Alexandru Coţarcă

Alexandru Coţarcă
Alexandru Coţarcă
Coperta profilului · 1 an în urmă
Coperta lui Alexandru Coţarcă
Imagine de coperta de profil.
👍 3
👍 3 · 💬 0
Alexandru Coţarcă
Alexandru Coţarcă
Poza de profil · 1 an în urmă
Poza de profil
Imaginea de profil a utilizatorului.
👍 1
👍 1 · 💬 0
Alexandru Coţarcă
Fotografie · 4 ani în urmă
Fotografie
Punct și de la capăt - Hotărâre Judecătorească Judecătoria Slobozia s-a pronunțat în lipsa mea cu privire la contestația procesului-verbal întocmit de Nițu Viorel, Plt. Ajut. în cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Ialomița. Poate vă întrebați de ce s-a judecat în lipsa mea; De ce nu m-am prezentat la proces. Păi cum să mă prezint la proces dacă nu am fost înștiințat ? Nici măcar nu mi s-a comunicat nr. de dosar. Nu am primit citație nici comunicare la adresa de domiciliu. Și cum să-mi ofere "câștig" de cauză ? deranjând astfel instituția opresitvă. V-ați prins, contestația a fost respinsă, oferind "câștig" de cauză Jandarmeriei. Cam așa s-a soluționat cererea mea de anulare a procesului-verbal: Document scanat - Decizia Judecătoriei Slobozia Atașez documente constituind piese din dosar. PS: "Suntem egali în fața legii, suntem frați cu toții, ce aia a mă-si" PPS: "Când justiția este injustă, ne facem dreptate singuri, ca în lumea lui care pe care, vorba maestrului I. L. Caragiale" Hai Liberare! Text și documente publicate: 20.01.2022
👍 0 · 💬 0
Alexandru Coţarcă
Fotografie · 4 ani în urmă
Fotografie
Punct și de la capăt - Hotărâre Judecătorească Judecătoria Slobozia s-a pronunțat în lipsa mea cu privire la contestația procesului-verbal întocmit de Nițu Viorel, Plt. Ajut. în cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Ialomița. Poate vă întrebați de ce s-a judecat în lipsa mea; De ce nu m-am prezentat la proces. Păi cum să mă prezint la proces dacă nu am fost înștiințat ? Nici măcar nu mi s-a comunicat nr. de dosar. Nu am primit citație nici comunicare la adresa de domiciliu. Și cum să-mi ofere "câștig" de cauză ? deranjând astfel instituția opresitvă. V-ați prins, contestația a fost respinsă, oferind "câștig" de cauză Jandarmeriei. Cam așa s-a soluționat cererea mea de anulare a procesului-verbal: Document scanat - Decizia Judecătoriei Slobozia Atașez documente constituind piese din dosar. PS: "Suntem egali în fața legii, suntem frați cu toții, ce aia a mă-si" PPS: "Când justiția este injustă, ne facem dreptate singuri, ca în lumea lui care pe care, vorba maestrului I. L. Caragiale" Hai Liberare! Text și documente publicate: 20.01.2022
👍 0 · 💬 0
Alexandru Coţarcă
Fotografie · 4 ani în urmă
Fotografie
Punct și de la capăt - Hotărâre Judecătorească Judecătoria Slobozia s-a pronunțat în lipsa mea cu privire la contestația procesului-verbal întocmit de Nițu Viorel, Plt. Ajut. în cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Ialomița. Poate vă întrebați de ce s-a judecat în lipsa mea; De ce nu m-am prezentat la proces. Păi cum să mă prezint la proces dacă nu am fost înștiințat ? Nici măcar nu mi s-a comunicat nr. de dosar. Nu am primit citație nici comunicare la adresa de domiciliu. Și cum să-mi ofere "câștig" de cauză ? deranjând astfel instituția opresitvă. V-ați prins, contestația a fost respinsă, oferind "câștig" de cauză Jandarmeriei. Cam așa s-a soluționat cererea mea de anulare a procesului-verbal: Document scanat - Decizia Judecătoriei Slobozia Atașez documente constituind piese din dosar. PS: "Suntem egali în fața legii, suntem frați cu toții, ce aia a mă-si" PPS: "Când justiția este injustă, ne facem dreptate singuri, ca în lumea lui care pe care, vorba maestrului I. L. Caragiale" Hai Liberare! Text și documente publicate: 20.01.2022
👍 0 · 💬 0
Alexandru Coţarcă
Fotografie · 4 ani în urmă
Fotografie
Punct și de la capăt - Hotărâre Judecătorească Judecătoria Slobozia s-a pronunțat în lipsa mea cu privire la contestația procesului-verbal întocmit de Nițu Viorel, Plt. Ajut. în cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Ialomița. Poate vă întrebați de ce s-a judecat în lipsa mea; De ce nu m-am prezentat la proces. Păi cum să mă prezint la proces dacă nu am fost înștiințat ? Nici măcar nu mi s-a comunicat nr. de dosar. Nu am primit citație nici comunicare la adresa de domiciliu. Și cum să-mi ofere "câștig" de cauză ? deranjând astfel instituția opresitvă. V-ați prins, contestația a fost respinsă, oferind "câștig" de cauză Jandarmeriei. Cam așa s-a soluționat cererea mea de anulare a procesului-verbal: Document scanat - Decizia Judecătoriei Slobozia Atașez documente constituind piese din dosar. PS: "Suntem egali în fața legii, suntem frați cu toții, ce aia a mă-si" PPS: "Când justiția este injustă, ne facem dreptate singuri, ca în lumea lui care pe care, vorba maestrului I. L. Caragiale" Hai Liberare! Text și documente publicate: 20.01.2022
