Coperta lui Alexandru Coţarcă
Imagine de coperta de profil.
Alexandru Coţarcă
Alexandru Coţarcă
Poza de profil · 2 ani în urmă
Poza de profil
Imaginea de profil a utilizatorului.
Despre
Membru din
Ianuarie 2022
Poze
Vezi toate
Fotografie · 4 ani în urmă
Ziua drapelului național al României
Ziua Drapelului Național este ziua de 26 iunie, care a fost proclamată astfel prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998.
Conform legii, această zi va fi marcată de către autoritățile publice și de celelalte instituții ale statului prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific, consacrate istoriei patriei, precum și prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităților Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne.
Scurtă istorie a Zilei Drapelului Naţional
În 1834, când Ţările Române au început să se dezvolte din punct de vedere economic, când conştiinţa naţională cerea unitatea şi libertatea ţării, domnitorul Ţării Româneşti, Alexandru D. Ghica Vodă, a obţinut de la otomani învoirea „de a pune steag românesc corăbiilor negustoreşti şi oştirii"
Steagul destinat corăbiilor avea două culori (galben şi roşu), cel atribuit armatei era compus din trei (roşu, galben şi albastru) şi un vultur la mijloc.
Acesta este socotit drept începutul adoptării tricolorului pe pământ românesc.
O informaţie o descoperim printre mărturiile unui francmason Jean Alexandre Vaillant, (chemat şi stabilit în Muntenia în 1830, profesor şi director al „Colegiului Sf. Sava” din Bucureşti 1831-1834), potrivit căruia tricolorul ar fi fluturat pentru prima dată în ziua de 29 iulie 1839, pe muntele Pleşuva (zona Comarnic – jud. Prahova) Astfel, arborarea de către Vaillant a tricolorului ca drapel al Principatelor este, poate, cea mai veche atestare documentară a acestui fapt.
Tricolorul românesc era cunoscut încă din deceniul 4 al secolului XIX drept simbol naţional cu cel puţin un deceniu înainte de oficializarea sa.
În timpul revoluţiei de la 1848 Tricolorul a fost adoptat ca simbol al naţiunii în prima zi a victoriei revoluţiei burghezo – democratică (1848 – 1849), 14/26 iunie, când a avut loc abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu, instaurarea Guvernului provizoriu de la Bucureşti şi promulgarea decretului nr. 1 de instituire a drapelului naţional.
Revoluţionarii de la 1848, atât cei din Transilvania, cât şi cei din Ţara Românească, au arborat steagul tricolor, ca simbol al luptei lor, având inscripţionat lozinca: „Frăţia”: „Dreptate – Frăţie” şi dându-i denumire de „stindard al libertăţii”.
O lună mai târziu, „văzând cu nu s-a înţeles încă cum trebuiesc făcute stindardele naţionale“, decretul guvernamental nr. 252, din 13 iulie 1848, preciza din nou că “stindardele vor fi tricolore.
Culorile sunt: albastru închis, galben deschis şi roşu carmin”. Ele vor fi dispuse vertical şi vor fi aranjate în ordinea următoare: „lângă lemn vine albastru, apoi galben şi apoi roşu fâlfâind“.
În Adunarea populară desfăşurată pe dealul Filaretului din Bucureşti, în ziua de 15 iunie 1848, s-a celebrat ziua de 11 iunie, începutul revoluţiei, ”zi de mântuire pentru toată România”, sub flamurile tricolore.
Tot în acel an istoric 1848, în acea impresionantă Adunare de la Blaj, 3/15 mai, s-a înălţat „flamura cea mare tricoloră a naţiunii române”, a întregii naţiuni române.
Potrivit unei alte ipoteze tricolorul se impune ca drapel naţional în 1859, odată cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, culorile steagului fiind dispuse însă pe orizontală.
Primul drapel din 1859, aflat în uz până în 1862, a avut fâşia albastră plasată sus, urmând ca, în a doua parte a domniei lui Cuza, fâşia roşie sa fie dispusă pe partea superioară.
După venirea lui Carol I, steagurile vor avea benzile dispuse pe verticală, România aliniindu-se astfel regulilor respectate de steagurile europene.
Ziua Drapelului Naţional a fost instituită pentru a marca ziua de 26 iunie 1848, când Guvernul revoluţionar a decretat ca Tricolorul - roşu, galben şi albastru - să reprezinte steagul naţional al tuturor românilor; cele trei culori împărţite în mod egal reprezintă principiul egalităţii, orientarea culorilor în sus semnifică verticalitatea, cifra trei este numărul perfect, pe lângă ţara noastră mai existând alte trei ţări europene tradiţionale cu steagul tripartit în mod egal şi vertical: Franţa, Italia şi Belgia.
Articol publicat cu prilejul zilei naționale a drapelului României, 26 iunie
Fotografie · 4 ani în urmă
Ziua drapelului național al României
Ziua Drapelului Național este ziua de 26 iunie, care a fost proclamată astfel prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998.
Conform legii, această zi va fi marcată de către autoritățile publice și de celelalte instituții ale statului prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific, consacrate istoriei patriei, precum și prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităților Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne.
Scurtă istorie a Zilei Drapelului Naţional
În 1834, când Ţările Române au început să se dezvolte din punct de vedere economic, când conştiinţa naţională cerea unitatea şi libertatea ţării, domnitorul Ţării Româneşti, Alexandru D. Ghica Vodă, a obţinut de la otomani învoirea „de a pune steag românesc corăbiilor negustoreşti şi oştirii"
Steagul destinat corăbiilor avea două culori (galben şi roşu), cel atribuit armatei era compus din trei (roşu, galben şi albastru) şi un vultur la mijloc.
Acesta este socotit drept începutul adoptării tricolorului pe pământ românesc.
O informaţie o descoperim printre mărturiile unui francmason Jean Alexandre Vaillant, (chemat şi stabilit în Muntenia în 1830, profesor şi director al „Colegiului Sf. Sava” din Bucureşti 1831-1834), potrivit căruia tricolorul ar fi fluturat pentru prima dată în ziua de 29 iulie 1839, pe muntele Pleşuva (zona Comarnic – jud. Prahova) Astfel, arborarea de către Vaillant a tricolorului ca drapel al Principatelor este, poate, cea mai veche atestare documentară a acestui fapt.
Tricolorul românesc era cunoscut încă din deceniul 4 al secolului XIX drept simbol naţional cu cel puţin un deceniu înainte de oficializarea sa.
În timpul revoluţiei de la 1848 Tricolorul a fost adoptat ca simbol al naţiunii în prima zi a victoriei revoluţiei burghezo – democratică (1848 – 1849), 14/26 iunie, când a avut loc abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu, instaurarea Guvernului provizoriu de la Bucureşti şi promulgarea decretului nr. 1 de instituire a drapelului naţional.
Revoluţionarii de la 1848, atât cei din Transilvania, cât şi cei din Ţara Românească, au arborat steagul tricolor, ca simbol al luptei lor, având inscripţionat lozinca: „Frăţia”: „Dreptate – Frăţie” şi dându-i denumire de „stindard al libertăţii”.
O lună mai târziu, „văzând cu nu s-a înţeles încă cum trebuiesc făcute stindardele naţionale“, decretul guvernamental nr. 252, din 13 iulie 1848, preciza din nou că “stindardele vor fi tricolore.
Culorile sunt: albastru închis, galben deschis şi roşu carmin”. Ele vor fi dispuse vertical şi vor fi aranjate în ordinea următoare: „lângă lemn vine albastru, apoi galben şi apoi roşu fâlfâind“.
În Adunarea populară desfăşurată pe dealul Filaretului din Bucureşti, în ziua de 15 iunie 1848, s-a celebrat ziua de 11 iunie, începutul revoluţiei, ”zi de mântuire pentru toată România”, sub flamurile tricolore.
Tot în acel an istoric 1848, în acea impresionantă Adunare de la Blaj, 3/15 mai, s-a înălţat „flamura cea mare tricoloră a naţiunii române”, a întregii naţiuni române.
Potrivit unei alte ipoteze tricolorul se impune ca drapel naţional în 1859, odată cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, culorile steagului fiind dispuse însă pe orizontală.
Primul drapel din 1859, aflat în uz până în 1862, a avut fâşia albastră plasată sus, urmând ca, în a doua parte a domniei lui Cuza, fâşia roşie sa fie dispusă pe partea superioară.
După venirea lui Carol I, steagurile vor avea benzile dispuse pe verticală, România aliniindu-se astfel regulilor respectate de steagurile europene.
Ziua Drapelului Naţional a fost instituită pentru a marca ziua de 26 iunie 1848, când Guvernul revoluţionar a decretat ca Tricolorul - roşu, galben şi albastru - să reprezinte steagul naţional al tuturor românilor; cele trei culori împărţite în mod egal reprezintă principiul egalităţii, orientarea culorilor în sus semnifică verticalitatea, cifra trei este numărul perfect, pe lângă ţara noastră mai existând alte trei ţări europene tradiţionale cu steagul tripartit în mod egal şi vertical: Franţa, Italia şi Belgia.
Articol publicat cu prilejul zilei naționale a drapelului României, 26 iunie
Fotografie · 4 ani în urmă
Ziua drapelului național al României
Ziua Drapelului Național este ziua de 26 iunie, care a fost proclamată astfel prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998.
Conform legii, această zi va fi marcată de către autoritățile publice și de celelalte instituții ale statului prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific, consacrate istoriei patriei, precum și prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităților Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne.
Scurtă istorie a Zilei Drapelului Naţional
În 1834, când Ţările Române au început să se dezvolte din punct de vedere economic, când conştiinţa naţională cerea unitatea şi libertatea ţării, domnitorul Ţării Româneşti, Alexandru D. Ghica Vodă, a obţinut de la otomani învoirea „de a pune steag românesc corăbiilor negustoreşti şi oştirii"
Steagul destinat corăbiilor avea două culori (galben şi roşu), cel atribuit armatei era compus din trei (roşu, galben şi albastru) şi un vultur la mijloc.
Acesta este socotit drept începutul adoptării tricolorului pe pământ românesc.
O informaţie o descoperim printre mărturiile unui francmason Jean Alexandre Vaillant, (chemat şi stabilit în Muntenia în 1830, profesor şi director al „Colegiului Sf. Sava” din Bucureşti 1831-1834), potrivit căruia tricolorul ar fi fluturat pentru prima dată în ziua de 29 iulie 1839, pe muntele Pleşuva (zona Comarnic – jud. Prahova) Astfel, arborarea de către Vaillant a tricolorului ca drapel al Principatelor este, poate, cea mai veche atestare documentară a acestui fapt.
