Coperta lui Alexandru Coţarcă
Imagine de coperta de profil.
Autoritati vs. cetateni
Democrația (în traducere literală „conducere de către popor”, din grecescul δημοκρατία - demokratia, de la demos, „popor” + kratos, „putere” = "puterea poporului") este un regim politic care se bazează pe voința poporului.
Principiile de bază ale democrației sunt votul universal și suveranitatea națiunii.
De esența democrației moderne ține respectarea drepturilor omului (egalitatea în fața legii, dreptul la opinie etc.), pluripartidismul, limitarea și separarea puterilor în stat.
În antichitate, orașul-stat Atena a experimentat o formă de democrație directă, prin care toți cetățenii discutau periodic problemele cetății în agora și luau împreună decizii.
În ziua de astăzi, termenul este, de cele mai multe ori, folosit cu sensul de democrație liberală, dar există multe alte varietăți, iar metodele de a guverna pot diferi.
Cu toate că termenul democrație este utilizat, de obicei, în contextul unui stat politic, principiile sale sunt aplicabile și altor organisme sau entități, cum ar fi universitățile, sindicatele, companiile publice sau organizațiile civice.
Pe plan politic, democrația se definește ca regimul politic fundamentat pe principiul suveranității naționale (națiunea conduce statul prin reprezentanții săi aleși, pe principiul separării puterilor în stat și pe principiul egalității tuturor în fața legii).
Democrația este inseparabilă de respectarea drepturilor omului și ale cetățeanului. Democrația modernă are la bază trei modele istorice din sec. XVII-XVIII (englez, american, francez)
Un element important al democrației este constituția. Acest document, votat de către popor prin referendum organizat în mod liber, reglementează drepturile și libertățile individului într-un stat și definește limitele puterii conducătorilor aflați în diferite funcții din stat și din guvern, definește politicile fundamentale și stabilește structura, datoria și puterea guvernului.
Principiile democrației
Autoritatea este prezentă în relațiile dintre oameni atât în viața privată, cât și în viața publică.
Autoritatea înseamnă puterea legitimă a cuiva de a-și impune propria voință celorlalți.
În statul democratic, autoritatea este mult diferită de exercitarea puterii într-un regim totalitar sau autoritar.
Principiile democratiei sunt niste norme, reguli de baza cu ajutorul carora functioneaza un stat democratic.
- Libertatea
- Egalitatea
- Responsabilitatea
- Dreptatea
- Proprietatea
- Pluralismul politic
- Separarea puterilor în stat
- Reprezentativitatea.
- Principiul suveranitatii natiunii
- Principiul domniei majoritatii si protectiei minoritatii
Principiul separarii puterilor in stat:
- A fost formulat de catre ganditorul francez Montesquieu;
- Potrivit acestui principiu, in cazul unui stat democratic trebuie sa existe 3 puteri: legislativa -> intocmeste legile, executiva -> pune in practica legile intocmite si judecatoreacsa -> verifica respectarea legilor.
Aceste puteri trebuie sa fie independente, sa se controleze reciproc si sa colaboreze intre ele.
Text prelut de pe Wikipedia
La o prima observatie ar parea ca poporul este "dirijorul orchestrei" numita democratie, ca puterea apartine cetatenilor, asta numai aparent se intampla.
In realitate termenul democratie este o ideologie artificiala pentru mentalul colectiv, administratia statelor facandu-se pe principii comuniste si chiar fasciste.
Intr-o forma "cosmetizata" cetatenilor li se ofera mascarada alegerilor si aparent competitie politica, numai ca presedintii, ministri si parlamentarii sunt propusi de "liderii" nevazuti ai lumii.
"Stapanii" planetei conduc prin regate, bancheri, corporatii si organizatii apropape toate statele lumii dupa principii stabilite de cercuri restranse.
Masurile aplicate in mod gradual au generat presiuni ale popoarelor constranse, dand nastere la proteste masive, uneori chiar violente.
Prin intermediul presei si al retelelor social-media observam manifestarea nemultumirilor in multe tari, incercari disperate ale cetatenilor de a opri masurile dictatoriale impuse de autoritati.
Solicitarile protestatarilor sunt de fiecare data:
- o mai bună gestionare a statului;
- acordarea de drepturi si libertati;
- crearea de locuri de muna;
- creșterea calității vieții;
- creșterea salariilor.
In multe tari ale lumii cetatenii ies in strada, protestand impotriva deciziilor si masurilor impuse de autoritati.
Asa cum este de asteptat, fortele de ordine publica reprima manifestantii la ordine precise date de guvernanti.
De cele mai multe ori protestele degenereaza in acte de violenta, pagube materiale, arestari, persoane vatamate si chiar decese.
De fiecare data protestele au loc in apropierea cladirilor administrative, care sunt: presedentie, guvern, parlament, primarii, consilii locale si institutii conexe.
In multe actiuni de acest gen, s-a intamplat ca protestatarii sa patrunda in cladirile administrative fugarind functionarii si vandalizand bunuri, vezi exemplul recent Capitol Hill, Washington DC, U.S.A.
Ca aspectul evenimentelor sa fie unul apocaliptic, intra in "scena" instrumentele globalistilor, presa (mass-media) si retelele (social-media), bine platite si controlate.
Evident, ca cetatean constiincios si responsabil, nu sunt de acord cu actele de violenta si distrugeri, dar oamenii nu gandesc toti la fel, si repede in astfel de momente ia nastere efectul "de turma".
Conform legislatiei fundamentale a statului, functionarii din presedentie, parlament, primarii si consilii sunt alesii poporului prin vot democratic, functionarii fiind vremelnici pe posturile ocupate.
Cladirile administrative, infrastructura si altele sunt proprietatea statului si a intregului popor, acolo unde mai putem vorbii de stat suveran si independent.
De peste 30 de ani administratorii statului nu mai reprezinta drepturile si interesele cetatenilor, ei actionand la comenzile organizatiilor si corporatiilor straine, vezi cazul Romaniei.
Complice la dezastru, tradare si genocid sunt servciciile secrete ale statului, de cele mai multe ori si cu implicarea unor servicii secrete straine.
Anul ce tocmai a inceput 2021, se anunta proteste masive in mai toate statele lumii, ca masuri impuse de guverne in contextul pandemiei Sars-Cov2, crizei economice si schimbarilor administrative globale.
Sperante ca si cetatenii romani isi vor manifesta in strada nemultumirile la adresa presedintelui Klaus Iohannis, echipei guvernului condus de Florin Cîțu si parlamentului.
Imagini sugestive, sursa internet
Articol redactat si publicat: 10.01.2021
Autoritati vs. cetateni
Democrația (în traducere literală „conducere de către popor”, din grecescul δημοκρατία - demokratia, de la demos, „popor” + kratos, „putere” = "puterea poporului") este un regim politic care se bazează pe voința poporului.
Principiile de bază ale democrației sunt votul universal și suveranitatea națiunii.
De esența democrației moderne ține respectarea drepturilor omului (egalitatea în fața legii, dreptul la opinie etc.), pluripartidismul, limitarea și separarea puterilor în stat.
În antichitate, orașul-stat Atena a experimentat o formă de democrație directă, prin care toți cetățenii discutau periodic problemele cetății în agora și luau împreună decizii.
În ziua de astăzi, termenul este, de cele mai multe ori, folosit cu sensul de democrație liberală, dar există multe alte varietăți, iar metodele de a guverna pot diferi.
Cu toate că termenul democrație este utilizat, de obicei, în contextul unui stat politic, principiile sale sunt aplicabile și altor organisme sau entități, cum ar fi universitățile, sindicatele, companiile publice sau organizațiile civice.
Pe plan politic, democrația se definește ca regimul politic fundamentat pe principiul suveranității naționale (națiunea conduce statul prin reprezentanții săi aleși, pe principiul separării puterilor în stat și pe principiul egalității tuturor în fața legii).
Democrația este inseparabilă de respectarea drepturilor omului și ale cetățeanului. Democrația modernă are la bază trei modele istorice din sec. XVII-XVIII (englez, american, francez)
Un element important al democrației este constituția. Acest document, votat de către popor prin referendum organizat în mod liber, reglementează drepturile și libertățile individului într-un stat și definește limitele puterii conducătorilor aflați în diferite funcții din stat și din guvern, definește politicile fundamentale și stabilește structura, datoria și puterea guvernului.