👍 0 · 💬 0
Alexandru Coţarcă
Fotografie · 4 ani în urmă
Fotografie
👍 3
Euseviu Baies, Alexandru Coţarcă, Geanina Otilia Ortodox Macoviciuc
👍 3 · 💬 0
Alexandru Coţarcă
Fotografie · 4 ani în urmă
Fotografie
👍 7
Ecaterina Lupu, Beatrice Sumedrea și alți 5
👍 7 · 💬 0
Alexandru Coţarcă
Fotografie · 4 ani în urmă
Fotografie
Mihai Eminescu - Steaua României Azi, 15 ianuarie 2022, se implinesc 172 de ani de la nașterea marelui poet, prozator și jurnalist Mihai Eminescu, o valoare a literaturii române. Această zi deosebită a fost declarată și ziua culturii românești. Nu este deloc o exagerare spunându-se că Mihai Eminescu este Luceafărul României. Mihai Eminescu a fost un apărător al valorilor naționale românești și al drepturilor omului. Ca patriot, naționalist, creștin și iubitor de țară s-a implicat prin fapte și în politica românească de la acea vreme. Creațiile sale au dat o valoare și mai mare culturii literare românești, cei ce l-au înțeles și apreciat i-au urmat calea. Multe din scrierile sale au menirea să fie ghid în viețile românilor de zi cu zi chiar în toate domeniile. < Mihai Eminescu (născut 15 ianuarie 1850, Botoșani, Moldova – decedat 15 iunie 1889, București, Regatul României) a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX, a asimilat viziunile poetice occidentale, creația sa aparținând unui romantism literar relativ întârziat. În momentul în care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiționale ale Romantismului european, gustul pentru trecut și pasiunea pentru istoria națională, căreia a dorit chiar să-i construiască un Pantheon de voievozi, nostalgia regresivă pentru copilărie, melancolia și cultivarea stărilor depresive, întoarcerea în natură etc., poezia europeană descoperea paradigma modernismului, prin Charles Baudelaire sau Stéphane Mallarmé. Poetul avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant (de altfel Eminescu a lucrat o vreme la traducerea tratatului acestuia Critica rațiunii pure, la îndemnul lui Titu Maiorescu, cel care îi ceruse să-și ia doctoratul în filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat până la urmă) și de teoriile lui Hegel. Rădăcina ideologică principală a gândirii sale economice sau politice era conservatoare; prin articolele sale publicate mai ales în perioada în care a lucrat la Timpul a reușit să-i deranjeze pe câțiva lideri importanți din acest mare partid care au lansat sloganul, celebru în epocă, „Ia mai opriți-l pe Eminescu ăsta!”. Publicistica eminesciană oferă cititorilor o radiografie a vieții politice, parlamentare sau guvernamentale din acea epocă; în plus ziaristul era la nevoie și cronicar literar sau teatral, scria despre viața mondenă sau despre evenimente de mai mică importanță, fiind un veritabil cronicar al momentului. Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea, și a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator. A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani (De-aș avea), iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena. Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în ședința din 25 ianuarie 1902. Eminescu a fost internat în 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuța din București și apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas. În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineața, poetul a murit în sanatoriul doctorului Șuțu. În 17 iunie Eminescu a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu din București. A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române. - Text preluat > Vă invit pe SITE-ul dedicat marelui om Mihai Eminescu https://www.mihaieminescu.eu/ Articol dedicat zilei de 15 Ianuarie
👍 5
Ecaterina Lupu, Beatrice Sumedrea și alți 3
👍 5 · 💬 0
Alexandru Coţarcă
Fotografie · 4 ani în urmă
