din București și apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas.
În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineața, poetul a murit în sanatoriul doctorului Șuțu.
În 17 iunie Eminescu a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu din București.
A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.
- Text preluat >
Vă invit pe SITE-ul dedicat marelui om Mihai Eminescu
https://www.mihaieminescu.eu/
Articol dedicat zilei de 15 Ianuarie
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Mihai Eminescu - La steaua
Mihai Eminescu - Steaua României
Azi, 15 ianuarie 2022, se implinesc 172 de ani de la nașterea marelui poet, prozator și jurnalist Mihai Eminescu, o valoare a literaturii române.
Această zi deosebită a fost declarată și ziua culturii românești.
Nu este deloc o exagerare spunându-se că Mihai Eminescu este Luceafărul României.
Mihai Eminescu a fost un apărător al valorilor naționale românești și al drepturilor omului.
Ca patriot, naționalist, creștin și iubitor de țară s-a implicat prin fapte și în politica românească de la acea vreme.
Creațiile sale au dat o valoare și mai mare culturii literare românești, cei ce l-au înțeles și apreciat i-au urmat calea.
Multe din scrierile sale au menirea să fie ghid în viețile românilor de zi cu zi chiar în toate domeniile.
< Mihai Eminescu (născut 15 ianuarie 1850, Botoșani, Moldova – decedat 15 iunie 1889, București, Regatul României) a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.
Receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX, a asimilat viziunile poetice occidentale, creația sa aparținând unui romantism literar relativ întârziat.
În momentul în care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiționale ale Romantismului european, gustul pentru trecut și pasiunea pentru istoria națională, căreia a dorit chiar să-i construiască un Pantheon de voievozi, nostalgia regresivă pentru copilărie, melancolia și cultivarea stărilor depresive, întoarcerea în natură etc., poezia europeană descoperea paradigma modernismului, prin Charles Baudelaire sau Stéphane Mallarmé.
Poetul avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant (de altfel Eminescu a lucrat o vreme la traducerea tratatului acestuia Critica rațiunii pure, la îndemnul lui Titu Maiorescu, cel care îi ceruse să-și ia doctoratul în filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat până la urmă) și de teoriile lui Hegel.
Rădăcina ideologică principală a gândirii sale economice sau politice era conservatoare; prin articolele sale publicate mai ales în perioada în care a lucrat la Timpul a reușit să-i deranjeze pe câțiva lideri importanți din acest mare partid care au lansat sloganul, celebru în epocă, „Ia mai opriți-l pe Eminescu ăsta!”.
Publicistica eminesciană oferă cititorilor o radiografie a vieții politice, parlamentare sau guvernamentale din acea epocă; în plus ziaristul era la nevoie și cronicar literar sau teatral, scria despre viața mondenă sau despre evenimente de mai mică importanță, fiind un veritabil cronicar al momentului.
Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea, și a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator.
A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani (De-aș avea), iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena.
Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în ședința din 25 ianuarie 1902.
Eminescu a fost internat în 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuța din București și apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas.
În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineața, poetul a murit în sanatoriul doctorului Șuțu.
În 17 iunie Eminescu a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu din București.
A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.
- Text preluat >
Vă invit pe SITE-ul dedicat marelui om Mihai Eminescu
https://www.mihaieminescu.eu/
Articol dedicat zilei de 15 Ianuarie
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Mihai Eminescu - Patriotismul
Mihai Eminescu - Steaua României
Azi, 15 ianuarie 2022, se implinesc 172 de ani de la nașterea marelui poet, prozator și jurnalist Mihai Eminescu, o valoare a literaturii române.
Această zi deosebită a fost declarată și ziua culturii românești.
Nu este deloc o exagerare spunându-se că Mihai Eminescu este Luceafărul României.
Mihai Eminescu a fost un apărător al valorilor naționale românești și al drepturilor omului.
Ca patriot, naționalist, creștin și iubitor de țară s-a implicat prin fapte și în politica românească de la acea vreme.
Creațiile sale au dat o valoare și mai mare culturii literare românești, cei ce l-au înțeles și apreciat i-au urmat calea.
Multe din scrierile sale au menirea să fie ghid în viețile românilor de zi cu zi chiar în toate domeniile.
< Mihai Eminescu (născut 15 ianuarie 1850, Botoșani, Moldova – decedat 15 iunie 1889, București, Regatul României) a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.
Receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX, a asimilat viziunile poetice occidentale, creația sa aparținând unui romantism literar relativ întârziat.
În momentul în care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiționale ale Romantismului european, gustul pentru trecut și pasiunea pentru istoria națională, căreia a dorit chiar să-i construiască un Pantheon de voievozi, nostalgia regresivă pentru copilărie, melancolia și cultivarea stărilor depresive, întoarcerea în natură etc., poezia europeană descoperea paradigma modernismului, prin Charles Baudelaire sau Stéphane Mallarmé.
Poetul avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant (de altfel Eminescu a lucrat o vreme la traducerea tratatului acestuia Critica rațiunii pure, la îndemnul lui Titu Maiorescu, cel care îi ceruse să-și ia doctoratul în filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat până la urmă) și de teoriile lui Hegel.
Rădăcina ideologică principală a gândirii sale economice sau politice era conservatoare; prin articolele sale publicate mai ales în perioada în care a lucrat la Timpul a reușit să-i deranjeze pe câțiva lideri importanți din acest mare partid care au lansat sloganul, celebru în epocă, „Ia mai opriți-l pe Eminescu ăsta!”.
Publicistica eminesciană oferă cititorilor o radiografie a vieții politice, parlamentare sau guvernamentale din acea epocă; în plus ziaristul era la nevoie și cronicar literar sau teatral, scria despre viața mondenă sau despre evenimente de mai mică importanță, fiind un veritabil cronicar al momentului.
Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea, și a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator.
A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani (De-aș avea), iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena.
Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în ședința din 25 ianuarie 1902.
Eminescu a fost internat în 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuța din București și apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas.
În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineața, poetul a murit în sanatoriul doctorului Șuțu.
În 17 iunie Eminescu a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu din București.
A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.
- Text preluat >
Vă invit pe SITE-ul dedicat marelui om Mihai Eminescu
https://www.mihaieminescu.eu/
Articol dedicat zilei de 15 Ianuarie
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Mihai Eminescu - Despre oameni
Mihai Eminescu - Steaua României
Azi, 15 ianuarie 2022, se implinesc 172 de ani de la nașterea marelui poet, prozator și jurnalist Mihai Eminescu, o valoare a literaturii române.
Această zi deosebită a fost declarată și ziua culturii românești.
Nu este deloc o exagerare spunându-se că Mihai Eminescu este Luceafărul României.
Mihai Eminescu a fost un apărător al valorilor naționale românești și al drepturilor omului.
Ca patriot, naționalist, creștin și iubitor de țară s-a implicat prin fapte și în politica românească de la acea vreme.
Creațiile sale au dat o valoare și mai mare culturii literare românești, cei ce l-au înțeles și apreciat i-au urmat calea.
Multe din scrierile sale au menirea să fie ghid în viețile românilor de zi cu zi chiar în toate domeniile.
< Mihai Eminescu (născut 15 ianuarie 1850, Botoșani, Moldova – decedat 15 iunie 1889, București, Regatul României) a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.
Receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX, a asimilat viziunile poetice occidentale, creația sa aparținând unui romantism literar relativ întârziat.
În momentul în care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiționale ale Romantismului european, gustul pentru trecut și pasiunea pentru istoria națională, căreia a dorit chiar să-i construiască un Pantheon de voievozi, nostalgia regresivă pentru copilărie, melancolia și cultivarea stărilor depresive, întoarcerea în natură etc., poezia europeană descoperea paradigma modernismului, prin Charles Baudelaire sau Stéphane Mallarmé.
Poetul avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant (de altfel Eminescu a lucrat o vreme la traducerea tratatului acestuia Critica rațiunii pure, la îndemnul lui Titu Maiorescu, cel care îi ceruse să-și ia doctoratul în filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat până la urmă) și de teoriile lui Hegel.
Rădăcina ideologică principală a gândirii sale economice sau politice era conservatoare; prin articolele sale publicate mai ales în perioada în care a lucrat la Timpul a reușit să-i deranjeze pe câțiva lideri importanți din acest mare partid care au lansat sloganul, celebru în epocă, „Ia mai opriți-l pe Eminescu ăsta!”.
Publicistica eminesciană oferă cititorilor o radiografie a vieții politice, parlamentare sau guvernamentale din acea epocă; în plus ziaristul era la nevoie și cronicar literar sau teatral, scria despre viața mondenă sau despre evenimente de mai mică importanță, fiind un veritabil cronicar al momentului.
Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea, și a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator.
A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani (De-aș avea), iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena.
Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în ședința din 25 ianuarie 1902.
Eminescu a fost internat în 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuța din București și apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas.
În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineața, poetul a murit în sanatoriul doctorului Șuțu.
În 17 iunie Eminescu a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu din București.
A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.
- Text preluat >
Vă invit pe SITE-ul dedicat marelui om Mihai Eminescu
https://www.mihaieminescu.eu/
Articol dedicat zilei de 15 Ianuarie
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Mihai Eminescu - Greselile politicienilor sunt crime
Mihai Eminescu - Steaua României
Azi, 15 ianuarie 2022, se implinesc 172 de ani de la nașterea marelui poet, prozator și jurnalist Mihai Eminescu, o valoare a literaturii române.
Această zi deosebită a fost declarată și ziua culturii românești.
Nu este deloc o exagerare spunându-se că Mihai Eminescu este Luceafărul României.
Mihai Eminescu a fost un apărător al valorilor naționale românești și al drepturilor omului.
Ca patriot, naționalist, creștin și iubitor de țară s-a implicat prin fapte și în politica românească de la acea vreme.
Creațiile sale au dat o valoare și mai mare culturii literare românești, cei ce l-au înțeles și apreciat i-au urmat calea.
Multe din scrierile sale au menirea să fie ghid în viețile românilor de zi cu zi chiar în toate domeniile.
< Mihai Eminescu (născut 15 ianuarie 1850, Botoșani, Moldova – decedat 15 iunie 1889, București, Regatul României) a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.
Receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX, a asimilat viziunile poetice occidentale, creația sa aparținând unui romantism literar relativ întârziat.
În momentul în care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiționale ale Romantismului european, gustul pentru trecut și pasiunea pentru istoria națională, căreia a dorit chiar să-i construiască un Pantheon de voievozi, nostalgia regresivă pentru copilărie, melancolia și cultivarea stărilor depresive, întoarcerea în natură etc., poezia europeană descoperea paradigma modernismului, prin Charles Baudelaire sau Stéphane Mallarmé.
Poetul avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant (de altfel Eminescu a lucrat o vreme la traducerea tratatului acestuia Critica rațiunii pure, la îndemnul lui Titu Maiorescu, cel care îi ceruse să-și ia doctoratul în filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat până la urmă) și de teoriile lui Hegel.
Rădăcina ideologică principală a gândirii sale economice sau politice era conservatoare; prin articolele sale publicate mai ales în perioada în care a lucrat la Timpul a reușit să-i deranjeze pe câțiva lideri importanți din acest mare partid care au lansat sloganul, celebru în epocă, „Ia mai opriți-l pe Eminescu ăsta!”.
Publicistica eminesciană oferă cititorilor o radiografie a vieții politice, parlamentare sau guvernamentale din acea epocă; în plus ziaristul era la nevoie și cronicar literar sau teatral, scria despre viața mondenă sau despre evenimente de mai mică importanță, fiind un veritabil cronicar al momentului.
Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea, și a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator.
A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani (De-aș avea), iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena.
Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în ședința din 25 ianuarie 1902.
Eminescu a fost internat în 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuța din București și apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas.
În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineața, poetul a murit în sanatoriul doctorului Șuțu.
În 17 iunie Eminescu a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu din București.
A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.
- Text preluat >
Vă invit pe SITE-ul dedicat marelui om Mihai Eminescu
https://www.mihaieminescu.eu/
Articol dedicat zilei de 15 Ianuarie
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Mihai Eminescu - Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie
Mihai Eminescu - Steaua României
Azi, 15 ianuarie 2022, se implinesc 172 de ani de la nașterea marelui poet, prozator și jurnalist Mihai Eminescu, o valoare a literaturii române.
Această zi deosebită a fost declarată și ziua culturii românești.
Nu este deloc o exagerare spunându-se că Mihai Eminescu este Luceafărul României.
Mihai Eminescu a fost un apărător al valorilor naționale românești și al drepturilor omului.
Ca patriot, naționalist, creștin și iubitor de țară s-a implicat prin fapte și în politica românească de la acea vreme.
Creațiile sale au dat o valoare și mai mare culturii literare românești, cei ce l-au înțeles și apreciat i-au urmat calea.