Principiile democrației
Autoritatea este prezentă în relațiile dintre oameni atât în viața privată, cât și în viața publică.
Autoritatea înseamnă puterea legitimă a cuiva de a-și impune propria voință celorlalți.
În statul democratic, autoritatea este mult diferită de exercitarea puterii într-un regim totalitar sau autoritar.
Principiile democratiei sunt niste norme, reguli de baza cu ajutorul carora functioneaza un stat democratic.
- Libertatea
- Egalitatea
- Responsabilitatea
- Dreptatea
- Proprietatea
- Pluralismul politic
- Separarea puterilor în stat
- Reprezentativitatea.
- Principiul suveranitatii natiunii
- Principiul domniei majoritatii si protectiei minoritatii
Principiul separarii puterilor in stat:
- A fost formulat de catre ganditorul francez Montesquieu;
- Potrivit acestui principiu, in cazul unui stat democratic trebuie sa existe 3 puteri: legislativa -> intocmeste legile, executiva -> pune in practica legile intocmite si judecatoreacsa -> verifica respectarea legilor.
Aceste puteri trebuie sa fie independente, sa se controleze reciproc si sa colaboreze intre ele.
Text prelut de pe Wikipedia
La o prima observatie ar parea ca poporul este "dirijorul orchestrei" numita democratie, ca puterea apartine cetatenilor, asta numai aparent se intampla.
In realitate termenul democratie este o ideologie artificiala pentru mentalul colectiv, administratia statelor facandu-se pe principii comuniste si chiar fasciste.
Intr-o forma "cosmetizata" cetatenilor li se ofera mascarada alegerilor si aparent competitie politica, numai ca presedintii, ministri si parlamentarii sunt propusi de "liderii" nevazuti ai lumii.
"Stapanii" planetei conduc prin regate, bancheri, corporatii si organizatii apropape toate statele lumii dupa principii stabilite de cercuri restranse.
Masurile aplicate in mod gradual au generat presiuni ale popoarelor constranse, dand nastere la proteste masive, uneori chiar violente.
Prin intermediul presei si al retelelor social-media observam manifestarea nemultumirilor in multe tari, incercari disperate ale cetatenilor de a opri masurile dictatoriale impuse de autoritati.
Solicitarile protestatarilor sunt de fiecare data:
- o mai bună gestionare a statului;
- acordarea de drepturi si libertati;
- crearea de locuri de muna;
- creșterea calității vieții;
- creșterea salariilor.
In multe tari ale lumii cetatenii ies in strada, protestand impotriva deciziilor si masurilor impuse de autoritati.
Asa cum este de asteptat, fortele de ordine publica reprima manifestantii la ordine precise date de guvernanti.
De cele mai multe ori protestele degenereaza in acte de violenta, pagube materiale, arestari, persoane vatamate si chiar decese.
De fiecare data protestele au loc in apropierea cladirilor administrative, care sunt: presedentie, guvern, parlament, primarii, consilii locale si institutii conexe.
In multe actiuni de acest gen, s-a intamplat ca protestatarii sa patrunda in cladirile administrative fugarind functionarii si vandalizand bunuri, vezi exemplul recent Capitol Hill, Washington DC, U.S.A.
Ca aspectul evenimentelor sa fie unul apocaliptic, intra in "scena" instrumentele globalistilor, presa (mass-media) si retelele (social-media), bine platite si controlate.
Evident, ca cetatean constiincios si responsabil, nu sunt de acord cu actele de violenta si distrugeri, dar oamenii nu gandesc toti la fel, si repede in astfel de momente ia nastere efectul "de turma".
Conform legislatiei fundamentale a statului, functionarii din presedentie, parlament, primarii si consilii sunt alesii poporului prin vot democratic, functionarii fiind vremelnici pe posturile ocupate.
Cladirile administrative, infrastructura si altele sunt proprietatea statului si a intregului popor, acolo unde mai putem vorbii de stat suveran si independent.
De peste 30 de ani administratorii statului nu mai reprezinta drepturile si interesele cetatenilor, ei actionand la comenzile organizatiilor si corporatiilor straine, vezi cazul Romaniei.
Complice la dezastru, tradare si genocid sunt servciciile secrete ale statului, de cele mai multe ori si cu implicarea unor servicii secrete straine.
Anul ce tocmai a inceput 2021, se anunta proteste masive in mai toate statele lumii, ca masuri impuse de guverne in contextul pandemiei Sars-Cov2, crizei economice si schimbarilor administrative globale.
Sperante ca si cetatenii romani isi vor manifesta in strada nemultumirile la adresa presedintelui Klaus Iohannis, echipei guvernului condus de Florin Cîțu si parlamentului.
Imagini sugestive, sursa internet
Articol redactat si publicat: 10.01.2021
Autoritati vs. cetateni
Democrația (în traducere literală „conducere de către popor”, din grecescul δημοκρατία - demokratia, de la demos, „popor” + kratos, „putere” = "puterea poporului") este un regim politic care se bazează pe voința poporului.
Principiile de bază ale democrației sunt votul universal și suveranitatea națiunii.
De esența democrației moderne ține respectarea drepturilor omului (egalitatea în fața legii, dreptul la opinie etc.), pluripartidismul, limitarea și separarea puterilor în stat.
În antichitate, orașul-stat Atena a experimentat o formă de democrație directă, prin care toți cetățenii discutau periodic problemele cetății în agora și luau împreună decizii.
În ziua de astăzi, termenul este, de cele mai multe ori, folosit cu sensul de democrație liberală, dar există multe alte varietăți, iar metodele de a guverna pot diferi.
Cu toate că termenul democrație este utilizat, de obicei, în contextul unui stat politic, principiile sale sunt aplicabile și altor organisme sau entități, cum ar fi universitățile, sindicatele, companiile publice sau organizațiile civice.
Pe plan politic, democrația se definește ca regimul politic fundamentat pe principiul suveranității naționale (națiunea conduce statul prin reprezentanții săi aleși, pe principiul separării puterilor în stat și pe principiul egalității tuturor în fața legii).
Democrația este inseparabilă de respectarea drepturilor omului și ale cetățeanului. Democrația modernă are la bază trei modele istorice din sec. XVII-XVIII (englez, american, francez)
Un element important al democrației este constituția. Acest document, votat de către popor prin referendum organizat în mod liber, reglementează drepturile și libertățile individului într-un stat și definește limitele puterii conducătorilor aflați în diferite funcții din stat și din guvern, definește politicile fundamentale și stabilește structura, datoria și puterea guvernului.
Principiile democrației
Autoritatea este prezentă în relațiile dintre oameni atât în viața privată, cât și în viața publică.
Autoritatea înseamnă puterea legitimă a cuiva de a-și impune propria voință celorlalți.
În statul democratic, autoritatea este mult diferită de exercitarea puterii într-un regim totalitar sau autoritar.
Principiile democratiei sunt niste norme, reguli de baza cu ajutorul carora functioneaza un stat democratic.
- Libertatea
- Egalitatea
- Responsabilitatea
- Dreptatea
- Proprietatea
- Pluralismul politic
- Separarea puterilor în stat
- Reprezentativitatea.
- Principiul suveranitatii natiunii
- Principiul domniei majoritatii si protectiei minoritatii
Principiul separarii puterilor in stat:
- A fost formulat de catre ganditorul francez Montesquieu;
- Potrivit acestui principiu, in cazul unui stat democratic trebuie sa existe 3 puteri: legislativa -> intocmeste legile, executiva -> pune in practica legile intocmite si judecatoreacsa -> verifica respectarea legilor.
Aceste puteri trebuie sa fie independente, sa se controleze reciproc si sa colaboreze intre ele.
Text prelut de pe Wikipedia
La o prima observatie ar parea ca poporul este "dirijorul orchestrei" numita democratie, ca puterea apartine cetatenilor, asta numai aparent se intampla.
In realitate termenul democratie este o ideologie artificiala pentru mentalul colectiv, administratia statelor facandu-se pe principii comuniste si chiar fasciste.
Intr-o forma "cosmetizata" cetatenilor li se ofera mascarada alegerilor si aparent competitie politica, numai ca presedintii, ministri si parlamentarii sunt propusi de "liderii" nevazuti ai lumii.