Tricolorul românesc era cunoscut încă din deceniul 4 al secolului XIX drept simbol naţional cu cel puţin un deceniu înainte de oficializarea sa.
În timpul revoluţiei de la 1848 Tricolorul a fost adoptat ca simbol al naţiunii în prima zi a victoriei revoluţiei burghezo – democratică (1848 – 1849), 14/26 iunie, când a avut loc abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu, instaurarea Guvernului provizoriu de la Bucureşti şi promulgarea decretului nr. 1 de instituire a drapelului naţional.
Revoluţionarii de la 1848, atât cei din Transilvania, cât şi cei din Ţara Românească, au arborat steagul tricolor, ca simbol al luptei lor, având inscripţionat lozinca: „Frăţia”: „Dreptate – Frăţie” şi dându-i denumire de „stindard al libertăţii”.
O lună mai târziu, „văzând cu nu s-a înţeles încă cum trebuiesc făcute stindardele naţionale“, decretul guvernamental nr. 252, din 13 iulie 1848, preciza din nou că “stindardele vor fi tricolore.
Culorile sunt: albastru închis, galben deschis şi roşu carmin”. Ele vor fi dispuse vertical şi vor fi aranjate în ordinea următoare: „lângă lemn vine albastru, apoi galben şi apoi roşu fâlfâind“.
În Adunarea populară desfăşurată pe dealul Filaretului din Bucureşti, în ziua de 15 iunie 1848, s-a celebrat ziua de 11 iunie, începutul revoluţiei, ”zi de mântuire pentru toată România”, sub flamurile tricolore.
Tot în acel an istoric 1848, în acea impresionantă Adunare de la Blaj, 3/15 mai, s-a înălţat „flamura cea mare tricoloră a naţiunii române”, a întregii naţiuni române.
Potrivit unei alte ipoteze tricolorul se impune ca drapel naţional în 1859, odată cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, culorile steagului fiind dispuse însă pe orizontală.
Primul drapel din 1859, aflat în uz până în 1862, a avut fâşia albastră plasată sus, urmând ca, în a doua parte a domniei lui Cuza, fâşia roşie sa fie dispusă pe partea superioară.
După venirea lui Carol I, steagurile vor avea benzile dispuse pe verticală, România aliniindu-se astfel regulilor respectate de steagurile europene.
Ziua Drapelului Naţional a fost instituită pentru a marca ziua de 26 iunie 1848, când Guvernul revoluţionar a decretat ca Tricolorul - roşu, galben şi albastru - să reprezinte steagul naţional al tuturor românilor; cele trei culori împărţite în mod egal reprezintă principiul egalităţii, orientarea culorilor în sus semnifică verticalitatea, cifra trei este numărul perfect, pe lângă ţara noastră mai existând alte trei ţări europene tradiţionale cu steagul tripartit în mod egal şi vertical: Franţa, Italia şi Belgia.
Articol publicat cu prilejul zilei naționale a drapelului României, 26 iunie
Fotografie · 4 ani în urmă
Academia Română, emblema intelectualității românești
Scurt istoric:
Înfiinţarea supremei instituţii de cultură şi de ştiinţă a României a fost precedată de constante şi susţinute eforturi, ale căror începuturi apar în secolul al XVI-lea, în vremea domnilor Petru Cercel al Ţării Româneşti şi Despot Vodă al Moldovei, primii care au intenţionat să creeze „academii” în cele două capitale - la Târgovişte şi, respectiv, la Suceava.
Încercări s-au înregistrat şi în anii următori, concretizate îndeosebi în organizarea Academiilor domneşti de la Bucureşti (1688) şi Iaşi (1707), în care s-au format viitoarele elite creştine din întreg Sud-Estul european şi din Orientul Apropiat şi care vor deveni, în secolul al XIX-lea, primele universităţi din România.
Societatea românească în curs de modernizare avea nevoie însă de o alt fel de academie, organizată după modelul celor din Europa occidentală, adică de un for al personalităţilor eminente ale vieţii intelectuale, un grup de reflecţie şi acţiune, care să contribuie la progresul general al societăţii prin ştiinţă şi cultură.
Prima formă imaginată pentru această concentrare de învăţaţi au fost societăţile cu scopuri în general literare şi culturale, apărute mai întâi din iniţiative locale la Braşov (1821), Bucureşti (1844), Sibiu (1861), Cernăuţi (1862).
Succesul lor a încurajat eforturile în direcţia creării unei instituţii centrale pentru promovarea creaţiei literare şi ştiinţifice, dar mai cu seamă pentru întocmirea unui dicţionar şi unui glosar al limbii române.
Aceasta a fost instituţia înfiinţată la 1/13 aprilie 1866 - Societatea Literară Română - care şi-a început însă activitatea în anul următor, sub numele de Societatea Academică Română.
Noua instituţie a fost de la începuturile ei naţională, enciclopedică şi activă.
A fost naţională, adică reprezentativă pentru cultura din întreg spaţiul românesc.
Conform decretului de înfiinţare, cei 21 de membri fondatori erau personalităţi marcante atât din Moldova şi Ţara Românească, dar şi din teritoriile româneşti aflate sub stăpânirea imperiilor străine: habsburgic (Transilvania, Banat, Maramureş, Bucovina), ţarist (Basarabia) şi otoman (din rândul aromânilor din Peninsula Balcanică).
În 1879 Societatea Academică Română a fost declarată, printr-o lege specială, institut naţional, sub numele de Academia Română - „persoană morală şi independentă în toate lucrările, de orice natură” -, denumire ce s-a menţinut apoi neîntrerupt până astăzi; doar în perioada 1948-1989 ea a primit, pe lângă denumirea de „Academie” şi numele statului român, figurând astfel ca Academia Republicii Populare Române (în intervalul 1948-1965) şi Academia Republicii Socialiste România (în perioada 1965-1989); din 1990 a revenit la denumirea ei firească, tradiţională, de Academia Română.
Academia Română a cunoscut, asemenea tuturor instituţiilor de cultură ale ţării, vitregiile regimului comunist totalitar, ale cărui ingerinţe s-au făcut simţite din plin.
Astfel, au fost excluşi din Academie 98 de membri titulari, corespondenţi şi de onoare, consideraţi, datorită gândirii, operei şi convingerilor lor politice, drept neadaptabili noilor orientări ale culturii şi ostili regimului comunist.
Epurări s-au făcut şi în rândurile cercetătorilor din institutele Academiei.
Totodată, proprietăţile Academiei au fost şi ele supuse naţionalizării.
Ulterior, Academia a fost deposedată, adesea fără formele legale elementare, de unele colecţii de documente, monede, piese arheologice şi opere de artă, transferate abuziv altor instituţii şi recuperate parţial după 1989.
În pofida tuturor acestor vicisitudini, activitatea Academiei Române a continuat în întreaga perioadă totalitară.
Progrese s-au înregistrat în fiecare domeniu de cercetare, ele fiind obţinute nu numai cu devotament şi aplicaţie, dar şi cu îndrăzneală şi deseori cu numeroase riscuri.
Astfel, cercetătorii au căutat să păstreze contactele cu cuceririle ştiinţifice pe plan mondial, prin participări la reuniuni internaţionale, prin corespondenţă şi schimb de publicaţii, prin legături directe cu specialişti străini, prin organizarea, în ţară, a unor reuniuni ştiinţifice internaţionale, în toate domeniile ştiinţei, unele de mare răsunet (congresele mondiale de sociologie rurală, Congresul internaţional de istorie, Congresul de cibernetică, Conferinţa internaţională de matematică, Congresul Institutului Internaţional de Finanţe Publice ş.a.).
În anul 1990, odată cu reîntoarcerea în subordinea Academiei Române a institutelor sale de cercetare, supremul for de ştiinţă şi de cultură al ţării a revenit la menirea ei iniţială.
Sursa: website-ul Academiei Române
Material de arhivă
Caracter de prezentare și informare
Articol preluat și publicat: 23.06.2022
Fotografie · 4 ani în urmă
Academia Română, emblema intelectualității românești
Scurt istoric:
Înfiinţarea supremei instituţii de cultură şi de ştiinţă a României a fost precedată de constante şi susţinute eforturi, ale căror începuturi apar în secolul al XVI-lea, în vremea domnilor Petru Cercel al Ţării Româneşti şi Despot Vodă al Moldovei, primii care au intenţionat să creeze „academii” în cele două capitale - la Târgovişte şi, respectiv, la Suceava.
Încercări s-au înregistrat şi în anii următori, concretizate îndeosebi în organizarea Academiilor domneşti de la Bucureşti (1688) şi Iaşi (1707), în care s-au format viitoarele elite creştine din întreg Sud-Estul european şi din Orientul Apropiat şi care vor deveni, în secolul al XIX-lea, primele universităţi din România.
Societatea românească în curs de modernizare avea nevoie însă de o alt fel de academie, organizată după modelul celor din Europa occidentală, adică de un for al personalităţilor eminente ale vieţii intelectuale, un grup de reflecţie şi acţiune, care să contribuie la progresul general al societăţii prin ştiinţă şi cultură.
Prima formă imaginată pentru această concentrare de învăţaţi au fost societăţile cu scopuri în general literare şi culturale, apărute mai întâi din iniţiative locale la Braşov (1821), Bucureşti (1844), Sibiu (1861), Cernăuţi (1862).
Succesul lor a încurajat eforturile în direcţia creării unei instituţii centrale pentru promovarea creaţiei literare şi ştiinţifice, dar mai cu seamă pentru întocmirea unui dicţionar şi unui glosar al limbii române.
Aceasta a fost instituţia înfiinţată la 1/13 aprilie 1866 - Societatea Literară Română - care şi-a început însă activitatea în anul următor, sub numele de Societatea Academică Română.
Noua instituţie a fost de la începuturile ei naţională, enciclopedică şi activă.
A fost naţională, adică reprezentativă pentru cultura din întreg spaţiul românesc.
Conform decretului de înfiinţare, cei 21 de membri fondatori erau personalităţi marcante atât din Moldova şi Ţara Românească, dar şi din teritoriile româneşti aflate sub stăpânirea imperiilor străine: habsburgic (Transilvania, Banat, Maramureş, Bucovina), ţarist (Basarabia) şi otoman (din rândul aromânilor din Peninsula Balcanică).