Multe din scrierile sale au menirea să fie ghid în viețile românilor de zi cu zi chiar în toate domeniile.
< Mihai Eminescu (născut 15 ianuarie 1850, Botoșani, Moldova – decedat 15 iunie 1889, București, Regatul României) a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.
Receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX, a asimilat viziunile poetice occidentale, creația sa aparținând unui romantism literar relativ întârziat.
În momentul în care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiționale ale Romantismului european, gustul pentru trecut și pasiunea pentru istoria națională, căreia a dorit chiar să-i construiască un Pantheon de voievozi, nostalgia regresivă pentru copilărie, melancolia și cultivarea stărilor depresive, întoarcerea în natură etc., poezia europeană descoperea paradigma modernismului, prin Charles Baudelaire sau Stéphane Mallarmé.
Poetul avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant (de altfel Eminescu a lucrat o vreme la traducerea tratatului acestuia Critica rațiunii pure, la îndemnul lui Titu Maiorescu, cel care îi ceruse să-și ia doctoratul în filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat până la urmă) și de teoriile lui Hegel.
Rădăcina ideologică principală a gândirii sale economice sau politice era conservatoare; prin articolele sale publicate mai ales în perioada în care a lucrat la Timpul a reușit să-i deranjeze pe câțiva lideri importanți din acest mare partid care au lansat sloganul, celebru în epocă, „Ia mai opriți-l pe Eminescu ăsta!”.
Publicistica eminesciană oferă cititorilor o radiografie a vieții politice, parlamentare sau guvernamentale din acea epocă; în plus ziaristul era la nevoie și cronicar literar sau teatral, scria despre viața mondenă sau despre evenimente de mai mică importanță, fiind un veritabil cronicar al momentului.
Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea, și a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator.
A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani (De-aș avea), iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena.
Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în ședința din 25 ianuarie 1902.
Eminescu a fost internat în 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuța din București și apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas.
În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineața, poetul a murit în sanatoriul doctorului Șuțu.
În 17 iunie Eminescu a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu din București.
A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.
- Text preluat >
Vă invit pe SITE-ul dedicat marelui om Mihai Eminescu
https://www.mihaieminescu.eu/
Articol dedicat zilei de 15 Ianuarie
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Mihai Eminescu - 1850 - 1889
Mihai Eminescu - Steaua României
Azi, 15 ianuarie 2022, se implinesc 172 de ani de la nașterea marelui poet, prozator și jurnalist Mihai Eminescu, o valoare a literaturii române.
Această zi deosebită a fost declarată și ziua culturii românești.
Nu este deloc o exagerare spunându-se că Mihai Eminescu este Luceafărul României.
Mihai Eminescu a fost un apărător al valorilor naționale românești și al drepturilor omului.
Ca patriot, naționalist, creștin și iubitor de țară s-a implicat prin fapte și în politica românească de la acea vreme.
Creațiile sale au dat o valoare și mai mare culturii literare românești, cei ce l-au înțeles și apreciat i-au urmat calea.
Multe din scrierile sale au menirea să fie ghid în viețile românilor de zi cu zi chiar în toate domeniile.
< Mihai Eminescu (născut 15 ianuarie 1850, Botoșani, Moldova – decedat 15 iunie 1889, București, Regatul României) a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.
Receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX, a asimilat viziunile poetice occidentale, creația sa aparținând unui romantism literar relativ întârziat.
În momentul în care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiționale ale Romantismului european, gustul pentru trecut și pasiunea pentru istoria națională, căreia a dorit chiar să-i construiască un Pantheon de voievozi, nostalgia regresivă pentru copilărie, melancolia și cultivarea stărilor depresive, întoarcerea în natură etc., poezia europeană descoperea paradigma modernismului, prin Charles Baudelaire sau Stéphane Mallarmé.
Poetul avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant (de altfel Eminescu a lucrat o vreme la traducerea tratatului acestuia Critica rațiunii pure, la îndemnul lui Titu Maiorescu, cel care îi ceruse să-și ia doctoratul în filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat până la urmă) și de teoriile lui Hegel.
Rădăcina ideologică principală a gândirii sale economice sau politice era conservatoare; prin articolele sale publicate mai ales în perioada în care a lucrat la Timpul a reușit să-i deranjeze pe câțiva lideri importanți din acest mare partid care au lansat sloganul, celebru în epocă, „Ia mai opriți-l pe Eminescu ăsta!”.