"Stapanii" planetei conduc prin regate, bancheri, corporatii si organizatii apropape toate statele lumii dupa principii stabilite de cercuri restranse.
Masurile aplicate in mod gradual au generat presiuni ale popoarelor constranse, dand nastere la proteste masive, uneori chiar violente.
Prin intermediul presei si al retelelor social-media observam manifestarea nemultumirilor in multe tari, incercari disperate ale cetatenilor de a opri masurile dictatoriale impuse de autoritati.
Solicitarile protestatarilor sunt de fiecare data:
- o mai bună gestionare a statului;
- acordarea de drepturi si libertati;
- crearea de locuri de muna;
- creșterea calității vieții;
- creșterea salariilor.
In multe tari ale lumii cetatenii ies in strada, protestand impotriva deciziilor si masurilor impuse de autoritati.
Asa cum este de asteptat, fortele de ordine publica reprima manifestantii la ordine precise date de guvernanti.
De cele mai multe ori protestele degenereaza in acte de violenta, pagube materiale, arestari, persoane vatamate si chiar decese.
De fiecare data protestele au loc in apropierea cladirilor administrative, care sunt: presedentie, guvern, parlament, primarii, consilii locale si institutii conexe.
In multe actiuni de acest gen, s-a intamplat ca protestatarii sa patrunda in cladirile administrative fugarind functionarii si vandalizand bunuri, vezi exemplul recent Capitol Hill, Washington DC, U.S.A.
Ca aspectul evenimentelor sa fie unul apocaliptic, intra in "scena" instrumentele globalistilor, presa (mass-media) si retelele (social-media), bine platite si controlate.
Evident, ca cetatean constiincios si responsabil, nu sunt de acord cu actele de violenta si distrugeri, dar oamenii nu gandesc toti la fel, si repede in astfel de momente ia nastere efectul "de turma".
Conform legislatiei fundamentale a statului, functionarii din presedentie, parlament, primarii si consilii sunt alesii poporului prin vot democratic, functionarii fiind vremelnici pe posturile ocupate.
Cladirile administrative, infrastructura si altele sunt proprietatea statului si a intregului popor, acolo unde mai putem vorbii de stat suveran si independent.
De peste 30 de ani administratorii statului nu mai reprezinta drepturile si interesele cetatenilor, ei actionand la comenzile organizatiilor si corporatiilor straine, vezi cazul Romaniei.
Complice la dezastru, tradare si genocid sunt servciciile secrete ale statului, de cele mai multe ori si cu implicarea unor servicii secrete straine.
Anul ce tocmai a inceput 2021, se anunta proteste masive in mai toate statele lumii, ca masuri impuse de guverne in contextul pandemiei Sars-Cov2, crizei economice si schimbarilor administrative globale.
Sperante ca si cetatenii romani isi vor manifesta in strada nemultumirile la adresa presedintelui Klaus Iohannis, echipei guvernului condus de Florin Cîțu si parlamentului.
Imagini sugestive, sursa internet
Articol redactat si publicat: 10.01.2021
Autoritati vs. cetateni
Democrația (în traducere literală „conducere de către popor”, din grecescul δημοκρατία - demokratia, de la demos, „popor” + kratos, „putere” = "puterea poporului") este un regim politic care se bazează pe voința poporului.
Principiile de bază ale democrației sunt votul universal și suveranitatea națiunii.
De esența democrației moderne ține respectarea drepturilor omului (egalitatea în fața legii, dreptul la opinie etc.), pluripartidismul, limitarea și separarea puterilor în stat.
În antichitate, orașul-stat Atena a experimentat o formă de democrație directă, prin care toți cetățenii discutau periodic problemele cetății în agora și luau împreună decizii.
În ziua de astăzi, termenul este, de cele mai multe ori, folosit cu sensul de democrație liberală, dar există multe alte varietăți, iar metodele de a guverna pot diferi.
Cu toate că termenul democrație este utilizat, de obicei, în contextul unui stat politic, principiile sale sunt aplicabile și altor organisme sau entități, cum ar fi universitățile, sindicatele, companiile publice sau organizațiile civice.
Pe plan politic, democrația se definește ca regimul politic fundamentat pe principiul suveranității naționale (națiunea conduce statul prin reprezentanții săi aleși, pe principiul separării puterilor în stat și pe principiul egalității tuturor în fața legii).
Democrația este inseparabilă de respectarea drepturilor omului și ale cetățeanului. Democrația modernă are la bază trei modele istorice din sec. XVII-XVIII (englez, american, francez)
Un element important al democrației este constituția. Acest document, votat de către popor prin referendum organizat în mod liber, reglementează drepturile și libertățile individului într-un stat și definește limitele puterii conducătorilor aflați în diferite funcții din stat și din guvern, definește politicile fundamentale și stabilește structura, datoria și puterea guvernului.
Principiile democrației
Autoritatea este prezentă în relațiile dintre oameni atât în viața privată, cât și în viața publică.
Autoritatea înseamnă puterea legitimă a cuiva de a-și impune propria voință celorlalți.
În statul democratic, autoritatea este mult diferită de exercitarea puterii într-un regim totalitar sau autoritar.
Principiile democratiei sunt niste norme, reguli de baza cu ajutorul carora functioneaza un stat democratic.
- Libertatea
- Egalitatea
- Responsabilitatea
- Dreptatea
- Proprietatea
- Pluralismul politic
- Separarea puterilor în stat
- Reprezentativitatea.
- Principiul suveranitatii natiunii
- Principiul domniei majoritatii si protectiei minoritatii
Principiul separarii puterilor in stat:
- A fost formulat de catre ganditorul francez Montesquieu;
- Potrivit acestui principiu, in cazul unui stat democratic trebuie sa existe 3 puteri: legislativa -> intocmeste legile, executiva -> pune in practica legile intocmite si judecatoreacsa -> verifica respectarea legilor.
Aceste puteri trebuie sa fie independente, sa se controleze reciproc si sa colaboreze intre ele.
Text prelut de pe Wikipedia
La o prima observatie ar parea ca poporul este "dirijorul orchestrei" numita democratie, ca puterea apartine cetatenilor, asta numai aparent se intampla.
In realitate termenul democratie este o ideologie artificiala pentru mentalul colectiv, administratia statelor facandu-se pe principii comuniste si chiar fasciste.
Intr-o forma "cosmetizata" cetatenilor li se ofera mascarada alegerilor si aparent competitie politica, numai ca presedintii, ministri si parlamentarii sunt propusi de "liderii" nevazuti ai lumii.
"Stapanii" planetei conduc prin regate, bancheri, corporatii si organizatii apropape toate statele lumii dupa principii stabilite de cercuri restranse.
Masurile aplicate in mod gradual au generat presiuni ale popoarelor constranse, dand nastere la proteste masive, uneori chiar violente.
Prin intermediul presei si al retelelor social-media observam manifestarea nemultumirilor in multe tari, incercari disperate ale cetatenilor de a opri masurile dictatoriale impuse de autoritati.
Solicitarile protestatarilor sunt de fiecare data:
- o mai bună gestionare a statului;
- acordarea de drepturi si libertati;
- crearea de locuri de muna;
- creșterea calității vieții;
- creșterea salariilor.
In multe tari ale lumii cetatenii ies in strada, protestand impotriva deciziilor si masurilor impuse de autoritati.
Asa cum este de asteptat, fortele de ordine publica reprima manifestantii la ordine precise date de guvernanti.
De cele mai multe ori protestele degenereaza in acte de violenta, pagube materiale, arestari, persoane vatamate si chiar decese.
De fiecare data protestele au loc in apropierea cladirilor administrative, care sunt: presedentie, guvern, parlament, primarii, consilii locale si institutii conexe.
In multe actiuni de acest gen, s-a intamplat ca protestatarii sa patrunda in cladirile administrative fugarind functionarii si vandalizand bunuri, vezi exemplul recent Capitol Hill, Washington DC, U.S.A.
Ca aspectul evenimentelor sa fie unul apocaliptic, intra in "scena" instrumentele globalistilor, presa (mass-media) si retelele (social-media), bine platite si controlate.
Evident, ca cetatean constiincios si responsabil, nu sunt de acord cu actele de violenta si distrugeri, dar oamenii nu gandesc toti la fel, si repede in astfel de momente ia nastere efectul "de turma".