În 1879 Societatea Academică Română a fost declarată, printr-o lege specială, institut naţional, sub numele de Academia Română - „persoană morală şi independentă în toate lucrările, de orice natură” -, denumire ce s-a menţinut apoi neîntrerupt până astăzi; doar în perioada 1948-1989 ea a primit, pe lângă denumirea de „Academie” şi numele statului român, figurând astfel ca Academia Republicii Populare Române (în intervalul 1948-1965) şi Academia Republicii Socialiste România (în perioada 1965-1989); din 1990 a revenit la denumirea ei firească, tradiţională, de Academia Română.
Academia Română a cunoscut, asemenea tuturor instituţiilor de cultură ale ţării, vitregiile regimului comunist totalitar, ale cărui ingerinţe s-au făcut simţite din plin.
Astfel, au fost excluşi din Academie 98 de membri titulari, corespondenţi şi de onoare, consideraţi, datorită gândirii, operei şi convingerilor lor politice, drept neadaptabili noilor orientări ale culturii şi ostili regimului comunist.
Epurări s-au făcut şi în rândurile cercetătorilor din institutele Academiei.
Totodată, proprietăţile Academiei au fost şi ele supuse naţionalizării.
Ulterior, Academia a fost deposedată, adesea fără formele legale elementare, de unele colecţii de documente, monede, piese arheologice şi opere de artă, transferate abuziv altor instituţii şi recuperate parţial după 1989.
În pofida tuturor acestor vicisitudini, activitatea Academiei Române a continuat în întreaga perioadă totalitară.
Progrese s-au înregistrat în fiecare domeniu de cercetare, ele fiind obţinute nu numai cu devotament şi aplicaţie, dar şi cu îndrăzneală şi deseori cu numeroase riscuri.
Astfel, cercetătorii au căutat să păstreze contactele cu cuceririle ştiinţifice pe plan mondial, prin participări la reuniuni internaţionale, prin corespondenţă şi schimb de publicaţii, prin legături directe cu specialişti străini, prin organizarea, în ţară, a unor reuniuni ştiinţifice internaţionale, în toate domeniile ştiinţei, unele de mare răsunet (congresele mondiale de sociologie rurală, Congresul internaţional de istorie, Congresul de cibernetică, Conferinţa internaţională de matematică, Congresul Institutului Internaţional de Finanţe Publice ş.a.).
În anul 1990, odată cu reîntoarcerea în subordinea Academiei Române a institutelor sale de cercetare, supremul for de ştiinţă şi de cultură al ţării a revenit la menirea ei iniţială.
Sursa: website-ul Academiei Române
Material de arhivă
Caracter de prezentare și informare
Articol preluat și publicat: 23.06.2022
Fotografie · 4 ani în urmă
Academia Română, emblema intelectualității românești
Scurt istoric:
Înfiinţarea supremei instituţii de cultură şi de ştiinţă a României a fost precedată de constante şi susţinute eforturi, ale căror începuturi apar în secolul al XVI-lea, în vremea domnilor Petru Cercel al Ţării Româneşti şi Despot Vodă al Moldovei, primii care au intenţionat să creeze „academii” în cele două capitale - la Târgovişte şi, respectiv, la Suceava.
Încercări s-au înregistrat şi în anii următori, concretizate îndeosebi în organizarea Academiilor domneşti de la Bucureşti (1688) şi Iaşi (1707), în care s-au format viitoarele elite creştine din întreg Sud-Estul european şi din Orientul Apropiat şi care vor deveni, în secolul al XIX-lea, primele universităţi din România.
Societatea românească în curs de modernizare avea nevoie însă de o alt fel de academie, organizată după modelul celor din Europa occidentală, adică de un for al personalităţilor eminente ale vieţii intelectuale, un grup de reflecţie şi acţiune, care să contribuie la progresul general al societăţii prin ştiinţă şi cultură.
Prima formă imaginată pentru această concentrare de învăţaţi au fost societăţile cu scopuri în general literare şi culturale, apărute mai întâi din iniţiative locale la Braşov (1821), Bucureşti (1844), Sibiu (1861), Cernăuţi (1862).
Succesul lor a încurajat eforturile în direcţia creării unei instituţii centrale pentru promovarea creaţiei literare şi ştiinţifice, dar mai cu seamă pentru întocmirea unui dicţionar şi unui glosar al limbii române.
Aceasta a fost instituţia înfiinţată la 1/13 aprilie 1866 - Societatea Literară Română - care şi-a început însă activitatea în anul următor, sub numele de Societatea Academică Română.
Noua instituţie a fost de la începuturile ei naţională, enciclopedică şi activă.
A fost naţională, adică reprezentativă pentru cultura din întreg spaţiul românesc.
Conform decretului de înfiinţare, cei 21 de membri fondatori erau personalităţi marcante atât din Moldova şi Ţara Românească, dar şi din teritoriile româneşti aflate sub stăpânirea imperiilor străine: habsburgic (Transilvania, Banat, Maramureş, Bucovina), ţarist (Basarabia) şi otoman (din rândul aromânilor din Peninsula Balcanică).
În 1879 Societatea Academică Română a fost declarată, printr-o lege specială, institut naţional, sub numele de Academia Română - „persoană morală şi independentă în toate lucrările, de orice natură” -, denumire ce s-a menţinut apoi neîntrerupt până astăzi; doar în perioada 1948-1989 ea a primit, pe lângă denumirea de „Academie” şi numele statului român, figurând astfel ca Academia Republicii Populare Române (în intervalul 1948-1965) şi Academia Republicii Socialiste România (în perioada 1965-1989); din 1990 a revenit la denumirea ei firească, tradiţională, de Academia Română.
Academia Română a cunoscut, asemenea tuturor instituţiilor de cultură ale ţării, vitregiile regimului comunist totalitar, ale cărui ingerinţe s-au făcut simţite din plin.
Astfel, au fost excluşi din Academie 98 de membri titulari, corespondenţi şi de onoare, consideraţi, datorită gândirii, operei şi convingerilor lor politice, drept neadaptabili noilor orientări ale culturii şi ostili regimului comunist.
Epurări s-au făcut şi în rândurile cercetătorilor din institutele Academiei.
Totodată, proprietăţile Academiei au fost şi ele supuse naţionalizării.
Ulterior, Academia a fost deposedată, adesea fără formele legale elementare, de unele colecţii de documente, monede, piese arheologice şi opere de artă, transferate abuziv altor instituţii şi recuperate parţial după 1989.
În pofida tuturor acestor vicisitudini, activitatea Academiei Române a continuat în întreaga perioadă totalitară.
Progrese s-au înregistrat în fiecare domeniu de cercetare, ele fiind obţinute nu numai cu devotament şi aplicaţie, dar şi cu îndrăzneală şi deseori cu numeroase riscuri.
Astfel, cercetătorii au căutat să păstreze contactele cu cuceririle ştiinţifice pe plan mondial, prin participări la reuniuni internaţionale, prin corespondenţă şi schimb de publicaţii, prin legături directe cu specialişti străini, prin organizarea, în ţară, a unor reuniuni ştiinţifice internaţionale, în toate domeniile ştiinţei, unele de mare răsunet (congresele mondiale de sociologie rurală, Congresul internaţional de istorie, Congresul de cibernetică, Conferinţa internaţională de matematică, Congresul Institutului Internaţional de Finanţe Publice ş.a.).
În anul 1990, odată cu reîntoarcerea în subordinea Academiei Române a institutelor sale de cercetare, supremul for de ştiinţă şi de cultură al ţării a revenit la menirea ei iniţială.
Sursa: website-ul Academiei Române
Material de arhivă
Caracter de prezentare și informare
Articol preluat și publicat: 23.06.2022
Fotografie · 4 ani în urmă
Români uniți sub tricolor
41 pentru ROMÂNIA este un concept civic, o mișcare cu adevărat a patrioților și naționaliștilor români.
Prima deviză a mișcării este UNITATEA, români laolaltă având ca prioritate patria mamă România.
Această minunată și bogată așezare în care dăinuim de veacuri prin rădăcinile înfipte bine în ogor.
De-a lungul timpului pe la noi au vântuit mii de păgâni, însă am rezistat și am rămas aici pe veci stăpâni.
Nu a fost de ajuns faptul că suntem locuitori de drept în „Grădina Maicii Domnului”, străbunii noștri au trebuit să lupte cu hoardele de vrăjmași.
Cu spirit patriotic și naționalist ostașii români și-au dat cel mai de preț lucru, viața.
Prin jertfa ostașilor români a fost sfințit și mai mult pământul românesc cu sângele lor vărsat.
Din nou se aude strigăt de război și ochi păgâni se-îndreapă către noi.
Fără culoare, cu arme de temut din multe direcții vrăjmași se năpustesc asupra noastră.
Pe toți cei ce vor venii, noi îi vom goni, n-avem pământ a dărui.
Țara noatră e un colț de rai, tricolorul este grai.
Să ne ierți nenea Iancule că ne-am trezit mai greu.
Nu suntem mulți, dar vom lupta până la capăt.
Aveam o țară scumpă și mândră, avem și iarăși vom avea.
Dușmanul care astăzi râde curând va tremura privind la ea.
Articol manifest
Imagine: Drapelul României cu sigla mișcării „41 pentru ROMÂNIA”
Drepturi rezervate - Ⓒ - Civic Media
Autor: Alexandru Coțarcă
Text redactat, articol publicat: 23.06.2022
Fotografie · 4 ani în urmă
Români pentru Tricolor! Tabără de Muncă la Mărășești 24-26 Iunie 2022
Marian Motocu anunță o amplă tabără de muncă la Mărașești în perioada 24-26 iunie 2022, cu scopul revopsirii tricolorului profanat în culorile Ucrainei, dar și cu scopul de a consolida rețeaua de naționaliști militanți.
La această acțiune sunt bineveniți toți cei care gândesc și simt românește.
Acesta anunță prezența unor nume mari precum Generalul Radu Theodoru, Nicolae Roman, Văduva, Gigă Manole și alții.
Un popor unit, o credință vie, o ocazie istorică.
Suntem ceea ce suntem!
„41 pentru România”
A venit timpul ca cei ce au uitat, să-și aducă aminte că aici este ROMÂNIA și că “PE AICI NU SE (mai) TRECE !!!
