Alexandru Coţarcă

Patriotism și Globalizare, o emisiune realizată de Marius Tucă Invitat special Președintele Academiei Române Ioan-Aurel Pop https://youtu.be/5QrDVo41YJE?list=WL

RĂZBOI ASIMETRIC Fabricile si uzinele din România arată ca după BOMBARDAMENT ! Infrastructura de căi ferate functionează la 30% din capacitatea proiectată. REZERVA DE AUR a BNR este undeva la Londra. Petrolul din subsol este al Austriei. Si tot Austriecii prin slugile si trădătorii României au defrisat pădurile. Gazele naturale din Marea Neagra sunt ale Ungariei. Armata si intregul Sistem de siguranta nationala a fost aspru decimat prin ultimele asa zis reforme in legislatie. Se lucreaza la introducerea limbii maghiare si a limbii ruse ca limbi oficiale ale României. Infrastructura de apa asa zis potabila este otravitoare pentru populatie. Nu exista nici un culoar pan-european de autostrada care sa conecteze Romania la Europa. Populatia României a fost redusa cu 30%. Spitalele sunt într-o situatie precara, cele care mai sunt. Nu se angajeaza personal, prin blocarea de posturi sau locuri oferite clientelei politice. ASA SE PREZINTA ROMANIA DUPA 31 DE ANI DE CAPITALISM, RETETA PROPRIE. Cele doua Razboaie Mondiale NU AU AVUT EFECTUL pe care l-a avut democratia emanata dupa 1989. NU ESTE ACESTA RAZBOI ASIMETRIC ??? Imagine sugestiva Text preluat si publicat: 11.11.2020

Marea resetare - Teorie conspirationista sau realitatea care "bate la usa" Acest articol este realizat in ideea constientizarii oamenilor de miscarile monetare si economico-financiare. A devenit public faptul ca este nevoie de resetarea economico-financiara, instrumente deja pregatite pana in cele mai mici detalii sub numele (marea resetare). Se vorbeste despre digitalizarea completa a schimburilor de produse si servicii cu unitati virtuale asa cum este acum Bitcoin. Acest Bitcoin este momentan un experiment monetar virtual, unde unii castiga si bineinteles altii pierd, un fenomen aflat sub coltrolul unor experti necunoscuti si nevazuti. Nu contest ca acest Bitcoin ar putea devenii instrumentul cu care se va trece la noul sistem monetar global. Utilizarea monedei digitale genereaza in mod automat controlul total, in acest fel omul nu va mai avea libertatea din acest punct de vedere. Toate bancile se vor desfiinta, sistemul monetar digital va fi gestionat de retele de servere aflate sub atenta supraveghere a "liderilor" lumii. Recomand, fiecare dupa posibilitati sa-si protejeze intr-un mod sigur "agoniseala", traim marile schimbari. Cumpararea de aur in diverse obiecte, accesorii si chiar lingouri, sau cel putin pastrati obiectele din aur pe care le aveti. Nu va panicati de scaderea pretului aurului, globalistii o fac intentionat pentru a determina cetatenii sa renunte la aur vanzand-ul la pretul momentului. Un sfat ar fi sa fi-ti atenti si speculati momentele favorabile. Investiti inteligent, creati-va rezerve sigure in orice situatie. Daca acum pretul aurului cotat la cursul BNR este 241,40 lei pe gram, privind in istoric pretul este in scadere intr-un timp scurt, lucru ce pare ciudat. Ca orientare va prezint o scurta evolutie de maxim si minim atins pe cursul din anul trecut Extremele valutare înregistrate de cursul XAU în perioada 28 iunie 2020 - 31 decembrie 2020: - Cursul maxim Gramul de aur este 271.0003 lei înregistrat la data de 7 august 2020 - Cursul minim Gramul de aur este 235.0708 lei înregistrat la data de 14 decembrie 2020 - Cursul valutar mediu Gramul de aur pentru perioada selectată este 250.7212 lei Atentie la "cursa de soareci", cascavalul nu e gratis ! Nu mai risipiti resursele financiare, nu va lasati pacaliti de investitii aberante, jocuri si loterii de tot felul ce promit îmbogățirea peste noapte. Banii, niste hartii colorate tiparite de globalisti in numar foarte mare, aceste bilete care au invadat lumea nu are acoperire in metale pretioase si marfuri. Numai in anul ce a trecut 2020 s-au tiparit trilioane de Dolari USA si