Conform legislatiei fundamentale a statului, functionarii din presedentie, parlament, primarii si consilii sunt alesii poporului prin vot democratic, functionarii fiind vremelnici pe posturile ocupate.
Cladirile administrative, infrastructura si altele sunt proprietatea statului si a intregului popor, acolo unde mai putem vorbii de stat suveran si independent.
De peste 30 de ani administratorii statului nu mai reprezinta drepturile si interesele cetatenilor, ei actionand la comenzile organizatiilor si corporatiilor straine, vezi cazul Romaniei.
Complice la dezastru, tradare si genocid sunt servciciile secrete ale statului, de cele mai multe ori si cu implicarea unor servicii secrete straine.
Anul ce tocmai a inceput 2021, se anunta proteste masive in mai toate statele lumii, ca masuri impuse de guverne in contextul pandemiei Sars-Cov2, crizei economice si schimbarilor administrative globale.
Sperante ca si cetatenii romani isi vor manifesta in strada nemultumirile la adresa presedintelui Klaus Iohannis, echipei guvernului condus de Florin Cîțu si parlamentului.
Imagini sugestive, sursa internet
Articol redactat si publicat: 10.01.2021
Autoritati vs. cetateni
Democrația (în traducere literală „conducere de către popor”, din grecescul δημοκρατία - demokratia, de la demos, „popor” + kratos, „putere” = "puterea poporului") este un regim politic care se bazează pe voința poporului.
Principiile de bază ale democrației sunt votul universal și suveranitatea națiunii.
De esența democrației moderne ține respectarea drepturilor omului (egalitatea în fața legii, dreptul la opinie etc.), pluripartidismul, limitarea și separarea puterilor în stat.
În antichitate, orașul-stat Atena a experimentat o formă de democrație directă, prin care toți cetățenii discutau periodic problemele cetății în agora și luau împreună decizii.
În ziua de astăzi, termenul este, de cele mai multe ori, folosit cu sensul de democrație liberală, dar există multe alte varietăți, iar metodele de a guverna pot diferi.
Cu toate că termenul democrație este utilizat, de obicei, în contextul unui stat politic, principiile sale sunt aplicabile și altor organisme sau entități, cum ar fi universitățile, sindicatele, companiile publice sau organizațiile civice.
Pe plan politic, democrația se definește ca regimul politic fundamentat pe principiul suveranității naționale (națiunea conduce statul prin reprezentanții săi aleși, pe principiul separării puterilor în stat și pe principiul egalității tuturor în fața legii).
Democrația este inseparabilă de respectarea drepturilor omului și ale cetățeanului. Democrația modernă are la bază trei modele istorice din sec. XVII-XVIII (englez, american, francez)
Un element important al democrației este constituția. Acest document, votat de către popor prin referendum organizat în mod liber, reglementează drepturile și libertățile individului într-un stat și definește limitele puterii conducătorilor aflați în diferite funcții din stat și din guvern, definește politicile fundamentale și stabilește structura, datoria și puterea guvernului.
Principiile democrației
Autoritatea este prezentă în relațiile dintre oameni atât în viața privată, cât și în viața publică.
Autoritatea înseamnă puterea legitimă a cuiva de a-și impune propria voință celorlalți.
În statul democratic, autoritatea este mult diferită de exercitarea puterii într-un regim totalitar sau autoritar.
Principiile democratiei sunt niste norme, reguli de baza cu ajutorul carora functioneaza un stat democratic.
- Libertatea
- Egalitatea
- Responsabilitatea
- Dreptatea
- Proprietatea
- Pluralismul politic
- Separarea puterilor în stat
- Reprezentativitatea.
- Principiul suveranitatii natiunii
- Principiul domniei majoritatii si protectiei minoritatii
Principiul separarii puterilor in stat:
- A fost formulat de catre ganditorul francez Montesquieu;
- Potrivit acestui principiu, in cazul unui stat democratic trebuie sa existe 3 puteri: legislativa -> intocmeste legile, executiva -> pune in practica legile intocmite si judecatoreacsa -> verifica respectarea legilor.
Aceste puteri trebuie sa fie independente, sa se controleze reciproc si sa colaboreze intre ele.
Text prelut de pe Wikipedia
La o prima observatie ar parea ca poporul este "dirijorul orchestrei" numita democratie, ca puterea apartine cetatenilor, asta numai aparent se intampla.
In realitate termenul democratie este o ideologie artificiala pentru mentalul colectiv, administratia statelor facandu-se pe principii comuniste si chiar fasciste.
Intr-o forma "cosmetizata" cetatenilor li se ofera mascarada alegerilor si aparent competitie politica, numai ca presedintii, ministri si parlamentarii sunt propusi de "liderii" nevazuti ai lumii.
"Stapanii" planetei conduc prin regate, bancheri, corporatii si organizatii apropape toate statele lumii dupa principii stabilite de cercuri restranse.
Masurile aplicate in mod gradual au generat presiuni ale popoarelor constranse, dand nastere la proteste masive, uneori chiar violente.
Prin intermediul presei si al retelelor social-media observam manifestarea nemultumirilor in multe tari, incercari disperate ale cetatenilor de a opri masurile dictatoriale impuse de autoritati.
Solicitarile protestatarilor sunt de fiecare data:
- o mai bună gestionare a statului;
- acordarea de drepturi si libertati;
- crearea de locuri de muna;
- creșterea calității vieții;
- creșterea salariilor.
In multe tari ale lumii cetatenii ies in strada, protestand impotriva deciziilor si masurilor impuse de autoritati.
Asa cum este de asteptat, fortele de ordine publica reprima manifestantii la ordine precise date de guvernanti.
De cele mai multe ori protestele degenereaza in acte de violenta, pagube materiale, arestari, persoane vatamate si chiar decese.
De fiecare data protestele au loc in apropierea cladirilor administrative, care sunt: presedentie, guvern, parlament, primarii, consilii locale si institutii conexe.
In multe actiuni de acest gen, s-a intamplat ca protestatarii sa patrunda in cladirile administrative fugarind functionarii si vandalizand bunuri, vezi exemplul recent Capitol Hill, Washington DC, U.S.A.
Ca aspectul evenimentelor sa fie unul apocaliptic, intra in "scena" instrumentele globalistilor, presa (mass-media) si retelele (social-media), bine platite si controlate.
Evident, ca cetatean constiincios si responsabil, nu sunt de acord cu actele de violenta si distrugeri, dar oamenii nu gandesc toti la fel, si repede in astfel de momente ia nastere efectul "de turma".
Conform legislatiei fundamentale a statului, functionarii din presedentie, parlament, primarii si consilii sunt alesii poporului prin vot democratic, functionarii fiind vremelnici pe posturile ocupate.
Cladirile administrative, infrastructura si altele sunt proprietatea statului si a intregului popor, acolo unde mai putem vorbii de stat suveran si independent.
De peste 30 de ani administratorii statului nu mai reprezinta drepturile si interesele cetatenilor, ei actionand la comenzile organizatiilor si corporatiilor straine, vezi cazul Romaniei.
Complice la dezastru, tradare si genocid sunt servciciile secrete ale statului, de cele mai multe ori si cu implicarea unor servicii secrete straine.
Anul ce tocmai a inceput 2021, se anunta proteste masive in mai toate statele lumii, ca masuri impuse de guverne in contextul pandemiei Sars-Cov2, crizei economice si schimbarilor administrative globale.
Sperante ca si cetatenii romani isi vor manifesta in strada nemultumirile la adresa presedintelui Klaus Iohannis, echipei guvernului condus de Florin Cîțu si parlamentului.
Imagini sugestive, sursa internet
Articol redactat si publicat: 10.01.2021
Autoritati vs. cetateni
Democrația (în traducere literală „conducere de către popor”, din grecescul δημοκρατία - demokratia, de la demos, „popor” + kratos, „putere” = "puterea poporului") este un regim politic care se bazează pe voința poporului.
Principiile de bază ale democrației sunt votul universal și suveranitatea națiunii.
De esența democrației moderne ține respectarea drepturilor omului (egalitatea în fața legii, dreptul la opinie etc.), pluripartidismul, limitarea și separarea puterilor în stat.
În antichitate, orașul-stat Atena a experimentat o formă de democrație directă, prin care toți cetățenii discutau periodic problemele cetății în agora și luau împreună decizii.
În ziua de astăzi, termenul este, de cele mai multe ori, folosit cu sensul de democrație liberală, dar există multe alte varietăți, iar metodele de a guverna pot diferi.