Vă invit să vă oferiți două zile la cort, unde străbunii noștrii și-au dat viata că noi să ne putem bucura de liniște, libertate și românism, împreună cu frati români din toate colțurile țării, unde, împreună vom restabili culorile tricolorului.
În data de 26, vom asista la încununarea muncii noastre cu salve de focuri de armă și fanfară militară.
Vor fi corturi și locuri umbroase amenajate, evenimentul este oficial, legal, multă muncă a fost investită în organizare.
Demersul lui Marian urmărește să sfințească țara prin muncă și să-i apropie pe naționaliștii dispuși să facă deplasarea. Invitația este deschisă pentru toată lumea.
La eveniment va fi prezent și un magazin naționalist.
Marian Motocu: Dacă se îndură bunul Dumnezeu, reușim să trezim nația.
Și de-o fi așa, atunci…. voi putea spune că mi-am făcut datoria și mă pot întoarce la munca mea de alpinist și la casa mea de la țară, unde bălăriile au năpădit și pământul așteaptă să fie muncit.
Putem să dăm înainte dacă vrem. Să facem ceva pentru țara asta, nu pentru noi și gloria noastră, ci pentru urmașii noștri și slava lui Dumnezeu.
Sistemul vrea să lase o țară depopulată pentru a fi jefuită și locuită de oameni străini credinței noastre și locului ăstuia.
Noi începem o altă lucrare. O lucrare la sfârșitul căreia să lăsăm în urmă o țară ca soarele sfânt de pe cer.
PS:
Eveniment inițiat și organizat de români patrioți și naționaliști uniți sub tricolor.
Mișcarea naționalistă „41 pentru România”, concept civic. prin reprezentanții săi ne cheamă la Unire.
Străbunii ne strigă din morminte să recuperăm țara din mâinile hoardelor de păgâni, o țară pentru care ei au luptat și și-au dat cel mai de preț lucru, viața.
Nu uita că ești român,
Pe la noi au vântuit mii de păgâni,
Dar am rămas aici pe veci stăpâni,
Rădăcina noastră stă de veacuri înfiptă în ogor.
Imagine: Sigla mișcării naționaliste „41 pentru România”
Foto: Marian Motocu primind binecuvântarea de la Generalul Radu Theodoru
Foto: Monumentul Eroilor din primul război mondial - Pe aici nu se trece
Autor text: Sterie Ciumetti, Incorect Politic
Articol preluat și publicat: 20.06.2022
Fotografie · 4 ani în urmă
Români pentru Tricolor! Tabără de Muncă la Mărășești 24-26 Iunie 2022
Marian Motocu anunță o amplă tabără de muncă la Mărașești în perioada 24-26 iunie 2022, cu scopul revopsirii tricolorului profanat în culorile Ucrainei, dar și cu scopul de a consolida rețeaua de naționaliști militanți.
La această acțiune sunt bineveniți toți cei care gândesc și simt românește.
Acesta anunță prezența unor nume mari precum Generalul Radu Theodoru, Nicolae Roman, Văduva, Gigă Manole și alții.
Un popor unit, o credință vie, o ocazie istorică.
Suntem ceea ce suntem!
„41 pentru România”
A venit timpul ca cei ce au uitat, să-și aducă aminte că aici este ROMÂNIA și că “PE AICI NU SE (mai) TRECE !!!
Vă invit să vă oferiți două zile la cort, unde străbunii noștrii și-au dat viata că noi să ne putem bucura de liniște, libertate și românism, împreună cu frati români din toate colțurile țării, unde, împreună vom restabili culorile tricolorului.
În data de 26, vom asista la încununarea muncii noastre cu salve de focuri de armă și fanfară militară.
Vor fi corturi și locuri umbroase amenajate, evenimentul este oficial, legal, multă muncă a fost investită în organizare.
Demersul lui Marian urmărește să sfințească țara prin muncă și să-i apropie pe naționaliștii dispuși să facă deplasarea. Invitația este deschisă pentru toată lumea.
La eveniment va fi prezent și un magazin naționalist.
Marian Motocu: Dacă se îndură bunul Dumnezeu, reușim să trezim nația.
Și de-o fi așa, atunci…. voi putea spune că mi-am făcut datoria și mă pot întoarce la munca mea de alpinist și la casa mea de la țară, unde bălăriile au năpădit și pământul așteaptă să fie muncit.
Putem să dăm înainte dacă vrem. Să facem ceva pentru țara asta, nu pentru noi și gloria noastră, ci pentru urmașii noștri și slava lui Dumnezeu.
Sistemul vrea să lase o țară depopulată pentru a fi jefuită și locuită de oameni străini credinței noastre și locului ăstuia.
Noi începem o altă lucrare. O lucrare la sfârșitul căreia să lăsăm în urmă o țară ca soarele sfânt de pe cer.
Imagine: Sigla mișcării naționaliste „41 pentru România”
Foto: Marian Motocu primind binecuvântarea de la Generalul Radu Theodoru
Foto: Monumentul Eroilor din primul război mondial - Pe aici nu se trece
Autor text: Sterie Ciumetti, Incorect Politic
Articol preluat și publicat: 20.06.2022
Fotografie · 4 ani în urmă
Români pentru Tricolor! Tabără de Muncă la Mărășești 24-26 Iunie 2022
Marian Motocu anunță o amplă tabără de muncă la Mărașești în perioada 24-26 iunie 2022, cu scopul revopsirii tricolorului profanat în culorile Ucrainei, dar și cu scopul de a consolida rețeaua de naționaliști militanți.
La această acțiune sunt bineveniți toți cei care gândesc și simt românește.
Acesta anunță prezența unor nume mari precum Generalul Radu Theodoru, Nicolae Roman, Văduva, Gigă Manole și alții.
Un popor unit, o credință vie, o ocazie istorică.
Suntem ceea ce suntem!
„41 pentru România”
A venit timpul ca cei ce au uitat, să-și aducă aminte că aici este ROMÂNIA și că “PE AICI NU SE (mai) TRECE !!!
Vă invit să vă oferiți două zile la cort, unde străbunii noștrii și-au dat viata că noi să ne putem bucura de liniște, libertate și românism, împreună cu frati români din toate colțurile țării, unde, împreună vom restabili culorile tricolorului.
În data de 26, vom asista la încununarea muncii noastre cu salve de focuri de armă și fanfară militară.
Vor fi corturi și locuri umbroase amenajate, evenimentul este oficial, legal, multă muncă a fost investită în organizare.
Demersul lui Marian urmărește să sfințească țara prin muncă și să-i apropie pe naționaliștii dispuși să facă deplasarea. Invitația este deschisă pentru toată lumea.
La eveniment va fi prezent și un magazin naționalist.
Marian Motocu: Dacă se îndură bunul Dumnezeu, reușim să trezim nația.
Și de-o fi așa, atunci…. voi putea spune că mi-am făcut datoria și mă pot întoarce la munca mea de alpinist și la casa mea de la țară, unde bălăriile au năpădit și pământul așteaptă să fie muncit.
Putem să dăm înainte dacă vrem. Să facem ceva pentru țara asta, nu pentru noi și gloria noastră, ci pentru urmașii noștri și slava lui Dumnezeu.
Sistemul vrea să lase o țară depopulată pentru a fi jefuită și locuită de oameni străini credinței noastre și locului ăstuia.
Noi începem o altă lucrare. O lucrare la sfârșitul căreia să lăsăm în urmă o țară ca soarele sfânt de pe cer.
Imagine: Sigla mișcării naționaliste „41 pentru România”
Foto: Marian Motocu primind binecuvântarea de la Generalul Radu Theodoru
Foto: Monumentul Eroilor din primul război mondial - Pe aici nu se trece
Autor text: Sterie Ciumetti, Incorect Politic
Articol preluat și publicat: 20.06.2022
Link · 4 ani în urmă
13 - 15 iunie 1990, zile fierbinți
Video, autor: Alexandru Coțarcă
Comentariu și analiză
Material video de fundal, preluat de pe youtube, sursa: Mediafax
Drepturi rezervate - Ⓒ - Civic Media
Text redactat, articol publicat: 17.06.2022
13 - 15 iunie 1990, zile fierbinți
13 - 15 iunie 1990, zile fierbinți
Au trecut 32 de ani de la „mineriada” ce avea să prelungească lovitura de stat începută în decembrie 1989, un grup omogen afiliat structurilor străine au pus în miș
Deschide pe YouTube
Link · 4 ani în urmă
15 iunie 1889 - o zi nemărginită
Spectacol extraordinar
Publicat de Alexandru Coțarcă
15 iunie 1889 - o zi nemărginită Spectacol extraordinar Miercuri, 15 iunie 2022, a avut loc spectacolul extraordinar „EMINESCU, OM, GENIU
Se încarcă...
2 ani în urmă
2 ani în urmă
2 ani în urmă
2 ani în urmă
2 ani în urmă
2 ani în urmă
2 ani în urmă
2 ani în urmă
2 ani în urmă
2 ani în urmă
2 ani în urmă
2 ani în urmă
2 ani în urmă
2 ani în urmă
2 ani în urmă
2 ani în urmă
2 ani în urmă
2 ani în urmă
2 ani în urmă
2 ani în urmă
2 ani în urmă
2 ani în urmă
2 ani în urmă
2 ani în urmă
Alexandru Coţarcă
2 ani în urmă
Afiș electoral Alternativa Dreaptă
Cod AEP 21240153
Alexandru Coţarcă
2 ani în urmă
Învierea
Lumina e în oameni!
Sărbătoarea pascală este despre patimi, suferință și jertfă.
Totodată acest mare eveniment este despre credință, recunoaștere și iertare.
Credința omului generează lumină, fi și tu lumină pentru aproapele tau.
O lume întreagă trebuie să știe, El a înviat cu adevărat.
Hristos a înviat din morți,
Cu moartea pe moarte călcând
Și celor din morminte
Viață dăruindu-le.
Alexandru Coțarcă vă urează să fiți fericiți de Paște alături de cei dragi.
E atâta lumină în jur, pentru fiecare dintre noi. Lasă lumina să intre în casa sufletului tău şi te vei simţi cu adevărat împlinit. Hristos a înviat!
O producție Civic Slobozia
Imagine sugestivă, sursa internet
Publicare: 4 Mai 2024
Alexandru Coţarcă
2 ani în urmă
Av. Elena Radu - foto 1
Av. Elena Radu - Voința Poporului: Mai există democrație în România?