Euro, fiind "injectati" sub diverse forme in economiile lumii. Sistemul bancar care imprumuta companii, firme si cetateni cu bani "falsi", o face intr-un mod parsiv, constient de consecinte si solutionari. Partea ce se indatoreaza devine "sclav" fara sa realizeze acest lucru, traind cu ideea ca isi rezolva problemele platind suma in rate si ceva dubanzi. Multi datornici au ajuns in incapacitatea de a platii ratele din motive multiple: scaderea remuneratiei la locul de munca, pierderea capacitatii de munca in urma unui accident si chiar pierderea locului de munca. Aceste situatii duc de cele mai multe ori la executari silite, bancherii intru in posesia bunurilor debitorului si in functie de importanta acestora le vand la licitatii si/sau le impart intre ei. Sistemele monetare si economico-financiare aparent sunt complicate prin legislatie si documente interminabile, ele in realitate fiind simple, scurte si la obiect. In toate situatiile de creditare, tranzactii si alte operațiuni, documentele contin clauze si o multime de comisioane favorabile institutiilor financiare, nimic in favoarea clientului, fie el persoana fizica sau juridica. In curand: articolul "O viata pe datorie" Imagine sugestiva Articol redactat: 03.01.2021

Foamea mondială nu este o problemă agricolă, este o problemă politică Trist, dar adevarat ceea ce se intampla. In timp ce globalistii ne vorbesc depsre criza alimentara, anual se arunca milioane de tone de alimente. Pe de alta parte milionane de oameni nu au ce manca, ne avand acces la alimente din cauza remuneratiilor inferioare, fie prosta gestionare a situatiei. Si ca tabloul sa fie complet, abia fac fata centrele de incineratoare pentru arderea cantitatilor uriase de alimente devenite deseuri. Chiar la noi in Romania centrele comerciale ale corporatiilor care cumpara cu preturi mizerabile de la taranul muncitor, ajung sa arunce cantitati imense. Anul trecut autoritatile au mai dat o mare lovitura romanilor prin inchidetea pietelor, cauzand producatorilor pierderi mari. In felul asta centrele comerciale straine au prosperat si mai mult, saracind poporul roman. Primele centre comerciale straine veneau in Romania in timpul guvernului al carui premier era Adrian Nastase... ...momente in care autoritatile romane au cedat tacit suveranitatea producerii si comercializarii produselor alimentare si nealimentare. Iata ca azi Romania este o colonie, unde companiile globalistilor fac afaceri si profituri uriase. Veti spune ca aceste companii au creat locuri de munca, dar putini stiu ca majoritatea lucratorilor au salarii de mizerie. Mai mult de atat, companiile nu platesc corespunzator taxe, accize si impozite statului roman. Companii mari romanesrti de profil au fost distruse, fie privatizate pe nimic, sau inchise si desfiintate. S-a continuat cu subjugarea micilor producatori, comercianti si prestatori de servcii prin fiscalizare greu de suportat, in acest fel multe activitati au ajuns la faliment. Asta nu este bataie de joc la adresa naturii si umanitatii ? Imagine sugestiva Articol preluat si publicat: 08.01.2021

Presa - Instrumentul globalistilor Se spune ca presa este "cainele" de paza al democratiei, dar inca de la infiintare este o javra umila a politicii si a ocultei mondiale. Prin intermediul televiziunii, radioului, ziarelor si surselor virtuale oamenii sunt manipulati si indobitociti. Jurnalisti, scriitori si gazetari de "top" rostogolesc in spatiul public subiecte in toate modurile posibile, si tot aceste caricaturi aduc "ode" si laude "stapanilor"... ...de cele mai multe ori "stapanii" fiind necunoscuti, ordine precise primind de la administratorii insarcinati cu "arta" manipularii. Sclavia a evoluat odata cu tehnologia si nu numai, astfel ca sclavii din zilele noastre nu isi cunosc "stapanii", dar ii servesc ca pe niste parinti "spirituali". Ca rezultatele sa fie pe masura, lucratorii din presa beneficiaza de scolarizare, burse, schimburi de experienta si remuneratii