Publicistica eminesciană oferă cititorilor o radiografie a vieții politice, parlamentare sau guvernamentale din acea epocă; în plus ziaristul era la nevoie și cronicar literar sau teatral, scria despre viața mondenă sau despre evenimente de mai mică importanță, fiind un veritabil cronicar al momentului.
Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea, și a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator.
A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani (De-aș avea), iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena.
Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în ședința din 25 ianuarie 1902.
Eminescu a fost internat în 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuța din București și apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas.
În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineața, poetul a murit în sanatoriul doctorului Șuțu.
În 17 iunie Eminescu a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu din București.
A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.
- Text preluat >
Vă invit pe SITE-ul dedicat marelui om Mihai Eminescu
https://www.mihaieminescu.eu/
Articol dedicat zilei de 15 Ianuarie
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Simbolurile justiției
Procesul Dr. Fuellmich împotriva OMS și Forumului de la Davos
Procesul pentru crime globale împotriva umanității intentat și acceptat de Curtea Superioară de Justiție din Canada a început.
O echipă formată din peste 1.000 de avocați și peste 10.000 de experți medicali condusă de germanul Dr. Reiner Fuellmich, unul dintre cei mai puternici avocați europeni, a lansat cel mai mare dosar juridic din istorie numit „Nürnberg 2” împotriva OMS (Organizația Mondială a Sănătății / Morții) și Grupul Davos (Forumul Economic Mondial condus de Klaus Schwab, în vârstă de peste 80 de ani) pentru crime împotriva umanității.
DR. Reiner Fuellmich este un avocat germano-american care a câștigat dosare de milioane de dolari împotriva fraudei Deutsche Bank și cel împotriva Volkswagen pentru frauda Dieselgate.
Este unul dintre fondatorii „Comisiei de anchetă asupra coroanei germane”.
Fuellmich și echipa sa au strâns mii de dovezi științifice care demonstrează nefiabilitatea totală a testelor PCR și frauda din spatele lor.
Fuellmich a vorbit despre vaccinuri la acea vreme și a declarat că „nu au nimic de-a face cu vaccinările, dar fac parte din experimente genetice”.
Pe lângă testele greșite și certificatele de deces frauduloase produse de personalul medical corupt, vaccinul „experimental” în sine încalcă articolul 32 din Convenția de la Geneva.
Articolul 32 din Convenția IV din 1949 interzice: „mutilarea și experimentele medicale sau științifice care nu sunt necesare pentru tratamentul medical al unei persoane”.
Conform articolului 147, efectuarea de experimente biologice pe oameni reprezintă o încălcare gravă a Convenției.
Vaccinul „experimental” încalcă toate cele 10 coduri de la Nürnberg, care prevăd pedeapsa cu moartea pentru cei care încalcă aceste tratate internaționale.
Fuellmich a adăugat, de asemenea, că ,,toate acestea au fost de mult planificate pentru a fi implementate în 2050.”
Dar apoi „ frânghiile au devenit lacome” și a decis să anticipeze planurile mai întâi în 2030 și în cele din urmă în 2020 atât de grăbită încât fac atâtea greșeli.
De exemplu, producătorii de vaccinuri nu au prevăzut că vor exista atât de multe efecte secundare și decese.
„Europa,” continuă Fuellmich, este principalul câmp de luptă al acestui război.
Asta pentru că este complet falimentară.
Fondurile de pensii au fost complet jefuite.
De aceea vor să preia Europa înainte ca oamenii să știe asta".
Dar cine sunt acești oameni care trag sforile?
Potrivit lui Fuellmich, acesta este un grup de aproximativ 3.000 de superbogați.
Clica Davos din jurul lui Klaus Schwab aparține acestui grup. Ce vor ei?
Control total asupra oamenilor.
"Ei mituiesc medici, personalul spitalului si politicieni.
Oamenii care nu coopereaza sunt amenintati.
Folosesc tot felul de tehnici psihologice pentru a manipula oamenii".
„Mass-media de masă”, rezumă Fuellmich, „spun o realitate falsă și spun că majoritatea oamenilor sunt în favoarea măsurilor și a vaccinurilor.
Acest lucru cu siguranță nu este adevărat”.
De exemplu, aproape toți cei cu care vorbesc în Germania știu că o mască nu protejează de nimic, pentru că aproape toată lumea este acum informată de media alternativă.