După 1989, cea mai ”mare democrație” pe care au perceput-o românii a fost aceea că pot să critice public președintele în funcție, fără să le fie teamă că opinia pe care o exprimă va atrage consecințe negative asupra propriei persoane sau represalii.
Practic, libertatea de exprimare garantată de art. 30 din Constituția României a reprezentat pentru români ”esența democrației” pe care și-au dorit-o și au crezut că au și obținut-o.
Cu toate acestea, de prea mulți ani, s-a instaurat în societatea românească o temere care a determinat cetățenii României, conștient sau inconștient, să nu își mai exercite libertatea de exprimare.
De prea mulți ani:
– cetățenii României atunci când se întâlnesc și doresc să discute și să exprime opinii cu privire la diverse aspecte privind mediul economic și social din România (care nu au legătură cu activități infracționale), își pun telefoanele mobile ”la distanță”, având impresia că așa nu vor fi ”ascultați” sau în mod inconștient reduc tonalitatea vocii atunci când critică o politică publică a statului român;
– în discuțiile telefonice, dacă vor să își exprime o nemulțumire cu privire la ceea ce se întâmplă în România, nu îndrăznesc să o verbalizeze, spunând ”lăsă că îți povestesc eu mai multe când ne întâlnim”;
– cetățenii României, cu toate că în discuțiile private își exprimă nemulțumirea cu privire la ”mersul lucrurilor” în România, nu îndrăznesc să își exprime respectiva nemulțumire în mod public prin exprimarea unei opinii pe propriile pagini de pe rețelele de socializare, semnarea unei petiții, pornirea unui demers legal împotriva unor acte normative neconstituționale, etc, invocând că le este teamă să nu își piardă locul de muncă sau să fie supuși unor represalii ”din chiar partea statului”, etc.
Această temere instaurată în rândul cetățenilor României este efectul unor ”demersuri” ale reprezentanților autorităților publice din România (discursuri publice ale înalților demnitari în stat, abuzurile exercitate de către o parte din judecători și procurori, polițiști și alte forțe de represiune, ”intervenția” directă sau indirectă a structurilor de securitate ale statului etc).
În perioada pandemiei Covid-19 unul dintre prim-miniștrii în funcție a declarat publică că pentru el campaniile cetățenilor care nu erau de acord cu măsurile și politicile aplicate de stat în privința pandemiei ”aceste acțiuni sunt similare cu acțiunile unor teroriști”.
Într-o reală democrație, o asemenea, declarație publică a unui prim-ministru nu ar fi rămas nesancționată, ”demisia de onoare” trebuia să fie depusă imediat.
Mai mult, politica aplicată pe rețelele de socializare și în mass-media, potrivit căreia cine avea o opinie contrară narativei oficiale era ”blocat”, criticat sau acuzat public, fără o intervenție din partea autorităților statului român pentru stoparea acestor practici abuzive împotriva libertății de exprimare, ne-a arătat că, în fapt, această libertate a început să fie ”anihilată” chiar cu concursul autorităților publice.
Chiar dacă ”pandemia” a trecut, anihilarea libertății de exprimare a rămas.
Pe de altă parte, normele neclare, imprecise și neprevizibile din legile adoptate în ultimii ani, prin care sub pretextul combaterii a diverse infracțiuni și fake news-ului, s-au introdus pârghii pentru restrângerea libertății de exprimare, inclusiv de către structurile de securitate națională ale statului român, permit exercitarea de abuzuri în contra cetățenilor.
S-a ajuns în situația în care critica adusă reprezentanților autorităților publice raportat la încălcarea de către aceștia în exercitarea mandatului a prevederilor legii fundamentale – Constituția României să fie mediatizată ca fiind extremism.
Analizând obiectiv realitatea din România, putem constata că ”marea democrație” percepută de români după 1989 a cam dispărut, libertatea de exprimare ”neîngrădită” și fără temere devenind un lux, sub acest aspect România îndepărtându-se de la principiile democrației.
Cu toate acestea, reprezentanți ai statului român critică cu patos conducătorii altor state sau regimurile din alte state, invocând că cetățenilor respectivelor state le este îngrădită libertatea de exprimare.
Însă, pun sub tăcere ceea ce s-a întâmplat și se întâmplă sub propria ”conducere” în România, trâmbițând că în România ar exista democrație.
În condițiile în care îți este teamă să îți exprimi public liber opinia cu privire la politici, legi, reguli care se stabilesc în România și care te afectează sau opinia ta este ștearsă/ascunsă, crezi că trăiești într-o Românie democratică?
Sau crezi că prevederile art 1 alin. 3 din Constituția României (singura lege votată direct de poporul român) au fost golite de conținut, voința poporului fiind anihilată de diverse grupuri de interese care s-au infiltrat in structurile și autoritățile statului român?
(Art 1 alin. 3 din Constituție: ”România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate”)
Dacă vocea poporului este ”astupată”, cum își poate exprima acesta voința?
Articol preluat, sursa: active news
Fotografie: Avocat - Elena Radu
Publicare: 30 Aprilie 2024
Alexandru Coţarcă
2 ani în urmă
Boicot vot, pro sau contra
Boicot vot, pro sau contra
De câțiva ani există un „curent” ideologic de boicotare a alegerilor politice, oamenii fiind îndemnați să nu voteze din diverse motive.
Cel mai cunoscut motiv de boicot este faptul că organizatorii alegerilor „fac jocurile” încât tot ei să câștige.
Din anul 2008 numărătoarea și centralizarea voturilor este făcută de STS (Serviciul de Telecomunicații Speciale), o ramură a unui serviciu secret din România.
Totodată legislația alegerilor a fost modificată favorizându-i pe cei aflați în pozițiile cheie și pe cei noi veniți îndeplinind obligatoriu condiția „originilor sănătoase”.
O modificare puțin discutată în spațiul public este prezența oamenilor la procesul de votare, aici fac referire la numărul celor ce se prezintă la urne raportat la numărul celor cu drept de vot înscriși pe liste.
Flexibilitatea legislației electorale permite validarea candidaturilor aleși de un procent foarte scăzut al algeătorilor prezenți la urne.
Pe de altă parte „aparatul” administrativ a fost extins în baza unui număr artificial de locuitori, astfel în România sunt cei mai mulți funcționari publici din lume raportat la numărul real de locuitori.
Formațiunile politice aflate deja la „conducere” și-au asigurat prin lege victoria cu prezența la urne a funcționalilor aflați în activitate și alți colaboratori, cu alte cuvinte se votează între ei.
PSD și PNL câștigă alegerile prin metode perfide de 34 de ani, pentru a înșela alegătorii și oferind senzația de diversitate în numele așa zisei democrații s-au creat alternative așa cum sunt USR, PMP, ALDE, Pro România, AUR, ETC.
Prin intermediul presei și nu numai au fost descurajate și uneori interzise candidaturile independenților și formațiunilor politice aflate în „afara sistemului”, astfel a fost încălcat dreptul de a fi ales, ART. 37 din Constituția României.
Prin procesul strângerilor de semnături necesare depunerii candidaturilor la AEP se practică mascat și campanie electorală, în terorie acțiune ilegală, însă, în practică se fac diverse „artificii”.
Campaniile electorale sunt de cele mai multe ori spectacole de circ și mascaradă, alegătorilor li se oferă diverse bunuri, o mită electorală mascată, fapte permise prin „breșele” legislației.
În final „călăii” ocupă funcțiile pentru care au candidat și aparent au câștigat prin exercițiul „demodractic” denumit algeri, cu japca și cu sprijinul forțelor polițienești și militare sunt colectați bani de la oamenii din afara sistemului prin așa zisele taxe, impozite și accize.
Intuiți și voi pentru cine sunt colectați banii, o parte necesară bunăstării „călăilor” și plata tributului către imperialiști, acesta din urmă reprezentând dreptul de a mai exista.
Text redactat: Alexandru Coțarcă
Imagine sugestivă, sursa internet
O producție Civic Slobozia
Articol publicat în data: 27 Martie 2024
Alexandru Coţarcă
2 ani în urmă
Răspuns de la C.J. Ialomița - pag. 2
Răspuns de la C.J. Ialomița, „Copy-Paste”
În urma solicitării depuse la registratura Consiliului Județean Ialomița din data de 22 februarie 2024, am primit următoarele răspunsuri punctuale:
1. Oficiali din cadrul Consiliului Județean Ialomița spun că apa furnizată la robinet este POTABILĂ conform analizelor de laborator acreditate RENAR, cu toate acestea oamenii cumpără apă imbuteliată pentru băut și alte întrebuințări.
De apă POTABILĂ „se bucură” și cei din mediul rural, că doar sunt „membri” ai operatorului regional S.C. URBAN S.A. Slobozia.
2. Tariful apei furnizate la robinet este UNIC pe toată aria de operare a S.C. URBAN S.A. Slobozia, așadar, prețul final facturat este de 15 lei m/c.
3. În mediul rural unde nu există canalizare, sau consumatorii nu au fost branșați la rețeaua de canalizare existentă se plătește doar apa furnizată la robinet, în acest caz prețul aproximativ fiind la jumătate.
4. Prețul apei furnizate la robinet și pentru canalizare este staiblit și poate fi modificat în baza unor acte normative. „Deci, unde-i lege nu-i tocmeală”.
5. Se spune că nu este vorba de adăugarea pierderilor, deși mulți consumatori reclamă acest lucru, diferența mare dintre unitățile consumate și cele facturate.
6. Putem sta liniștiți, pierderile de pe rețeaua publică NU sunt adăugate consumatorilor.
7. Consumul de pe domeniul public este contorizat și facturat către D.A.D.P., în baza contractelor încheiate între cele două părți.
8. Nici „pomeneală” că S.C. RAJA S.A. Constanța ar putea prelua pe viitor S.C. URBAN S.A. Slobozia, aceste înformații fiind doar speculațiile unora, „răutăcioși ar spune unii, deranjați de acestă afirmație”.
Cu mici deosebiri, pare să fie o copie a răspunsurilor sosite de la operatorul regional S.C. URBAN S.A. Slobozia.
Acesta este un comentariu ca urmare a răspunsului sosit prin E-mail de la oficiali din cadrul Consiliului Județean Ialomița
Nici-o expunere cu privire la prețul care a devenit pentru mulți consumatori o povară.