Fotografie
Mihai Eminescu - Steaua României Azi, 15 ianuarie 2022, se implinesc 172 de ani de la nașterea marelui poet, prozator și jurnalist Mihai Eminescu, o valoare a literaturii române. Această zi deosebită a fost declarată și ziua culturii românești. Nu este deloc o exagerare spunându-se că Mihai Eminescu este Luceafărul României. Mihai Eminescu a fost un apărător al valorilor naționale românești și al drepturilor omului. Ca patriot, naționalist, creștin și iubitor de țară s-a implicat prin fapte și în politica românească de la acea vreme. Creațiile sale au dat o valoare și mai mare culturii literare românești, cei ce l-au înțeles și apreciat i-au urmat calea. Multe din scrierile sale au menirea să fie ghid în viețile românilor de zi cu zi chiar în toate domeniile. < Mihai Eminescu (născut 15 ianuarie 1850, Botoșani, Moldova – decedat 15 iunie 1889, București, Regatul României) a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX, a asimilat viziunile poetice occidentale, creația sa aparținând unui romantism literar relativ întârziat. În momentul în care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiționale ale Romantismului european, gustul pentru trecut și pasiunea pentru istoria națională, căreia a dorit chiar să-i construiască un Pantheon de voievozi, nostalgia regresivă pentru copilărie, melancolia și cultivarea stărilor depresive, întoarcerea în natură etc., poezia europeană descoperea paradigma modernismului, prin Charles Baudelaire sau Stéphane Mallarmé. Poetul avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant (de altfel Eminescu a lucrat o vreme la traducerea tratatului acestuia Critica rațiunii pure, la îndemnul lui Titu Maiorescu, cel care îi ceruse să-și ia doctoratul în filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat până la urmă) și de teoriile lui Hegel. Rădăcina ideologică principală a gândirii sale economice sau politice era conservatoare; prin articolele sale publicate mai ales în perioada în care a lucrat la Timpul a reușit să-i deranjeze pe câțiva lideri importanți din acest mare partid care au lansat sloganul, celebru în epocă, „Ia mai opriți-l pe Eminescu ăsta!”. Publicistica eminesciană oferă cititorilor o radiografie a vieții politice, parlamentare sau guvernamentale din acea epocă; în plus ziaristul era la nevoie și cronicar literar sau teatral, scria despre viața mondenă sau despre evenimente de mai mică importanță, fiind un veritabil cronicar al momentului. Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea, și a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator. A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani (De-aș avea), iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena. Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în ședința din 25 ianuarie 1902. Eminescu a fost internat în 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuța din București și apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas. În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineața, poetul a murit în sanatoriul doctorului Șuțu. În 17 iunie Eminescu a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu din București. A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române. - Text preluat > Vă invit pe SITE-ul dedicat marelui om Mihai Eminescu https://www.mihaieminescu.eu/ Articol dedicat zilei de 15 Ianuarie
👍 1
Alexandru Coţarcă
👍 1 · 💬 0
Alexandru Coţarcă
Fotografie · 4 ani în urmă
Fotografie
Mihai Eminescu - Steaua României Azi, 15 ianuarie 2022, se implinesc 172 de ani de la nașterea marelui poet, prozator și jurnalist Mihai Eminescu, o valoare a literaturii române. Această zi deosebită a fost declarată și ziua culturii românești. Nu este deloc o exagerare spunându-se că Mihai Eminescu este Luceafărul României. Mihai Eminescu a fost un apărător al valorilor naționale românești și al drepturilor omului. Ca patriot, naționalist, creștin și iubitor de țară s-a implicat prin fapte și în politica românească de la acea vreme. Creațiile sale au dat o valoare și mai mare culturii literare românești, cei ce l-au înțeles și apreciat i-au urmat calea. Multe din scrierile sale au menirea să fie ghid în viețile românilor de zi cu zi chiar în toate domeniile. < Mihai Eminescu (născut 15 ianuarie 1850, Botoșani, Moldova – decedat 15 iunie 1889, București, Regatul României) a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX, a asimilat viziunile poetice occidentale, creația sa aparținând unui romantism literar relativ întârziat. În momentul în care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiționale ale Romantismului european, gustul pentru trecut și pasiunea pentru istoria națională, căreia a dorit chiar să-i construiască un Pantheon de voievozi, nostalgia regresivă pentru copilărie, melancolia și cultivarea stărilor depresive, întoarcerea în natură etc., poezia europeană descoperea paradigma modernismului, prin Charles Baudelaire sau Stéphane Mallarmé. Poetul avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant (de altfel Eminescu a lucrat o vreme la traducerea tratatului acestuia Critica rațiunii pure, la îndemnul lui Titu Maiorescu, cel care îi ceruse să-și ia doctoratul în filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat până la urmă) și de teoriile lui Hegel. Rădăcina ideologică principală a gândirii sale economice sau politice era conservatoare; prin articolele sale publicate mai ales în perioada în care a lucrat la Timpul a reușit să-i deranjeze pe câțiva lideri importanți din acest mare partid care au lansat sloganul, celebru în epocă, „Ia mai opriți-l pe Eminescu ăsta!”. Publicistica eminesciană oferă cititorilor o radiografie a vieții politice, parlamentare sau guvernamentale din acea epocă; în plus ziaristul era la nevoie și cronicar literar sau teatral, scria despre viața mondenă sau despre evenimente de mai mică importanță, fiind un veritabil cronicar al momentului. Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea, și a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator. A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani (De-aș avea), iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena. Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în ședința din 25 ianuarie 1902. Eminescu a fost internat în 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuța din București și apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas. În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineața, poetul a murit în sanatoriul doctorului Șuțu. În 17 iunie Eminescu a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu din București. A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române. - Text preluat > Vă invit pe SITE-ul dedicat marelui om Mihai Eminescu https://www.mihaieminescu.eu/ Articol dedicat zilei de 15 Ianuarie
👍 1
Alexandru Coţarcă
👍 1 · 💬 0
Alexandru Coţarcă
Fotografie · 4 ani în urmă
Fotografie
Mihai Eminescu - Steaua României Azi, 15 ianuarie 2022, se implinesc 172 de ani de la nașterea marelui poet, prozator și jurnalist Mihai Eminescu, o valoare a literaturii române. Această zi deosebită a fost declarată și ziua culturii românești. Nu este deloc o exagerare spunându-se că Mihai Eminescu este Luceafărul României. Mihai Eminescu a fost un apărător al valorilor naționale românești și al drepturilor omului. Ca patriot, naționalist, creștin și iubitor de țară s-a implicat prin fapte și în politica românească de la acea vreme. Creațiile sale au dat o valoare și mai mare culturii literare românești, cei ce l-au înțeles și apreciat i-au urmat calea. Multe din scrierile sale au menirea să fie ghid în viețile românilor de zi cu zi chiar în toate domeniile. < Mihai Eminescu (născut 15 ianuarie 1850, Botoșani, Moldova – decedat 15 iunie 1889, București, Regatul României) a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX, a asimilat viziunile poetice occidentale, creația sa aparținând unui romantism literar relativ întârziat. În momentul în care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiționale ale Romantismului european, gustul pentru trecut și pasiunea pentru istoria națională, căreia a dorit chiar să-i construiască un Pantheon de voievozi, nostalgia regresivă pentru copilărie, melancolia și cultivarea stărilor depresive, întoarcerea în natură etc., poezia europeană descoperea paradigma modernismului, prin Charles Baudelaire sau Stéphane Mallarmé. Poetul avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant (de altfel Eminescu a lucrat o vreme la traducerea tratatului acestuia Critica rațiunii pure, la îndemnul lui Titu Maiorescu, cel care îi ceruse să-și ia doctoratul în filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat până la urmă) și de teoriile lui Hegel. Rădăcina ideologică principală a gândirii sale economice sau politice era conservatoare; prin articolele sale publicate mai ales în perioada în care a lucrat la Timpul a reușit să-i deranjeze pe câțiva lideri importanți din acest mare partid care au lansat sloganul, celebru în epocă, „Ia mai opriți-l pe Eminescu ăsta!”