Cu toate că termenul democrație este utilizat, de obicei, în contextul unui stat politic, principiile sale sunt aplicabile și altor organisme sau entități, cum ar fi universitățile, sindicatele, companiile publice sau organizațiile civice.
Pe plan politic, democrația se definește ca regimul politic fundamentat pe principiul suveranității naționale (națiunea conduce statul prin reprezentanții săi aleși, pe principiul separării puterilor în stat și pe principiul egalității tuturor în fața legii).
Democrația este inseparabilă de respectarea drepturilor omului și ale cetățeanului. Democrația modernă are la bază trei modele istorice din sec. XVII-XVIII (englez, american, francez)
Un element important al democrației este constituția. Acest document, votat de către popor prin referendum organizat în mod liber, reglementează drepturile și libertățile individului într-un stat și definește limitele puterii conducătorilor aflați în diferite funcții din stat și din guvern, definește politicile fundamentale și stabilește structura, datoria și puterea guvernului.
Principiile democrației
Autoritatea este prezentă în relațiile dintre oameni atât în viața privată, cât și în viața publică.
Autoritatea înseamnă puterea legitimă a cuiva de a-și impune propria voință celorlalți.
În statul democratic, autoritatea este mult diferită de exercitarea puterii într-un regim totalitar sau autoritar.
Principiile democratiei sunt niste norme, reguli de baza cu ajutorul carora functioneaza un stat democratic.
- Libertatea
- Egalitatea
- Responsabilitatea
- Dreptatea
- Proprietatea
- Pluralismul politic
- Separarea puterilor în stat
- Reprezentativitatea.
- Principiul suveranitatii natiunii
- Principiul domniei majoritatii si protectiei minoritatii
Principiul separarii puterilor in stat:
- A fost formulat de catre ganditorul francez Montesquieu;
- Potrivit acestui principiu, in cazul unui stat democratic trebuie sa existe 3 puteri: legislativa -> intocmeste legile, executiva -> pune in practica legile intocmite si judecatoreacsa -> verifica respectarea legilor.
Aceste puteri trebuie sa fie independente, sa se controleze reciproc si sa colaboreze intre ele.
Text prelut de pe Wikipedia
La o prima observatie ar parea ca poporul este "dirijorul orchestrei" numita democratie, ca puterea apartine cetatenilor, asta numai aparent se intampla.
In realitate termenul democratie este o ideologie artificiala pentru mentalul colectiv, administratia statelor facandu-se pe principii comuniste si chiar fasciste.
Intr-o forma "cosmetizata" cetatenilor li se ofera mascarada alegerilor si aparent competitie politica, numai ca presedintii, ministri si parlamentarii sunt propusi de "liderii" nevazuti ai lumii.
"Stapanii" planetei conduc prin regate, bancheri, corporatii si organizatii apropape toate statele lumii dupa principii stabilite de cercuri restranse.
Masurile aplicate in mod gradual au generat presiuni ale popoarelor constranse, dand nastere la proteste masive, uneori chiar violente.
Prin intermediul presei si al retelelor social-media observam manifestarea nemultumirilor in multe tari, incercari disperate ale cetatenilor de a opri masurile dictatoriale impuse de autoritati.
Solicitarile protestatarilor sunt de fiecare data:
- o mai bună gestionare a statului;
- acordarea de drepturi si libertati;
- crearea de locuri de muna;
- creșterea calității vieții;
- creșterea salariilor.
In multe tari ale lumii cetatenii ies in strada, protestand impotriva deciziilor si masurilor impuse de autoritati.
Asa cum este de asteptat, fortele de ordine publica reprima manifestantii la ordine precise date de guvernanti.
De cele mai multe ori protestele degenereaza in acte de violenta, pagube materiale, arestari, persoane vatamate si chiar decese.
De fiecare data protestele au loc in apropierea cladirilor administrative, care sunt: presedentie, guvern, parlament, primarii, consilii locale si institutii conexe.
In multe actiuni de acest gen, s-a intamplat ca protestatarii sa patrunda in cladirile administrative fugarind functionarii si vandalizand bunuri, vezi exemplul recent Capitol Hill, Washington DC, U.S.A.
Ca aspectul evenimentelor sa fie unul apocaliptic, intra in "scena" instrumentele globalistilor, presa (mass-media) si retelele (social-media), bine platite si controlate.
Evident, ca cetatean constiincios si responsabil, nu sunt de acord cu actele de violenta si distrugeri, dar oamenii nu gandesc toti la fel, si repede in astfel de momente ia nastere efectul "de turma".
Conform legislatiei fundamentale a statului, functionarii din presedentie, parlament, primarii si consilii sunt alesii poporului prin vot democratic, functionarii fiind vremelnici pe posturile ocupate.
Cladirile administrative, infrastructura si altele sunt proprietatea statului si a intregului popor, acolo unde mai putem vorbii de stat suveran si independent.
De peste 30 de ani administratorii statului nu mai reprezinta drepturile si interesele cetatenilor, ei actionand la comenzile organizatiilor si corporatiilor straine, vezi cazul Romaniei.
Complice la dezastru, tradare si genocid sunt servciciile secrete ale statului, de cele mai multe ori si cu implicarea unor servicii secrete straine.
Anul ce tocmai a inceput 2021, se anunta proteste masive in mai toate statele lumii, ca masuri impuse de guverne in contextul pandemiei Sars-Cov2, crizei economice si schimbarilor administrative globale.
Sperante ca si cetatenii romani isi vor manifesta in strada nemultumirile la adresa presedintelui Klaus Iohannis, echipei guvernului condus de Florin Cîțu si parlamentului.
Imagini sugestive, sursa internet
Articol redactat si publicat: 10.01.2021
Autoritati vs. cetateni
Democrația (în traducere literală „conducere de către popor”, din grecescul δημοκρατία - demokratia, de la demos, „popor” + kratos, „putere” = "puterea poporului") este un regim politic care se bazează pe voința poporului.
Principiile de bază ale democrației sunt votul universal și suveranitatea națiunii.
De esența democrației moderne ține respectarea drepturilor omului (egalitatea în fața legii, dreptul la opinie etc.), pluripartidismul, limitarea și separarea puterilor în stat.
În antichitate, orașul-stat Atena a experimentat o formă de democrație directă, prin care toți cetățenii discutau periodic problemele cetății în agora și luau împreună decizii.
În ziua de astăzi, termenul este, de cele mai multe ori, folosit cu sensul de democrație liberală, dar există multe alte varietăți, iar metodele de a guverna pot diferi.
Cu toate că termenul democrație este utilizat, de obicei, în contextul unui stat politic, principiile sale sunt aplicabile și altor organisme sau entități, cum ar fi universitățile, sindicatele, companiile publice sau organizațiile civice.
Pe plan politic, democrația se definește ca regimul politic fundamentat pe principiul suveranității naționale (națiunea conduce statul prin reprezentanții săi aleși, pe principiul separării puterilor în stat și pe principiul egalității tuturor în fața legii).
Democrația este inseparabilă de respectarea drepturilor omului și ale cetățeanului. Democrația modernă are la bază trei modele istorice din sec. XVII-XVIII (englez, american, francez)
Un element important al democrației este constituția. Acest document, votat de către popor prin referendum organizat în mod liber, reglementează drepturile și libertățile individului într-un stat și definește limitele puterii conducătorilor aflați în diferite funcții din stat și din guvern, definește politicile fundamentale și stabilește structura, datoria și puterea guvernului.
Principiile democrației
Autoritatea este prezentă în relațiile dintre oameni atât în viața privată, cât și în viața publică.
Autoritatea înseamnă puterea legitimă a cuiva de a-și impune propria voință celorlalți.
În statul democratic, autoritatea este mult diferită de exercitarea puterii într-un regim totalitar sau autoritar.
Principiile democratiei sunt niste norme, reguli de baza cu ajutorul carora functioneaza un stat democratic.
- Libertatea
- Egalitatea
- Responsabilitatea
- Dreptatea
- Proprietatea
- Pluralismul politic
- Separarea puterilor în stat
- Reprezentativitatea.