Text redactat: Alexandru Coțarcă
Document primit și publicat în format IMG
O producție Civic Slobozia
Publicare: 18 Martie 2024
Alexandru Coţarcă
2 ani în urmă
Răspuns de la C.J. Ialomița - pag. 1
Răspuns de la C.J. Ialomița, „Copy-Paste”
În urma solicitării depuse la registratura Consiliului Județean Ialomița din data de 22 februarie 2024, am primit următoarele răspunsuri punctuale:
1. Oficiali din cadrul Consiliului Județean Ialomița spun că apa furnizată la robinet este POTABILĂ conform analizelor de laborator acreditate RENAR, cu toate acestea oamenii cumpără apă imbuteliată pentru băut și alte întrebuințări.
De apă POTABILĂ „se bucură” și cei din mediul rural, că doar sunt „membri” ai operatorului regional S.C. URBAN S.A. Slobozia.
2. Tariful apei furnizate la robinet este UNIC pe toată aria de operare a S.C. URBAN S.A. Slobozia, așadar, prețul final facturat este de 15 lei m/c.
3. În mediul rural unde nu există canalizare, sau consumatorii nu au fost branșați la rețeaua de canalizare existentă se plătește doar apa furnizată la robinet, în acest caz prețul aproximativ fiind la jumătate.
4. Prețul apei furnizate la robinet și pentru canalizare este staiblit și poate fi modificat în baza unor acte normative. „Deci, unde-i lege nu-i tocmeală”.
5. Se spune că nu este vorba de adăugarea pierderilor, deși mulți consumatori reclamă acest lucru, diferența mare dintre unitățile consumate și cele facturate.
6. Putem sta liniștiți, pierderile de pe rețeaua publică NU sunt adăugate consumatorilor.
7. Consumul de pe domeniul public este contorizat și facturat către D.A.D.P., în baza contractelor încheiate între cele două părți.
8. Nici „pomeneală” că S.C. RAJA S.A. Constanța ar putea prelua pe viitor S.C. URBAN S.A. Slobozia, aceste înformații fiind doar speculațiile unora, „răutăcioși ar spune unii, deranjați de acestă afirmație”.
Cu mici deosebiri, pare să fie o copie a răspunsurilor sosite de la operatorul regional S.C. URBAN S.A. Slobozia.
Acesta este un comentariu ca urmare a răspunsului sosit prin E-mail de la oficiali din cadrul Consiliului Județean Ialomița
Nici-o expunere cu privire la prețul care a devenit pentru mulți consumatori o povară.
Text redactat: Alexandru Coțarcă
Document primit și publicat în format IMG
O producție Civic Slobozia
Publicare: 18 Martie 2024
Alexandru Coţarcă
2 ani în urmă
Flyer PSD, față
Campanii electorale „cu tupeu”
Cu tupeu socialiștii de la PSD fac acțiuni cu caracter electoral, că doar își permit.
Joi, 29 februarie 2024 persoane, membri sau simpatizanți au împărțit „fluturași” în municipiul Slobozia, județul Ialomița.
Mesajul scris pe acel „fluturaș” este adresat bătrânilor, celor ce sunt pensionari, arătând că partidul are grijă de fiecare dată de pensionari atunci când sunt la conducere.
Structura politică în cauză profită mereu de această categorie socială, unde de cele mai multe ori pensionarii au venituri cu mult sub nivelul de inflație.
De cealaltă parte sistemul își protejează oamenii pensionari oferindu-le remunerații consistente, un exemplu este „sistemul special” de pensii.
Tot cu tupeu „progresiștii” de la USR au instalat joi 7 martie 2024 corturi personalizate pentru strângere de semnături și împărțire de „fluturași”.
Pentru a devenii mai puternic, USR s-a unit cu PMP, totodată nu cumva „Petrov” cu gașca lui să rămână și de această dată în afara „clasei”.
Mihai Tănăsescu, cel care ocupă o poziție importantă în organizația USR Ialomița se pregătește pentru „fotoliul” de primar.
Ca fost preferct de Ialomița o scurtă perioadă de timp în anul 2021, Mihai Tănăsescu a primit și a semnat acte normative prin care se implementau restricții „draconice” în contextul așa zisei „plandemii”, astfel județul Ialomița a fost o perioadă sub sfera „Noii Ordini Mondiale”.
PS: Aceste partide și nu numai trebuie radiate și scoase în afara legii, iar mulți din „activiști” și oameni „cheie” trimiși în judecată pentru distrugerea României și poporului român timp de 34 de ani.
„Groapa de gunoi a istoriei este goală pentru că românii încă nu sunt în stare să facă cu adevărat curățenie”.
Text redactat și fotografii: Alexandru Coțarcă
O producție Civic Slobozia
Publicare: 7 martie 2024
Alexandru Coţarcă
2 ani în urmă
Flyer PSD, verso
Campanii electorale „cu tupeu”
Cu tupeu socialiștii de la PSD fac acțiuni cu caracter electoral, că doar își permit.
Joi, 29 februarie 2024 persoane, membri sau simpatizanți au împărțit „fluturași” în municipiul Slobozia, județul Ialomița.
Mesajul scris pe acel „fluturaș” este adresat bătrânilor, celor ce sunt pensionari, arătând că partidul are grijă de fiecare dată de pensionari atunci când sunt la conducere.
Structura politică în cauză profită mereu de această categorie socială, unde de cele mai multe ori pensionarii au venituri cu mult sub nivelul de inflație.
De cealaltă parte sistemul își protejează oamenii pensionari oferindu-le remunerații consistente, un exemplu este „sistemul special” de pensii.
Tot cu tupeu „progresiștii” de la USR au instalat joi 7 martie 2024 corturi personalizate pentru strângere de semnături și împărțire de „fluturași”.
Pentru a devenii mai puternic, USR s-a unit cu PMP, totodată nu cumva „Petrov” cu gașca lui să rămână și de această dată în afara „clasei”.
Mihai Tănăsescu, cel care ocupă o poziție importantă în organizația USR Ialomița se pregătește pentru „fotoliul” de primar.
Ca fost preferct de Ialomița o scurtă perioadă de timp în anul 2021, Mihai Tănăsescu a primit și a semnat acte normative prin care se implementau restricții „draconice” în contextul așa zisei „plandemii”, astfel județul Ialomița a fost o perioadă sub sfera „Noii Ordini Mondiale”.
PS: Aceste partide și nu numai trebuie radiate și scoase în afara legii, iar mulți din „activiști” și oameni „cheie” trimiși în judecată pentru distrugerea României și poporului român timp de 34 de ani.
„Groapa de gunoi a istoriei este goală pentru că românii încă nu sunt în stare să facă cu adevărat curățenie”.
Text redactat și fotografii: Alexandru Coțarcă
O producție Civic Slobozia
Publicare: 7 martie 2024
Alexandru Coţarcă
2 ani în urmă
Cort USR-PMP, 2
Campanii electorale „cu tupeu”
Cu tupeu socialiștii de la PSD fac acțiuni cu caracter electoral, că doar își permit.
Joi, 29 februarie 2024 persoane, membri sau simpatizanți au împărțit „fluturași” în municipiul Slobozia, județul Ialomița.
Mesajul scris pe acel „fluturaș” este adresat bătrânilor, celor ce sunt pensionari, arătând că partidul are grijă de fiecare dată de pensionari atunci când sunt la conducere.
Structura politică în cauză profită mereu de această categorie socială, unde de cele mai multe ori pensionarii au venituri cu mult sub nivelul de inflație.
De cealaltă parte sistemul își protejează oamenii pensionari oferindu-le remunerații consistente, un exemplu este „sistemul special” de pensii.
Tot cu tupeu „progresiștii” de la USR au instalat joi 7 martie 2024 corturi personalizate pentru strângere de semnături și împărțire de „fluturași”.
Pentru a devenii mai puternic, USR s-a unit cu PMP, totodată nu cumva „Petrov” cu gașca lui să rămână și de această dată în afara „clasei”.
Mihai Tănăsescu, cel care ocupă o poziție importantă în organizația USR Ialomița se pregătește pentru „fotoliul” de primar.
Ca fost preferct de Ialomița o scurtă perioadă de timp în anul 2021, Mihai Tănăsescu a primit și a semnat acte normative prin care se implementau restricții „draconice” în contextul așa zisei „plandemii”, astfel județul Ialomița a fost o perioadă sub sfera „Noii Ordini Mondiale”.
PS: Aceste partide și nu numai trebuie radiate și scoase în afara legii, iar mulți din „activiști” și oameni „cheie” trimiși în judecată pentru distrugerea României și poporului român timp de 34 de ani.
„Groapa de gunoi a istoriei este goală pentru că românii încă nu sunt în stare să facă cu adevărat curățenie”.
Text redactat și fotografii: Alexandru Coțarcă
O producție Civic Slobozia
Publicare: 7 martie 2024
Alexandru Coţarcă
2 ani în urmă
Cort USR-PMP, 1
Campanii electorale „cu tupeu”
Cu tupeu socialiștii de la PSD fac acțiuni cu caracter electoral, că doar își permit.
Joi, 29 februarie 2024 persoane, membri sau simpatizanți au împărțit „fluturași” în municipiul Slobozia, județul Ialomița.
Mesajul scris pe acel „fluturaș” este adresat bătrânilor, celor ce sunt pensionari, arătând că partidul are grijă de fiecare dată de pensionari atunci când sunt la conducere.
Structura politică în cauză profită mereu de această categorie socială, unde de cele mai multe ori pensionarii au venituri cu mult sub nivelul de inflație.
De cealaltă parte sistemul își protejează oamenii pensionari oferindu-le remunerații consistente, un exemplu este „sistemul special” de pensii.
Tot cu tupeu „progresiștii” de la USR au instalat joi 7 martie 2024 corturi personalizate pentru strângere de semnături și împărțire de „fluturași”.
Pentru a devenii mai puternic, USR s-a unit cu PMP, totodată nu cumva „Petrov” cu gașca lui să rămână și de această dată în afara „clasei”.
Mihai Tănăsescu, cel care ocupă o poziție importantă în organizația USR Ialomița se pregătește pentru „fotoliul” de primar.
Ca fost preferct de Ialomița o scurtă perioadă de timp în anul 2021, Mihai Tănăsescu a primit și a semnat acte normative prin care se implementau restricții „draconice” în contextul așa zisei „plandemii”, astfel județul Ialomița a fost o perioadă sub sfera „Noii Ordini Mondiale”.