. Publicistica eminesciană oferă cititorilor o radiografie a vieții politice, parlamentare sau guvernamentale din acea epocă; în plus ziaristul era la nevoie și cronicar literar sau teatral, scria despre viața mondenă sau despre evenimente de mai mică importanță, fiind un veritabil cronicar al momentului. Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea, și a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator. A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani (De-aș avea), iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena. Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în ședința din 25 ianuarie 1902. Eminescu a fost internat în 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuța din București și apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas. În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineața, poetul a murit în sanatoriul doctorului Șuțu. În 17 iunie Eminescu a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu din București. A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române. - Text preluat > Vă invit pe SITE-ul dedicat marelui om Mihai Eminescu https://www.mihaieminescu.eu/ Articol dedicat zilei de 15 Ianuarie
👍 1
Alexandru Coţarcă
👍 1 · 💬 0
Alexandru Coţarcă
Fotografie · 4 ani în urmă
Fotografie
Mihai Eminescu - Steaua României Azi, 15 ianuarie 2022, se implinesc 172 de ani de la nașterea marelui poet, prozator și jurnalist Mihai Eminescu, o valoare a literaturii române. Această zi deosebită a fost declarată și ziua culturii românești. Nu este deloc o exagerare spunându-se că Mihai Eminescu este Luceafărul României. Mihai Eminescu a fost un apărător al valorilor naționale românești și al drepturilor omului. Ca patriot, naționalist, creștin și iubitor de țară s-a implicat prin fapte și în politica românească de la acea vreme. Creațiile sale au dat o valoare și mai mare culturii literare românești, cei ce l-au înțeles și apreciat i-au urmat calea. Multe din scrierile sale au menirea să fie ghid în viețile românilor de zi cu zi chiar în toate domeniile. < Mihai Eminescu (născut 15 ianuarie 1850, Botoșani, Moldova – decedat 15 iunie 1889, București, Regatul României) a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX, a asimilat viziunile poetice occidentale, creația sa aparținând unui romantism literar relativ întârziat. În momentul în care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiționale ale Romantismului european, gustul pentru trecut și pasiunea pentru istoria națională, căreia a dorit chiar să-i construiască un Pantheon de voievozi, nostalgia regresivă pentru copilărie, melancolia și cultivarea stărilor depresive, întoarcerea în natură etc., poezia europeană descoperea paradigma modernismului, prin Charles Baudelaire sau Stéphane Mallarmé. Poetul avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant (de altfel Eminescu a lucrat o vreme la traducerea tratatului acestuia Critica rațiunii pure, la îndemnul lui Titu Maiorescu, cel care îi ceruse să-și ia doctoratul în filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat până la urmă) și de teoriile lui Hegel. Rădăcina ideologică principală a gândirii sale economice sau politice era conservatoare; prin articolele sale publicate mai ales în perioada în care a lucrat la Timpul a reușit să-i deranjeze pe câțiva lideri importanți din acest mare partid care au lansat sloganul, celebru în epocă, „Ia mai opriți-l pe Eminescu ăsta!”. Publicistica eminesciană oferă cititorilor o radiografie a vieții politice, parlamentare sau guvernamentale din acea epocă; în plus ziaristul era la nevoie și cronicar literar sau teatral, scria despre viața mondenă sau despre evenimente de mai mică importanță, fiind un veritabil cronicar al momentului. Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea, și a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator. A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani (De-aș avea), iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena. Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în ședința din 25 ianuarie 1902. Eminescu a fost internat în 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuța din București și apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas. În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineața, poetul a murit în sanatoriul doctorului Șuțu. În 17 iunie Eminescu a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu din București. A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române. - Text preluat > Vă invit pe SITE-ul dedicat marelui om Mihai Eminescu https://www.mihaieminescu.eu/ Articol dedicat zilei de 15 Ianuarie
👍 1
Alexandru Coţarcă
👍 1 · 💬 0
Alexandru Coţarcă
Fotografie · 4 ani în urmă
Fotografie
Mihai Eminescu - Steaua României Azi, 15 ianuarie 2022, se implinesc 172 de ani de la nașterea marelui poet, prozator și jurnalist Mihai Eminescu, o valoare a literaturii române. Această zi deosebită a fost declarată și ziua culturii românești. Nu este deloc o exagerare spunându-se că Mihai Eminescu este Luceafărul României. Mihai Eminescu a fost un apărător al valorilor naționale românești și al drepturilor omului. Ca patriot, naționalist, creștin și iubitor de țară s-a implicat prin fapte și în politica românească de la acea vreme. Creațiile sale au dat o valoare și mai mare culturii literare românești, cei ce l-au înțeles și apreciat i-au urmat calea. Multe din scrierile sale au menirea să fie ghid în viețile românilor de zi cu zi chiar în toate domeniile. < Mihai Eminescu (născut 15 ianuarie 1850, Botoșani, Moldova – decedat 15 iunie 1889, București, Regatul României) a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX, a asimilat viziunile poetice occidentale, creația sa aparținând unui romantism literar relativ întârziat. În momentul în care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiționale ale Romantismului european, gustul pentru trecut și pasiunea pentru istoria națională, căreia a dorit chiar să-i construiască un Pantheon de voievozi, nostalgia regresivă pentru copilărie, melancolia și cultivarea stărilor depresive, întoarcerea în natură etc., poezia europeană descoperea paradigma modernismului, prin Charles Baudelaire sau Stéphane Mallarmé. Poetul avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant (de altfel Eminescu a lucrat o vreme la traducerea tratatului acestuia Critica rațiunii pure, la îndemnul lui Titu Maiorescu, cel care îi ceruse să-și ia doctoratul în filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat până la urmă) și de teoriile lui Hegel. Rădăcina ideologică principală a gândirii sale economice sau politice era conservatoare; prin articolele sale publicate mai ales în perioada în care a lucrat la Timpul a reușit să-i deranjeze pe câțiva lideri importanți din acest mare partid care au lansat sloganul, celebru în epocă, „Ia mai opriți-l pe Eminescu ăsta!”. Publicistica eminesciană oferă cititorilor o radiografie a vieții politice, parlamentare sau guvernamentale din acea epocă; în plus ziaristul era la nevoie și cronicar literar sau teatral, scria despre viața mondenă sau despre evenimente de mai mică importanță, fiind un veritabil cronicar al momentului. Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea, și a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator. A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani (De-aș avea), iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena. Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în ședința din 25 ianuarie 1902. Eminescu a fost internat în 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuța din București și apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas. În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineața, poetul a murit în sanatoriul doctorului Șuțu. În 17 iunie Eminescu a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu din București. A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române. - Text preluat > Vă invit pe SITE-ul dedicat marelui om Mihai Eminescu https://www.mihaieminescu.eu/ Articol dedicat zilei de 15 Ianuarie
👍 1
Alexandru Coţarcă
👍 1 · 💬 0
Se incarca...