consistente. Dupa cum stiti, presa privata se autofinanteaza prin contracte de publicitate, donatii, comisioane, indemnizatii de transmisie, etc. Presa de stat, cea care mai este, evident este finantata de la bugetul statului. Numai ca autoritatile ofera pe ascuns finantare sub diverse pretexte presei private. Scopul ? Cei deschisi la minte il intuiesc. In aceasta perioada de pandemie aproape toata presa din Romania a primit finantare la vedere, motivand campaniile de prezentare si promovare a marelui eveniment medical. Legislatia audioviziala precizeaza ca informarile de interes public, mai ales in situatii speciale sunt difuzate GRATUIT in mod repetitiv si la ore de maxima audienta. La o simpla cautare, veti descoperi ca sumele cheltuite pentru aceste campanii se ridica pana acum la 120 milioane de Euro. Cu alte cuvinte, guvernul plateste presa pentru a stresa, panica si indobitocii cetatenii. Putina presa independenta este hartuita de autoritati prin serviciile de "specialitate" gen STS si CNA. Si ca tabloul sa fie complet, cel mai hartuit si amendat grup media este S.C. Nașul, Prietenii de Pretutindeni și Asociații S.A. Nasul tv. Zilnic sunt inchise, sterse si blocate publicatii din retelele social-media, bloguri, site-uri, etc. Cenzura este din ce in ce mai mare, la fel si presiunea pusa pe liberi editorialisti si publicisti. In ceea ce ma priveste, pana la aceste evenimente nefericite petrecute in intreaga lume nu eram prea interesat sa urmaresc presa, ma informam putin din mediul virtual. Interesat de stiri, mai urmaream postul DIGI24, aparitie noua in piata de profil la acea vreme, parea interesant, pana ce am constatat practicarea manipularii intr-un stil avansat si bine "cosmetizat". La inceputul pandemiei am fost interesat de modul abordarii subiectului de catre trusturile cele mai mari de presa, constatand sincronizarea tuturor precum un ceas elvetian, m-am decis sa caut si alte surse de informare. Nu mai rezistam sa urmaresc informarile mizere din partea acestor sclavi umili ai ocultei mondiale si am renuntat, in acest fel evitand sa-mi otravesc sufletul. Ca o aroganta, mi-am personalizat hartia igienica, printand siglele canalelor mass-media ce mi-ar fi oravit sufletul urmarindu-le. Vei intreba de unde ma informez totusi, ca un minim bagaj de cunostinte ce detin, chiar daca unii il contesta, nu pot fi pe placul tuturor. Presa independenta atat cat este, retele social-media si amici din strainatate care imi ofera in privat informatiile care aici in Romania sunt cenzurate. Nu ignor total presa "lor", ma intereseaza modurile in care oamenii sunt informati, dusi in eroare, manipulati, speriati, dezbinati si indobitociti. Aceste intamplari ma face sa spun ca este nevoie de expertize si anchete in ceea ce priveste faptele lucratorilor din presa mentionate mai sus. La o evaluare amanuntita vom constata chiar si fapte penale, autoritatile competente ar trebui sa se autosesizeze in acest sens. Folositi-va discernamantul, fiti vigilenti, informati-va din mai multe surse, semnalati insistent neregulile si derapajele presei autoritatilor competente. Articol de informare, dar si cu nota de pamflet. Imagine - conceptie proprie Publicat: 08.01.2021

Autoritati vs. cetateni Democrația (în traducere literală „conducere de către popor”, din grecescul δημοκρατία - demokratia, de la demos, „popor” + kratos, „putere” = "puterea poporului") este un regim politic care se bazează pe voința poporului. Principiile de bază ale democrației sunt votul universal și suveranitatea națiunii. De esența democrației moderne ține respectarea drepturilor omului (egalitatea în fața legii, dreptul la opinie etc.), pluripartidismul, limitarea și separarea puterilor în stat. În antichitate, orașul-stat Atena a experimentat o formă de democrație directă, prin care toți cetățenii discutau periodic problemele cetății în agora și luau împreună decizii. În ziua de astăzi, termenul este, de cele mai multe ori, folosit