PS: Aceste partide și nu numai trebuie radiate și scoase în afara legii, iar mulți din „activiști” și oameni „cheie” trimiși în judecată pentru distrugerea României și poporului român timp de 34 de ani.
„Groapa de gunoi a istoriei este goală pentru că românii încă nu sunt în stare să facă cu adevărat curățenie”.
Text redactat și fotografii: Alexandru Coțarcă
O producție Civic Slobozia
Publicare: 7 martie 2024
Alexandru Coţarcă
2 ani în urmă
Răspuns de la S.C. URBAN S.A. Slobozia - pag. 2
Răspuns de la S.C. URBAN S.A. Slobozia
În urma solicitării depuse la secretariatul operatorului regional S.C. URBAN S.A. Slobozia din data de 22 februarie 2024, am primit următorul răspuns punctual în scris:
1. Oficiali din cadrul S.C. URBAN S.A. Slobozia spun că apa furnizată la robinet este POTABILĂ conform analizelor de laborator acreditate RENAR, cu toate acestea oamenii cumpără apă imbuteliată pentru băut și alte întrebuințări.
De apă POTABILĂ „se bucură” și cei din mediul rural, că doar sunt „membri” ai operatorului regional S.C. URBAN S.A. Slobozia.
2. Tariful apei furnizate la robinet este UNIC pe toată aria de operare a S.C. URBAN S.A. Slobozia, așadar, prețul final facturat este de 15 lei m/c.
3. În mediul rural unde nu există canalizare, sau consumatorii nu au fost branșați la rețeaua de canalizare existentă se plătește doar apa furnizată la robinet, în acest caz prețul aproximativ fiind la jumătate.
4. Prețul apei furnizate la robinet și pentru canalizare este staiblit și poate fi modificat în baza unor acte normative. „Deci, unde-i lege nu-i tocmeală”.
5. Se spune că nu este vorba de adăugarea pierderilor, deși mulți consumatori reclamă acest lucru, diferența mare dintre unitățile consumate și cele facturate.
6. Putem sta liniștiți, pierderile de pe rețeaua publică NU sunt adăugate consumatorilor.
7. Consumul de pe domeniul public este contorizat și facturat către D.A.D.P., în baza contractelor încheiate între cele două părți.
8. Nici „pomeneală” că S.C. RAJA S.A. Constanța ar putea prelua pe viitor S.C. URBAN S.A. Slobozia, aceste înformații fiind doar speculațiile unora, „răutăcioși ar spune unii, deranjați de acestă afirmație”.
Acesta este un comentariu ca urmare a răspunsului sosit prin E-mail de la oficiali din cadrul S.C. URBAN S.A. Slobozia.
Nici-o expunere cu privire la prețul care a devenit pentru mulți consumatori o povară.
Text redactat: Alexandru Coțarcă
Document primit și publicat în format IMG
O producție Civic Slobozia
Publicare: 7 Martie 2024
Alexandru Coţarcă
2 ani în urmă
Răspuns de la S.C. URBAN S.A. Slobozia - pag. 1
Răspuns de la S.C. URBAN S.A. Slobozia
În urma solicitării depuse la secretariatul operatorului regional S.C. URBAN S.A. Slobozia din data de 22 februarie 2024, am primit următorul răspuns punctual în scris:
1. Oficiali din cadrul S.C. URBAN S.A. Slobozia spun că apa furnizată la robinet este POTABILĂ conform analizelor de laborator acreditate RENAR, cu toate acestea oamenii cumpără apă imbuteliată pentru băut și alte întrebuințări.
De apă POTABILĂ „se bucură” și cei din mediul rural, că doar sunt „membri” ai operatorului regional S.C. URBAN S.A. Slobozia.
2. Tariful apei furnizate la robinet este UNIC pe toată aria de operare a S.C. URBAN S.A. Slobozia, așadar, prețul final facturat este de 15 lei m/c.
3. În mediul rural unde nu există canalizare, sau consumatorii nu au fost branșați la rețeaua de canalizare existentă se plătește doar apa furnizată la robinet, în acest caz prețul aproximativ fiind la jumătate.
4. Prețul apei furnizate la robinet și pentru canalizare este staiblit și poate fi modificat în baza unor acte normative. „Deci, unde-i lege nu-i tocmeală”.
5. Se spune că nu este vorba de adăugarea pierderilor, deși mulți consumatori reclamă acest lucru, diferența mare dintre unitățile consumate și cele facturate.
6. Putem sta liniștiți, pierderile de pe rețeaua publică NU sunt adăugate consumatorilor.
7. Consumul de pe domeniul public este contorizat și facturat către D.A.D.P., în baza contractelor încheiate între cele două părți.
8. Nici „pomeneală” că S.C. RAJA S.A. Constanța ar putea prelua pe viitor S.C. URBAN S.A. Slobozia, aceste înformații fiind doar speculațiile unora, „răutăcioși ar spune unii, deranjați de acestă afirmație”.
Acesta este un comentariu ca urmare a răspunsului sosit prin E-mail de la oficiali din cadrul S.C. URBAN S.A. Slobozia.
Nici-o expunere cu privire la prețul care a devenit pentru mulți consumatori o povară.
Text redactat: Alexandru Coțarcă
Document primit și publicat în format IMG
O producție Civic Slobozia
Publicare: 7 Martie 2024
Alexandru Coţarcă
2 ani în urmă
Către S.C. URBAN S.A. Slobozia
Răspuns de la S.C. URBAN S.A. Slobozia
În urma solicitării depuse la secretariatul operatorului regional S.C. URBAN S.A. Slobozia din data de 22 februarie 2024, am primit următorul răspuns punctual în scris:
1. Oficiali din cadrul S.C. URBAN S.A. Slobozia spun că apa furnizată la robinet este POTABILĂ conform analizelor de laborator acreditate RENAR, cu toate acestea oamenii cumpără apă imbuteliată pentru băut și alte întrebuințări.
De apă POTABILĂ „se bucură” și cei din mediul rural, că doar sunt „membri” ai operatorului regional S.C. URBAN S.A. Slobozia.
2. Tariful apei furnizate la robinet este UNIC pe toată aria de operare a S.C. URBAN S.A. Slobozia, așadar, prețul final facturat este de 15 lei m/c.
3. În mediul rural unde nu există canalizare, sau consumatorii nu au fost branșați la rețeaua de canalizare existentă se plătește doar apa furnizată la robinet, în acest caz prețul aproximativ fiind la jumătate.
4. Prețul apei furnizate la robinet și pentru canalizare este staiblit și poate fi modificat în baza unor acte normative. „Deci, unde-i lege nu-i tocmeală”.
5. Se spune că nu este vorba de adăugarea pierderilor, deși mulți consumatori reclamă acest lucru, diferența mare dintre unitățile consumate și cele facturate.
6. Putem sta liniștiți, pierderile de pe rețeaua publică NU sunt adăugate consumatorilor.
7. Consumul de pe domeniul public este contorizat și facturat către D.A.D.P., în baza contractelor încheiate între cele două părți.
8. Nici „pomeneală” că S.C. RAJA S.A. Constanța ar putea prelua pe viitor S.C. URBAN S.A. Slobozia, aceste înformații fiind doar speculațiile unora, „răutăcioși ar spune unii, deranjați de acestă afirmație”.
Acesta este un comentariu ca urmare a răspunsului sosit prin E-mail de la oficiali din cadrul S.C. URBAN S.A. Slobozia.
Nici-o expunere cu privire la prețul care a devenit pentru mulți consumatori o povară.
Text redactat: Alexandru Coțarcă
Document primit și publicat în format IMG
O producție Civic Slobozia
Publicare: 7 Martie 2024
Alexandru Coţarcă
2 ani în urmă
Sărbătoarea Mărțișorului
Primăvata începe cu tine dragă femeie!
1 martie este prima zi de primăvară din punct de vedere calendaristic, cu această ocazie bărbații oferă femeilor obiecte ce simbolizează anotimpul acesta frumos.
Datorită unor oameni de bine, în România încă se mai păstrează obiceiul Mărțișorului, obiectul confecționat de meșteri florari ce devine accesoriu purtat la piept de femei pe tot parcursul lunii Martie.
Iată cât de frumos începe acest anotimp pe care îl așteptăm cu nerăbdare.
Împreună ne bucurăm de cerul albastru, de soarele ce ne zâmbește și de parfumul florilor timpurii.
Câteva mesaje deosebite, dedicate Mărțișorului și Primăverii:
- Firul alb e sănătate, iar cel roşu prosperitate. Amândouă, împreună, formează o cunună de succes şi voie bună.
- Un mic mărţişor şi un ghiocel îţi dăruiesc, ca să simți că a venit primăvara. E timpul să zâmbeşti mai mult!
- Un buchet de ghiocei şi o primăvară superbă pentru o persoană mai specială decât toate anotimpurile.
- Primăvara să-ţi aducă un mărţişor norocos, raze de iubire şi calde adieri de fericire!
- Bucuraţi-vă de soare, bucuraţi-vă de ghiocei, bucuraţi-vă de frumoasele zile ale primăverii şi primiţi cu drag mărţişorul în sufletele voastre!
PS: Să ne bucurăm de natură, să ne bucurăm de libertate.
Unitatea face puterea, împreună să ridicăm flori Albe în semn de Pace.
Eu, Alexandru Coțarcă dedic tuturor doamnelor și domnișoarelor piesa muzicală:
-> HOLOGRAF - Primăvara începe cu tine...
https://youtu.be/SM5AWZVpdC4
Imagine sugestivă, editată
Articol dedicat zilei de 1 Martie
Text, comentariu: Alexandru Coțarcă
O producție Civic Slobozia
Publicae: 1 Martie 2024
Alexandru Coţarcă
2 ani în urmă
29 Februarie
29 Februarie
O filă în calendar odată la 4 ani!
Cu toții știm că odată la 4 ani luna februarie are 29 de zile, o zi specială pentru mulți oameni, fie ziua de sărbătorire a unui eveniment, sau ziua în care sunt semnate acte diverse.
Când luna februarie are 29 de zile, acel an este unul bisect, totodată acest an are 366 de zile.
Azi, joi, 29 februarie 2024 este ultima zi de iarnă din punct de vedere calendaristic, în ciuda perioadei, în această zi vor fi chiar și 15 grade în termomentre.
PS: Bucurați-vă de această zi, așa cum trebuie s-o faceți pentru fiecare zi oferită de Dumnezeu, creatorul tuturor lucrurilor văzute și nevăzute.