- Principiul suveranitatii natiunii
- Principiul domniei majoritatii si protectiei minoritatii
Principiul separarii puterilor in stat:
- A fost formulat de catre ganditorul francez Montesquieu;
- Potrivit acestui principiu, in cazul unui stat democratic trebuie sa existe 3 puteri: legislativa -> intocmeste legile, executiva -> pune in practica legile intocmite si judecatoreacsa -> verifica respectarea legilor.
Aceste puteri trebuie sa fie independente, sa se controleze reciproc si sa colaboreze intre ele.
Text prelut de pe Wikipedia
La o prima observatie ar parea ca poporul este "dirijorul orchestrei" numita democratie, ca puterea apartine cetatenilor, asta numai aparent se intampla.
In realitate termenul democratie este o ideologie artificiala pentru mentalul colectiv, administratia statelor facandu-se pe principii comuniste si chiar fasciste.
Intr-o forma "cosmetizata" cetatenilor li se ofera mascarada alegerilor si aparent competitie politica, numai ca presedintii, ministri si parlamentarii sunt propusi de "liderii" nevazuti ai lumii.
"Stapanii" planetei conduc prin regate, bancheri, corporatii si organizatii apropape toate statele lumii dupa principii stabilite de cercuri restranse.
Masurile aplicate in mod gradual au generat presiuni ale popoarelor constranse, dand nastere la proteste masive, uneori chiar violente.
Prin intermediul presei si al retelelor social-media observam manifestarea nemultumirilor in multe tari, incercari disperate ale cetatenilor de a opri masurile dictatoriale impuse de autoritati.
Solicitarile protestatarilor sunt de fiecare data:
- o mai bună gestionare a statului;
- acordarea de drepturi si libertati;
- crearea de locuri de muna;
- creșterea calității vieții;
- creșterea salariilor.
In multe tari ale lumii cetatenii ies in strada, protestand impotriva deciziilor si masurilor impuse de autoritati.
Asa cum este de asteptat, fortele de ordine publica reprima manifestantii la ordine precise date de guvernanti.
De cele mai multe ori protestele degenereaza in acte de violenta, pagube materiale, arestari, persoane vatamate si chiar decese.
De fiecare data protestele au loc in apropierea cladirilor administrative, care sunt: presedentie, guvern, parlament, primarii, consilii locale si institutii conexe.
In multe actiuni de acest gen, s-a intamplat ca protestatarii sa patrunda in cladirile administrative fugarind functionarii si vandalizand bunuri, vezi exemplul recent Capitol Hill, Washington DC, U.S.A.
Ca aspectul evenimentelor sa fie unul apocaliptic, intra in "scena" instrumentele globalistilor, presa (mass-media) si retelele (social-media), bine platite si controlate.
Evident, ca cetatean constiincios si responsabil, nu sunt de acord cu actele de violenta si distrugeri, dar oamenii nu gandesc toti la fel, si repede in astfel de momente ia nastere efectul "de turma".
Conform legislatiei fundamentale a statului, functionarii din presedentie, parlament, primarii si consilii sunt alesii poporului prin vot democratic, functionarii fiind vremelnici pe posturile ocupate.
Cladirile administrative, infrastructura si altele sunt proprietatea statului si a intregului popor, acolo unde mai putem vorbii de stat suveran si independent.
De peste 30 de ani administratorii statului nu mai reprezinta drepturile si interesele cetatenilor, ei actionand la comenzile organizatiilor si corporatiilor straine, vezi cazul Romaniei.
Complice la dezastru, tradare si genocid sunt servciciile secrete ale statului, de cele mai multe ori si cu implicarea unor servicii secrete straine.
Anul ce tocmai a inceput 2021, se anunta proteste masive in mai toate statele lumii, ca masuri impuse de guverne in contextul pandemiei Sars-Cov2, crizei economice si schimbarilor administrative globale.
Sperante ca si cetatenii romani isi vor manifesta in strada nemultumirile la adresa presedintelui Klaus Iohannis, echipei guvernului condus de Florin Cîțu si parlamentului.
Imagini sugestive, sursa internet
Articol redactat si publicat: 10.01.2021
O viata pe datorie
Grupul restrans de bogati ai lumii, "vizionari", in special bancherii au abordat presedintii si guvernele multor state in vederea colaborarii pe planuri economico-financiare.
Prin corporatii si ong-uri de tipul celor apartinand lui George Soros, au realizat parteneriate cu statele vizate, oferind planuri aparent benefice.
Construind artificial proiecte de dezvoltare si modernizare, "vizionarii" au "injectat" in tara "tinta" companii si ong-uri avand acordul tacit al autoritatilor in diverse domenii, dar mai ales cele strategice.
Bancherii "vizionari" nu au scapat nici-o clipa din atentie resursele naturale si cele create de om, constituind tinte precise de atins.
"Masinarii" inteligente demareaza cresterea consumului de bunuri si servicii, un "bum economic" de succes, fapt ce a pus in miscare imensa masa monetara aflata deja in "visteriile" bancilor locale.
Cand resursele financiare locale au fost pe sfarsite, si-au facut aparitia pe "scena" corporatiile bancare ca "ciupercile dupa ploaie", oferandu-si "sprijinul" prin creditari, atat pentru cetateni cat mai ales pentru stat.
Pentru marii bancheri ai lumii statul este cel mai bun si eficient client, statul oferind cele mai solide si de pret garantii la credite.
In ceea ce priveste creditarea cetatenilor, bancherii sunt ceva mai retinuti si selectivi in acordarea creditelor, garantiile fiind atent evaluate.
De cele mai multe ori cei ce se imprumuta nici nu intra fizic in posesia banilor, banii fiind doar cifre scrise pe ecran de calculator si imprimate pe hartie in asa zisul contract de creditare.
Parea pentru multi ca bancile ofera cu usurinta credite imobiliare, pentru nevoi personale si de consum, dar putini stiau ce se ascunde in spatele acestor instrumente.
Creditarile realizandu-se in mare parte cu bani fara acoperire in metale pretioase si marfuri, asa cum s-ar proceda intr-o economie "sanatoasa".
Solutia rapida a "elitelor" lumii fiind tiparnitele de masa monetara, falsul grosolan fiind acoperit prin tarile cu rulaj foarte mare, cum ar fi China, India si tarile din Orient.
Cu alte cuvinte, globalistii ne imprumuta cu hartie colorata si "atractiva", dar fara valoare reala.
Odata cu trecerea timpului lucrurile s-au inrautatit, de cele mai multe ori in defavoarea datornicilor, mai ales in aceste vremuri grele.
Bancherii analizeaza riscurile creditelor cu rate in intarziere sau chiar neplata lor in vederea demararii procedurilor de executari silite
Dupa analiza detaliata, creantele creditelor "neperformante" sunt vandute firmelor de recuperatori, care dispun prin vid legislativ de intrumente cu care pot recupera sumele, alte posibilitati decat cele bancare.
Multi dintre datornici intra in incapacitatea de a returna creditul din cele mai diverse motive, in general pierderea locurilor de munca.
Recuperatorii sunt gata de actiune, astfel ca "stapanii" creantelor intra in posesia multor bunuri mobile si imobile.
Scopul final fiind cresterea uriasa a averilor si detinerea controlului total, iar oamenii simpli de rand ajung la capatul puterilor scufundati in saracie si neputinta.
Mare parte din oameni sunt datori institutiilor financiare si/sau altor forme de creditare, fapt ce constituie o ocupatie mentala apasatoare.
De cand se naste si pana moare omul este dependent de aceste instrumente diabolice, numite bani si metale pretioase.
Imagine - conceptie proprie
Articol redactat si publicat: 11.01.2021
https://youtu.be/O_P8lVXdE0g?list=WL
https://youtu.be/L9M-Hv2KqlM
Scoala, posibil doar o amintire
In contextul pandemiei sars-cov2 lumea intreaga s-a inchis partial si chiar total.
Nu au scapat inchiderii nici institutiile de invatamant, educatia realizandu-se sub o forma virtuala numita "online".
Functionarii din domeniu educatiei se intrec in utilizarea platformelor dintre cele mai diverse, de cele mai multe ori simple improvizatii.
Utilizatorii, cadrele didactice cat si elevii intampina dificultati in desfasurarea orelor de curs.
Nu sunt putine cazurile, cand elevii si chiar cadrele didactice nu dispun de echipamentele necesare.
Am prieteni si amici care sunt cadre didactice, imi vorbesc despre problemele si dificultatile cu care se confrunta, aceasta modalitate de sustinerea cursurilor fiind defectuoasa.