Vechea presă se stinge.
Sfatul lui Füllmich?
"Răspândiți adevărul și faptele cât mai mult posibil și nu vă pierdeți energia cu oamenii care sunt disperați să se vaccineze.
Nu-i putem salva pe toți.
Mulți oameni vor muri."
Un caz din Franța: Un bătrân bogat, cu multe polițe de asigurare de viață (milioane) în favoarea familiei sale, moare din cauza vaccinării cu Covid (necontestat de medici și de asiguratorii săi de viață).
Compania de asigurări a refuzat să plătească, deoarece medicamentele experimentale, tratamentele etc. sunt excluse din poliță.
Familia dă în judecată compania de asigurări, dar pierde.
Judecătorul afirmă: "Efectele secundare ale vaccinului experimental sunt cunoscute și defunctul nu putea pretinde că nu le cunoștea atunci când a luat voluntar vaccinul.
Nu există nicio lege sau mandat în Franța care să-l oblige să se vaccineze.
Prin urmare, moartea sa." este în esență "sinucidere".
Sinuciderea este, de asemenea, exclusă din polița sa.
Dacă cineva vă contestă vreodată dacă aceste injecții sunt sau nu experimentale și că nici companiile farmaceutice, nici guvernele, nici altcineva în afară de Dvs. nu sunt responsabile pentru acceptarea lor, iar dacă muriți, v-ați sinucis în mod legal.
Fără asigurare, fără plăți, fără rambursări.
Sunteți pe cont propriu! Vaccinații au semnat actul de sinucidere!
Sursa: burebista2012.blogspot.com
Imagine sugestivă
Articol preluat și publicat: 13.01.2022
Manipulare în mod inconștient
Vă prezint 4 tehnici de manipulare în mod inconștient.
Materialul este preluat dintr-un manual de specialitate.
În speranța că va fi de interes, vă urez lectură plăcută.
Document scanat și transformat în imagini
Articol redactat și publicat: 05.12.2019
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Manipulare in mod inconstient - 5
Manipulare în mod inconștient
Vă prezint 4 tehnici de manipulare în mod inconștient.
Materialul este preluat dintr-un manual de specialitate.
În speranța că va fi de interes, vă urez lectură plăcută.
Document scanat și transformat în imagini
Articol redactat și publicat: 05.12.2019
[user=783]Adrian Mitranescu[/user] Textul l-am preluat de pe internet acum câțiva ani. L-am listat la imprimantă și îl păstram într-un dosar. La un momendat m-am gândit să-l redactez pe calculator și să realizez aceste file pentru a le posta pe rețele de socializare.
[user=783]Adrian Mitranescu[/user] După cum puteți observa, articolul este postat pe 05.12.2019
4 ani în urmă
👍 0
❤️ 0
😂 0
😮 0
😢 0
😠 0
👏 0
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Manipulare in mod inconstient - 3
Manipulare în mod inconștient
Vă prezint 4 tehnici de manipulare în mod inconștient.
Materialul este preluat dintr-un manual de specialitate.
În speranța că va fi de interes, vă urez lectură plăcută.
Document scanat și transformat în imagini
Articol redactat și publicat: 05.12.2019
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Manipulare in mod inconstient - 1
Manipulare în mod inconștient
Vă prezint 4 tehnici de manipulare în mod inconștient.
Materialul este preluat dintr-un manual de specialitate.
În speranța că va fi de interes, vă urez lectură plăcută.
Document scanat și transformat în imagini
Articol redactat și publicat: 05.12.2019
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Manipulare in mod inconstient - 2
Manipulare în mod inconștient
Vă prezint 4 tehnici de manipulare în mod inconștient.
Materialul este preluat dintr-un manual de specialitate.
În speranța că va fi de interes, vă urez lectură plăcută.
Document scanat și transformat în imagini
Articol redactat și publicat: 05.12.2019
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Film Românesc - Cel Ales (2015)
Vă invit să vizionați filmul românesc Cel Ales 2015.
Al cărui personaj important este ESCU și metehenele sistemului.
Cel Ales este un film românesc din 2015 regizat de Cristian Comeagă.
Rolurile principale au fost interpretate de actorii: Laura Cosoi, Nicodim Ungureanu, Olimpia Melinte, Bogdan Stanoevici.
Genul programului: DRAMA
Acest program este interzis copiilor sub 15 ani.