Comentariu: Alexandru Coțarcă
O producție Civic Slobozia
Publicare: 29 Februarie 2024
Alexandru Coţarcă
2 ani în urmă
IMG_20240208_082312
„Pictorii cerului”, un nou episod
Cum putea să înceapă această zi de joi, 8 februarie 2024 fără aceste „picturi” pe cerul României ?
În această zi însorită, cu până la 18 grade în termometre niște unii au zis că nu ar strica câteva dâre persistente lăsate de avioane.
Evident, primele două rănduri sunt ca un pamflet, în realitate slugile bolnavilor planetei iar ne pulverizează cu ce știu ei mai bine.
Cu ușurință putem face diferența între urmele lăsate de carburantul consumat și pulverizarea unor substanțe numai de ei cunoscute.
Acest fenomen este imposibil de combătut de către omul de rând, astfel acțiunile lor sunt eficiente și își ating scopul.
Fotografiile atașate acestui comentariu nu sunt capturi din vre-un film, sunt reale, realizate în dimineața acestei zile.
Gândiți că nu doare, cât încă de mai poate.
Text și fotografii: Alexandru Coțarcă
O producție Civic Slobozia
Publicare: 8 februarie 2024
Alexandru Coţarcă
2 ani în urmă
IMG_20240208_081917
„Pictorii cerului”, un nou episod
Cum putea să înceapă această zi de joi, 8 februarie 2024 fără aceste „picturi” pe cerul României ?
În această zi însorită, cu până la 18 grade în termometre niște unii au zis că nu ar strica câteva dâre persistente lăsate de avioane.
Evident, primele două rănduri sunt ca un pamflet, în realitate slugile bolnavilor planetei iar ne pulverizează cu ce știu ei mai bine.
Cu ușurință putem face diferența între urmele lăsate de carburantul consumat și pulverizarea unor substanțe numai de ei cunoscute.
Acest fenomen este imposibil de combătut de către omul de rând, astfel acțiunile lor sunt eficiente și își ating scopul.
Fotografiile atașate acestui comentariu nu sunt capturi din vre-un film, sunt reale, realizate în dimineața acestei zile.
Gândiți că nu doare, cât încă de mai poate.
Text și fotografii: Alexandru Coțarcă
O producție Civic Slobozia
Publicare: 8 februarie 2024
Alexandru Coţarcă
2 ani în urmă
IMG_20240208_081849
„Pictorii cerului”, un nou episod
Cum putea să înceapă această zi de joi, 8 februarie 2024 fără aceste „picturi” pe cerul României ?
În această zi însorită, cu până la 18 grade în termometre niște unii au zis că nu ar strica câteva dâre persistente lăsate de avioane.
Evident, primele două rănduri sunt ca un pamflet, în realitate slugile bolnavilor planetei iar ne pulverizează cu ce știu ei mai bine.
Cu ușurință putem face diferența între urmele lăsate de carburantul consumat și pulverizarea unor substanțe numai de ei cunoscute.
Acest fenomen este imposibil de combătut de către omul de rând, astfel acțiunile lor sunt eficiente și își ating scopul.
Fotografiile atașate acestui comentariu nu sunt capturi din vre-un film, sunt reale, realizate în dimineața acestei zile.
Gândiți că nu doare, cât încă de mai poate.
Text și fotografii: Alexandru Coțarcă
O producție Civic Slobozia
Publicare: 8 februarie 2024
Alexandru Coţarcă
2 ani în urmă
IMG_20240208_081832
„Pictorii cerului”, un nou episod
Cum putea să înceapă această zi de joi, 8 februarie 2024 fără aceste „picturi” pe cerul României ?
În această zi însorită, cu până la 18 grade în termometre niște unii au zis că nu ar strica câteva dâre persistente lăsate de avioane.
Evident, primele două rănduri sunt ca un pamflet, în realitate slugile bolnavilor planetei iar ne pulverizează cu ce știu ei mai bine.
Cu ușurință putem face diferența între urmele lăsate de carburantul consumat și pulverizarea unor substanțe numai de ei cunoscute.
Acest fenomen este imposibil de combătut de către omul de rând, astfel acțiunile lor sunt eficiente și își ating scopul.
Fotografiile atașate acestui comentariu nu sunt capturi din vre-un film, sunt reale, realizate în dimineața acestei zile.
Gândiți că nu doare, cât încă de mai poate.
Text și fotografii: Alexandru Coțarcă
O producție Civic Slobozia
Publicare: 8 februarie 2024
Alexandru Coţarcă
2 ani în urmă
Unirea Principatelor Romane - pag. 2
24 Ianuarie - Unirea Principatelor Române
Ziua de 24 ianuarie a rămas în istoria românilor ca data la care s-a înfăptuit Unirea Principatelor Române, în anul 1859, la foarte scurt timp după numirea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei și Țării Românești.
Mica Unire de la 1859 – Primul pas spre România
După mai mulți ani în care pașii spre îndeplinirea acestei dorințe au fost „mărunțiți” de atitudinea marilor puteri ale Europei, aceasta a devenit realitate, într-un context favorabil, care a dus, pe parcurs, la transformarea „României” de atunci într-un stat modern, aducând pentru prima dată câteva elemente occidentale în viața românilor.
Unirea Principatelor Române, cunoscută ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia), reprezintă unificarea vechilor principate, Moldova și Țara Românească, într-un singur Principat.
Vă prezint în acest articol file din frumoasa istorie a României, implicarea lui Alexandru Iona Cuza pentru înfăptuirea Unirii Principatelor Române.
Eveniment ce a avut loc la data de 24 ianuarie 1859, lucru realizat prin unitate, muncă și credință.
Nu uitați, că istoria este cea mai frumoasă poveste.
La Mulți Ani România!
La Mulți Ani dragi români!
Prezentarea evenimentului de mare importanță pentru România în format IMG
Video preluat, sursa: YouTube - Mariana Anghel - Vin români la Alba, iar
Articol dedicat zilei de 24 Ianuarie
O producție Civic Slobozia
Publicare: 24 ianuarie 2024
Alexandru Coţarcă
2 ani în urmă
Unirea Principatelor Romane - pag. 1
24 Ianuarie - Unirea Principatelor Române
Ziua de 24 ianuarie a rămas în istoria românilor ca data la care s-a înfăptuit Unirea Principatelor Române, în anul 1859, la foarte scurt timp după numirea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei și Țării Românești.
Mica Unire de la 1859 – Primul pas spre România
După mai mulți ani în care pașii spre îndeplinirea acestei dorințe au fost „mărunțiți” de atitudinea marilor puteri ale Europei, aceasta a devenit realitate, într-un context favorabil, care a dus, pe parcurs, la transformarea „României” de atunci într-un stat modern, aducând pentru prima dată câteva elemente occidentale în viața românilor.
Unirea Principatelor Române, cunoscută ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia), reprezintă unificarea vechilor principate, Moldova și Țara Românească, într-un singur Principat.
Vă prezint în acest articol file din frumoasa istorie a României, implicarea lui Alexandru Iona Cuza pentru înfăptuirea Unirii Principatelor Române.
Eveniment ce a avut loc la data de 24 ianuarie 1859, lucru realizat prin unitate, muncă și credință.
Nu uitați, că istoria este cea mai frumoasă poveste.
La Mulți Ani România!
La Mulți Ani dragi români!
Prezentarea evenimentului de mare importanță pentru România în format IMG
Video preluat, sursa: YouTube - Mariana Anghel - Vin români la Alba, iar
Articol dedicat zilei de 24 Ianuarie
O producție Civic Slobozia
Publicare: 24 ianuarie 2024
Alexandru Coţarcă
2 ani în urmă
Alexandru Ioan Cuza
24 Ianuarie - Unirea Principatelor Române
Ziua de 24 ianuarie a rămas în istoria românilor ca data la care s-a înfăptuit Unirea Principatelor Române, în anul 1859, la foarte scurt timp după numirea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei și Țării Românești.
Mica Unire de la 1859 – Primul pas spre România
După mai mulți ani în care pașii spre îndeplinirea acestei dorințe au fost „mărunțiți” de atitudinea marilor puteri ale Europei, aceasta a devenit realitate, într-un context favorabil, care a dus, pe parcurs, la transformarea „României” de atunci într-un stat modern, aducând pentru prima dată câteva elemente occidentale în viața românilor.
Unirea Principatelor Române, cunoscută ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia), reprezintă unificarea vechilor principate, Moldova și Țara Românească, într-un singur Principat.
Vă prezint în acest articol file din frumoasa istorie a României, implicarea lui Alexandru Iona Cuza pentru înfăptuirea Unirii Principatelor Române.
Eveniment ce a avut loc la data de 24 ianuarie 1859, lucru realizat prin unitate, muncă și credință.
Nu uitați, că istoria este cea mai frumoasă poveste.
La Mulți Ani România!
La Mulți Ani dragi români!
Prezentarea evenimentului de mare importanță pentru România în format IMG
Video preluat, sursa: YouTube - Mariana Anghel - Vin români la Alba, iar
Articol dedicat zilei de 24 Ianuarie
O producție Civic Slobozia
Publicare: 24 ianuarie 2024
Alexandru Coţarcă
2 ani în urmă
Felicitare de an nou
A mai trecut un an peste noi
A fost soare, au fost și ploi
Dar important e c-am rezistat
De viață noi ne-am bucurat
Spunem adio anului ce se încheie
Și bun venit noului an
Sănătoși, cu gânduri bune
Vom fi așa cum ne dorim
Sus paharul și ciocniți
Tot anul să vă-nveseliți
Vise să vă împliniți
La mulți ani, să fiți iubiți!
La mulți ani binecuvântați vă urează Alexandru Coțarcă și Civic Slobozia
Silvius Banica
La mulți ani!
2 ani în urmă
Alexandru Coţarcă
2 ani în urmă
nașterea lui Iisus Hristos
Cu sufletul curat și gătit cu bunătate întâmpinăm nașterea lui Iisus Hristos
Făcând pace mai întâi cu noi înșine vom reuși să menținem pacea pe pământ.
Bunăstarea se construiște pe fundamentul gândurilor și faptelor noastre.
Crăciun cu lumină și armonie!
Prieteni · 39
Lista completă de prieteni se încarcă doar când deschizi fila.
Vezi toți prieteniiEditează postarea
Cine a reacționat
Se încarcă...