Cele mai dese probleme sunt: lipsa de atentie a elevilor in timpul cursurilor; dificultati tehnice; si chiar absente ale elevilor.
Autoritatile statului mentioneaza ca s-ar putea relua cursurile in modalitatea normala doar in anumite conditii.
Conditii impuse in contextul pandemiei nedeclarate oficial prin document sustinut de cercetare a problemei medicale despre care ne vorbesc "specialistii" din domeniu sanatatii.
Aceasta actiune ne face sa credem ca nu este vorba de pandemie, fiind vorba mai degraba de "plandemie", plan bine pus la punct si "respectat" de mai toate guvernele lumii.
Vedem mai mereu mesaje de la elevi care isi doresc sa se intoarca la scoala, mentionand ca nu au succes cursurile online si ca s-au saturat de aceasta modalitate ineficienta.
Parintii copiilor sunt ingroziti si revoltati de aceasta situatie, fiind nevoiti sa stea acasa sau sa apeleze la cineva pentru a lăsa copiii supravegheați.
Veti spune ca este o situatie speciala, ca problema medicala nu este de neglijat, dar pe de alta parte adevaratii specialisti, atat din tara cat si din strainatate mentioneaza clar si in detaliu, ca nu este atat de grava problema asta medicala, precum este relatata de presa.
In tot acest timp cladirile institutiilor de invatamant se degradeaza, mobilierul cat si materialele didactice.
Si iata cum asistăm terifianti la prabusirea sistemului educational in mod etapizat, pas cu pas, pana la desfiintare.
Concluzie !
Concluzia este ca s-a pierdut un an scolar, un an din viata educationala a multor generatii, de aceea cu siguranta efectele vor fi devastatoare.
Deocamdata nimic concret din partea autoritatilor competente cu privire la reluarea cursurilor in scoli.
Cei din spatele "cortinei" lasa sa se inteleaga, ca nu se va incheia prea curand aceasta situatie.
Dragi copii, implicati-va pe cat posibil in aceasta forma de educatie, este posibil la un momendat ca nici asta sa nu mai existe.
Totusi, actul educational nu va dispare, el se va schimba si restrange, fiind disponibil doar pentru o anumita clasa sociala, aceea vor fi privilegiatii.
Cu alte cuvinte mai pe direct asa, vor mai fi educati doar copiii celor cu "stare", in scoli private bine platite.
Copiii claselor sociale inferioare nu vor mai avea acces la educatie, astfel ei devenind sclavii umili ai "boierilor", asa cum era în sec .XIX
Imagine sugestiva
Articol redactat si publicat: 13.01.2021
Acasa-i Romania
Romania este acasa pentru toti cetatenii, nascuti in tara sau strainatate, avand origini cu adevarat romanesti.
De peste 20 de ani, regimul politic instalat dupa revoluatia din Romania, autoritatile au creat situatii determinand multi romani sa plece in strainatate.
Cum in Romania se inchideau fabrici, uzine si inteprinderi, oamenii ramaneau fara locuri de munca, fiind nevoiti sa mearga in strainatate pentru a lucra.
Bineinteles ca romanii trimit bani si bunuri familiilor ramase in tara.
Parinti, copii si bunici isi privesc in fotografii si pe ecrane digitale rudele plecate departe de casa.
Banii romanilor ce muncesc in strainatate intra in economia romaneasca, cu toate astea autoritatile nu-i respecta si nu-i ocroteste.
Mare parte din romanii plecati, pastreaza obiceiurile si insemnele romanesti pentru a-si mai alina dorul de tara si familie.
In cercurile retranse de romani se vorbeste limba romana si traiesc dupa principiile, obiceiurile si valorile romanesti.
Dar sunt si romani care vorbesc urat si denigreaza patria mama din care au plecat, uita ca s-au nascut, au fost educati si formati profesional in Romania.
Actele lor de "vitejie" au fost speculate de presa si institutiile straine, astfel ca s-a ajuns la discreditarea si denigrarea Romaniei la nivele inalte.
Din aceste cauze romanii cinstiti si onesti au de suferit, sunt batjocoriti si umiliti de catre straini.
Ambasadele si consulatele Romaniei in strainatate ar trebui sa reprezinte, sa apere drepturile si interesele cetatenilor romani aflati la munca, studii sau din alte motive.
Nici-o entitate politica nu a pus cu adevarat in dezbatere problemele romanilor din strainatate, Romania neavand o legislatie clara si constitutionala in acest sens.
In Constitutia Romaniei reprezentarea este facuta prin: Art. 17 – Cetăţenii români în străinătate
Cetăţenii români se bucură în străinătate de protecţia statului român şi trebuie să-şi îndeplinească obligaţiile, cu excepţia acelora ce nu sunt compatibile cu absenţa lor din ţară.
Cat si prin legi pe care putini le cunosc, un exemplu este: Legea nr. 156/2000 privind protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate.
Romanii din strainatate s-au limitat doar la a-si povesti nemultumirile, renuntand sa afle care le sunt totusi drepturile si obligatiile.
Romania nu este "sat fara caini", astfel ca denigrarea, defaimarea si insultele se pedepsesc conform legislatiei in vigoare.
Constitutia Romaniei, Art. 30 – Libertatea de exprimare, alin. 6, 7 si 8. si legile dedicate acestui aspect.
Tema articolului nu este cea de a scoate in evidenta problemele romanilor si ale Romaniei, ci de a ne trezi si unii.
Aceste vremuri grele ne-a determinat sa ne ocupam mai mult de unitate, patriotism si nationalism.
Fiecare roman trebuie sa contribuie implicandu-se in actiuni benefice, favorabile natiunii si statului.
Lumea libera trebuie sa-si accepte fundamentul national.
Nu trebuie sa incerce sa-l stearga sau sa-l inlocuiasca.
Privind in jur, de-a lungul si de-a latul Romaniei splendide, adevarul este evident:
- daca vrem libertate, trebuie să fim mândri de țara noastră;
- daca vrem democratie, ne pastram suveranitatea;
- iar daca vrem pace, ne iubim natiunea.
Liderii intelepti mereu pun pe primul loc binele poporului si al tarii.
Viitorul nu le apartine falsilor lideri.
Viitorul le apartine patriotilor si nationalistilor.
Viitorul le apartine natiunilor suverane si independente, care-si protejeaza cetatenii, isi respecta vecinii si onoreaza diferentele care fac fiecare tara speciala si unica.
Romania trebuie sa fie prioritatea romanilor.
Imagini de prezentare
Articol redactat si publicat: 16.01.2021
https://youtu.be/ISEffDkH8aE
Frica, element in ADN-ul uman
Este normal si sanatos sa-ti fie frica in situatii periculoase.
Insa, daca sentimentul persista si atunci cand nu exista o primejdie reala in jurul tau, frica se transforma in anxietate sau fobie si iti poate afecta serios calitatea vietii.
Ce este frica ?
Frica este o emotie primara, care ne poate paraliza si bloca in orice activitate. Esentiala in supravietuirea umanitatii, in societatile moderne frica s-a transformat in anxietate, atacuri de panica sau fobii.
Poate fi rezultatul unei traume sau poate aparea in relatie cu o situatie abstracta, dar in ambele cazuri poate fi tinuta sub control, mai ales cu ajutorul unui psiholog care te poate ajuta sa-ti identifici temerile si sa intelegi ce ascund.
Frica se manifesta la nivel biochimic si la nivel emotional, fiind fie un raspuns natural si sanatos in fata unei situatii care-ti pune viata in primejdie, fie o reactie irationala si necontrolata care pune stapanire pe tine si te face sa vezi pericole peste tot.
Totodata, poate fi si un stimul pentru placere, ca in cazul persoanelor dependente de adrenalina care se inscriu la activitati precum saritul cu parasuta.
Ce se intampla in corpul nostru atunci cand ne este frica ?
In fata unui pericol concret, corpul reactioneaza intr-un mod specific: incepem sa transpiram, inima ne bate mai tare si eliberam un nivel inalt de adrenalina.
Creierul identifica un stimul potential periculos si elibereaza substante chimice care fac respiratia sa devina mai rapida, in timp ce corpul se pregateste fie sa fuga, fie sa actioneze.