Programul conține șcene de violență fizică și limbaj licențios.
https://youtu.be/SdRJXpnkWV4
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
LEGE Nr. 28 din 15 martie 1991
Statutul de Corporație Financiară al României stabilit prin lege.
LEGE Nr. 28 din 15 martie 1991
Dezastrul României începea cu legi de acest gen.
Document scanat și transformat în imagini
Articol prezentat: 28.05.2020
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
LEGE Nr. 28 din 15 martie 1991 - Monitoru oficial
Statutul de Corporație Financiară al României stabilit prin lege.
LEGE Nr. 28 din 15 martie 1991
Dezastrul României începea cu legi de acest gen.
Document scanat și transformat în imagini
Articol prezentat: 28.05.2020
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Drepturile omului in CONSTITUTIA ROMANIEI - pag. 9
Drepturile omului în CONSTITUȚIA ROMÂNIEI
În perioadele stărilor de Urgență și de Alertă, ambele fiind necontituționale, autoritățile statului Român au suspendat abuziv toate drepturile și libertățile cetățenilor.
Dar știm oare ce drepturi și libertăți aveam până acum ?
Iată prezentarea acestora în 9 pagini.
Document scanat și transformat în imagini
Articol redactat: 02.06.2020
[user=2603]tinela lupu[/user] Răspunsul este NU.
Pașnic nu se mai face nimic.
Se va ajunge la care-pe-care, război civil.
Românii care dețin arme vor face urz de ele pentru a își apăra familia și bunurile.
4 ani în urmă
👍 0
❤️ 0
😂 0
😮 0
😢 0
😠 0
👏 0
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Drepturile omului in CONSTITUTIA ROMANIEI - pag. 8
Drepturile omului în CONSTITUȚIA ROMÂNIEI
În perioadele stărilor de Urgență și de Alertă, ambele fiind necontituționale, autoritățile statului Român au suspendat abuziv toate drepturile și libertățile cetățenilor.
Dar știm oare ce drepturi și libertăți aveam până acum ?
Iată prezentarea acestora în 9 pagini.
Document scanat și transformat în imagini
Articol redactat: 02.06.2020
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Drepturile omului in CONSTITUTIA ROMANIEI - pag. 7
Drepturile omului în CONSTITUȚIA ROMÂNIEI
În perioadele stărilor de Urgență și de Alertă, ambele fiind necontituționale, autoritățile statului Român au suspendat abuziv toate drepturile și libertățile cetățenilor.
Dar știm oare ce drepturi și libertăți aveam până acum ?
Iată prezentarea acestora în 9 pagini.
Document scanat și transformat în imagini
Articol redactat: 02.06.2020
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Drepturile omului in CONSTITUTIA ROMANIEI - pag. 6
Drepturile omului în CONSTITUȚIA ROMÂNIEI
În perioadele stărilor de Urgență și de Alertă, ambele fiind necontituționale, autoritățile statului Român au suspendat abuziv toate drepturile și libertățile cetățenilor.
Dar știm oare ce drepturi și libertăți aveam până acum ?
Iată prezentarea acestora în 9 pagini.
Document scanat și transformat în imagini
Articol redactat: 02.06.2020
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Drepturile omului in CONSTITUTIA ROMANIEI - pag. 5
Drepturile omului în CONSTITUȚIA ROMÂNIEI
În perioadele stărilor de Urgență și de Alertă, ambele fiind necontituționale, autoritățile statului Român au suspendat abuziv toate drepturile și libertățile cetățenilor.
Dar știm oare ce drepturi și libertăți aveam până acum ?
Iată prezentarea acestora în 9 pagini.
Document scanat și transformat în imagini
Articol redactat: 02.06.2020
Folosim cookie-uri strict necesare pentru autentificare si securitate. Cookie-urile pentru preferinte,
analitice sau marketing rulează doar dacă alegi să le accepți. Poți schimba oricând alegerea.
Politica de cookie-uri
Strict necesareNecesare pentru autentificare, securitate, sesiune, preferinte cerute explicit si salvarea consimtamantului.
PreferintePăstrează opțiuni de afișare și personalizare care nu sunt esențiale pentru funcționarea de bază.
AnaliticeNe ajuta sa intelegem agregat cum este folosit site-ul si ce trebuie imbunatatit.
MarketingPermite măsurarea campaniilor și conținut personalizat de promovare, dacă va fi activat.