Vasele de sange din jurul organelor se dilata pentru a le furniza mai mult oxigen si nutrienti, iar nivelul de glucoza din sange creste semnificativ, pregatind o doza mare de energie, in caz de nevoie.
Intregul proces este automat si se intampla in cateva secunde, iar noi ne dam seama dintr-o data ca ni s-a facut frica.
Frica “buna” vs. frica “rea”
Frica este in sine o emotie buna, care apare ca un mecanism defensiv si care ne ajuta sa ne protejam in fata unor pericole.
Este o emotie mostenita la nivel genetic de la stramosii nostri, care au reusit sa supravietuiasca invatand sa le fie frica si sa se puna la adapost in fata primejdiilor pe care nu ar fi putut sa le depaseasca altfel.
Daca in fata unei cladiri care se prabuseste sau a unui incendiu frica te determina sa fugi cat mai departe, atunci frica ta este o emotie buna, care te pune la adapost si iti salveaza viata.
Insa, daca frica se instaleaza si in situatii care nu prezinta nici un pericol, devine o emotie nociva, care transforma viata de zi cu zi intr-o asteptare constanta a unui eveniment nefericit.
Intr-o astfel de situatie, frica atrage mai multe emotii negative, precum furie, angoasa, vinovatie sau chiar agresivitate.
Text preluat
Nu intamplator am realizat articolul cu aceasta tema atat de prezenta in zilele noastre.
Cu totii purtam in constient sentimentul de frica, fie ca vorbim de partea pozitiva sau cea negativa.
Inca din copilarie ne este activat sentimentul de frica, un exemplu fiind acela cand parintii ne spun ca nu este voie intr-un anume loc sau la o anumita actiune.
Pe masura ce inaintam in varsta sentimentul de frica este activat in mai multe imprejurari, cum ar fi: scoala, strada, la locul de munca si chiar in activitati recreative.
Sentimentul de frica in forma negativa a tot fost amplificat de regimurile politice ce s-au perindat la conducerea lumii, sentimentul modificat si inoculat in "bagajul genetic" al omului.
Ca exemplu de frica inoculata de un anume regim politic, este perioada comunista din Romania, atunci cand teama si frica de securitate atinsese cote greu de evaluat.
Cei ce au acum varsta mai inaintata isi amintesc de acele vremuri, unii traind momente cumplite de panica, teroare si chiar tortura.
Astfel, ca urmatoarele generatii poarta acest sentiment modificat si intr-o continua actualizare.
De- a lungul istoriei regimurile politice s-au schimbat doar de fatada, instrumentele de baza rămânând aceleasi.
In zilele noastre regimul politic nu mai utilizeaza arme conventionale pentru impunerea controlului, cea mai eficienta arma fiind frica, deja aflata in constientul uman.
Observati cum prin situatii create in mod controlat, omenirea se supune si accepta masurile impuse, toate fiind bazate pe principiile "problema, reactie, solutie".
Frica de moarte a fost ridicata la gradul cel mai mare, "liderii" lumii mizand pe acest fapt putând controla cu usurinta omenirea asa cum isi doresc.
Nu poate fi ascuns faptul ca frica a devenit un lucru primordial in vietile oamenilor, motivele fiind nenumarate si la tot pasul.
Imagine sugestiva
Articol redactat si publicat: 21.01.2021
Suveranitatea Romaniei, istorie sau nici macar atat
Daca legea fundamentala, constitutia Romaniei garanteaza scriptic si juridic suveranitatea si integritatea tarii, acest lucru nu se mai intampla in realitate.
Dar sa vedem ce spune mai intai constitutia Romaniei in ceea ce priveste suveranitatea tarii.
ART. 1 - Statul roman
(1) Romania este stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil.
ART. 2 - Suveranitatea
(1) Suveranitatea natională apartine poporului roman, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte, precum si prin referendum.
(2) Nici un grup si nici o persoană nu pot exercita suveranitatea in nume propriu.
ART. 3 - Teritoriul
(1) Teritoriul Romaniei este inalienabil.
(2) Frontierele tării sunt consfintite prin lege organică, cu respectarea principiilor si a celorlalte norme general admise ale dreptului international.
(4) Pe teritoriul statului roman nu pot fi strămutate sau colonizate populatii străine.
Acum sa lamurim pe scurt aceste aspecte:
- prin LEGEA Nr. 28 din 15 martie 1991, Romania devine Corporatie Financiară Internationala. (cititi legea la care fac referire)
Cati realizati statutul Romaniei pe care il are astazi ?
- din pacate, suveranitatea nu mai apartine poporului roman, avand grija Traian Basescu (fost presedinte al Romaniei) sa renunte prin contract la suveranitatea Romaniei in favoarea Uniunii Europene.
Cati cunosc si au acces la contractul Romaniei cu Uniunea Europeana ? Intuiti ce clauze sunt trecute in contract ?
- nu am uitat incercarile ungurilor din Harghita, Covasna si Mures sa-si insuseasca teritoriul respectiv, care apartine Romaniei.
Ungurii ce locuiesc in judetele mentionate au constituit asa zisul Tinut Secuiesc, controland cam totul, arborand drapelul Ungariei pe cladirile institutiilor romanesti.
- alti cetateni straini au intrat in Romania ca refugiati, stabilindu-se in anumite zone, au ajuns sa controleze si sa se impuna.
Aici se poate vorbi ca tacit aplicarea planului Kalergi este in plina desfasurare.
Ca nu degeaba au fost premiati Emil Constantinescu (fost presedinte al Romaniei) si Klaus Iohannis (actual presedinte al Romaniei) de organizatia Kalergi.
- in ultimii 31 de ani s-au instrainat prin vanzari si retrocedari ilegale terenuri si cladiri strainilor.
Terenuri intravilane, agricole si forestiere au fost vandute prin vid legislativ si clauzele contractului cu Uniunea Europeana corporatiilor straine.
Noii "proprietati" ai bunurilor achizitionate in Romania nu a incheiat nici-un contract cu poporul roman, asa ca totul este ilegal.
Strainii s-au inteles golaneste cu vremelnicii ce s-au perindat la conducerea si administrarea Romaniei.
Mentionez ca vremelnicii perindati in functii publice au fost propulsati de inaltii tradatori din serviciile secrete cu complicitatea servciilor secrete straine.
Este timpul ca poporul roman sa apere integritatea si suveranitatea Romaniei, chiar constitutia ne obliga.
ART. 55 - Apărarea tării
(1) Cetătenii au dreptul si obligatia să apere Romania.
Dragi romani, a sosit timpul pentru datoria fata de patrie, sa ne aparam tara, chiar cu pretul vietii, daca acolo se va ajunge.
Romania nu apartine strainilor, Romania apartine romanilor, asa cum ne-a lasat-o strabunii nostri luptand si varsand sange.
Romania este prioritatea romanilor.
Imagine sugestiva
Articol redactat si publicat: 31.01.2021
Se incarca...
2 ani în urmă
2 ani în urmă
2 ani în urmă
2 ani în urmă
2 ani în urmă
2 ani în urmă
3 ani în urmă
3 ani în urmă
3 ani în urmă
3 ani în urmă
3 ani în urmă
3 ani în urmă
3 ani în urmă
3 ani în urmă
3 ani în urmă
3 ani în urmă
3 ani în urmă
3 ani în urmă
3 ani în urmă
3 ani în urmă
3 ani în urmă
3 ani în urmă
3 ani în urmă
3 ani în urmă
Prieteni · 38
Admin
Alex Vilvoi
Sebastian Popescu
Sorin Dragoi
Radu Sumanaru
Adrian Vaceanu
Max Sao
Valter Cojman
Iulian Brotaru
AM
Alex Mara
Florin Nan
Camelia Răducan
Euseviu Baies
Silvius Banica
Gabriela Dumitru
Beatrice Sumedrea
Ecaterina Lupu
Geanina Otilia Ortodox Macoviciuc
Cristian Atitiene
Carmen Zr
Beniamin Rus
Ion Titu
Margian Tudor
Besleaga Liviu
Ionel Bumbaru
Margian Tudor
Ana Maria Malanca
Laurentiu Urban
Peter White
Marian Motocu
Ion Laurentiu Bakancsos
CL
Ciprian Lucaci
Bogdan Nemesis
Market Info Surveys
Adi Codrut
Marin Dramnescu
Marian Octavian
Moise İon Marcel