cu sensul de democrație liberală, dar există multe alte varietăți, iar metodele de a guverna pot diferi. Cu toate că termenul democrație este utilizat, de obicei, în contextul unui stat politic, principiile sale sunt aplicabile și altor organisme sau entități, cum ar fi universitățile, sindicatele, companiile publice sau organizațiile civice. Pe plan politic, democrația se definește ca regimul politic fundamentat pe principiul suveranității naționale (națiunea conduce statul prin reprezentanții săi aleși, pe principiul separării puterilor în stat și pe principiul egalității tuturor în fața legii). Democrația este inseparabilă de respectarea drepturilor omului și ale cetățeanului. Democrația modernă are la bază trei modele istorice din sec. XVII-XVIII (englez, american, francez) Un element important al democrației este constituția. Acest document, votat de către popor prin referendum organizat în mod liber, reglementează drepturile și libertățile individului într-un stat și definește limitele puterii conducătorilor aflați în diferite funcții din stat și din guvern, definește politicile fundamentale și stabilește structura, datoria și puterea guvernului. Principiile democrației Autoritatea este prezentă în relațiile dintre oameni atât în viața privată, cât și în viața publică. Autoritatea înseamnă puterea legitimă a cuiva de a-și impune propria voință celorlalți. În statul democratic, autoritatea este mult diferită de exercitarea puterii într-un regim totalitar sau autoritar. Principiile democratiei sunt niste norme, reguli de baza cu ajutorul carora functioneaza un stat democratic. - Libertatea - Egalitatea - Responsabilitatea - Dreptatea - Proprietatea - Pluralismul politic - Separarea puterilor în stat - Reprezentativitatea. - Principiul suveranitatii natiunii - Principiul domniei majoritatii si protectiei minoritatii Principiul separarii puterilor in stat: - A fost formulat de catre ganditorul francez Montesquieu; - Potrivit acestui principiu, in cazul unui stat democratic trebuie sa existe 3 puteri: legislativa -> intocmeste legile, executiva -> pune in practica legile intocmite si judecatoreacsa -> verifica respectarea legilor. Aceste puteri trebuie sa fie independente, sa se controleze reciproc si sa colaboreze intre ele. Text prelut de pe Wikipedia La o prima observatie ar parea ca poporul este "dirijorul orchestrei" numita democratie, ca puterea apartine cetatenilor, asta numai aparent se intampla. In realitate termenul democratie este o ideologie artificiala pentru mentalul colectiv, administratia statelor facandu-se pe principii comuniste si chiar fasciste. Intr-o forma "cosmetizata" cetatenilor li se ofera mascarada alegerilor si aparent competitie politica, numai ca presedintii, ministri si parlamentarii sunt propusi de "liderii" nevazuti ai lumii. "Stapanii" planetei conduc prin regate, bancheri, corporatii si organizatii apropape toate statele lumii dupa principii stabilite de cercuri restranse. Masurile aplicate in mod gradual au generat presiuni ale popoarelor constranse, dand nastere la proteste masive, uneori chiar violente. Prin intermediul presei si al retelelor social-media observam manifestarea nemultumirilor in multe tari, incercari disperate ale cetatenilor de a opri masurile dictatoriale impuse de autoritati. Solicitarile protestatarilor sunt de fiecare data: - o mai bună gestionare a statului; - acordarea de drepturi si libertati; - crearea de locuri de muna; - creșterea calității vieții; - creșterea salariilor. In multe tari ale lumii cetatenii ies in strada, protestand impotriva deciziilor si masurilor impuse de autoritati. Asa cum este de asteptat, fortele de ordine publica reprima manifestantii la ordine precise date de guvernanti. De cele mai multe ori protestele degenereaza in acte de violenta, pagube materiale, arestari, persoane vatamate si chiar decese. De fiecare data protestele au loc in apropierea cladirilor administrative, care sunt: presedentie, guvern, parlament, primarii, consilii locale si institutii conexe. In multe actiuni de acest gen, s-a intamplat ca protestatarii sa patrunda in cladirile administrative fugarind functionarii si vandalizand bunuri, vezi exemplul recent Capitol Hill, Washington DC, U.S.A. Ca aspectul evenimentelor sa fie unul apocaliptic, intra in "scena" instrumentele globalistilor, presa (mass-media) si retelele (social-media), bine platite si controlate. Evident, ca cetatean constiincios si responsabil, nu sunt de acord cu actele de violenta si distrugeri, dar oamenii nu gandesc toti la fel, si repede in astfel de momente ia nastere efectul "de turma". Conform legislatiei fundamentale a statului, functionarii din presedentie, parlament, primarii si consilii sunt alesii poporului prin vot democratic, functionarii fiind vremelnici pe posturile ocupate. Cladirile administrative, infrastructura si altele sunt proprietatea statului si a intregului popor, acolo unde mai putem vorbii de stat suveran si independent. De peste 30 de ani administratorii statului nu mai reprezinta drepturile si interesele cetatenilor, ei actionand la comenzile organizatiilor si corporatiilor straine, vezi cazul Romaniei. Complice la dezastru, tradare si genocid sunt servciciile secrete ale statului, de cele mai multe ori si cu implicarea unor servicii secrete straine. Anul ce tocmai a inceput 2021, se anunta proteste masive in mai toate statele lumii, ca masuri impuse de guverne in contextul pandemiei Sars-Cov2, crizei economice si schimbarilor administrative globale. Sperante ca si cetatenii romani isi vor manifesta in strada nemultumirile la adresa presedintelui Klaus Iohannis, echipei guvernului condus de Florin Cîțu si parlamentului. Imagini sugestive, sursa internet Articol redactat si publicat: 10.01.2021

Autoritati vs. cetateni Democrația (în traducere literală „conducere de către popor”, din grecescul δημοκρατία - demokratia, de la demos, „popor” + kratos, „putere” = "puterea poporului") este un regim politic care se bazează pe voința poporului. Principiile de bază ale democrației sunt votul universal și suveranitatea națiunii. De esența democrației moderne ține respectarea drepturilor omului (egalitatea în fața legii, dreptul la opinie etc.), pluripartidismul, limitarea și separarea puterilor în stat. În antichitate, orașul-stat Atena a experimentat o formă de democrație directă, prin care toți cetățenii discutau periodic problemele cetății în agora și luau împreună decizii. În ziua de astăzi, termenul este, de cele mai multe ori, folosit cu sensul de democrație liberală, dar există multe alte varietăți, iar metodele de a guverna pot diferi. Cu toate că termenul democrație este utilizat, de obicei, în contextul unui stat politic, principiile sale sunt aplicabile și altor organisme sau entități, cum ar fi universitățile, sindicatele, companiile publice sau organizațiile civice. Pe plan politic, democrația se definește ca regimul politic fundamentat pe principiul suveranității naționale (națiunea conduce statul prin reprezentanții săi aleși, pe principiul separării puterilor în stat și pe principiul egalității tuturor în fața legii). Democrația este inseparabilă de respectarea drepturilor omului și ale cetățeanului. Democrația modernă are la bază trei modele istorice din sec. XVII-XVIII (englez, american, francez) Un element important al democrației este constituția. Acest document, votat de către popor prin referendum organizat în mod liber, reglementează drepturile și libertățile individului într-un stat și definește limitele puterii conducătorilor aflați în diferite funcții din stat și din guvern, definește politicile fundamentale și stabilește structura, datoria și puterea guvernului. Principiile democrației Autoritatea este prezentă în relațiile dintre oameni atât în viața privată, cât și în viața publică. Autoritatea înseamnă puterea legitimă a cuiva de a-și impune propria voință celorlalți. În statul democratic, autoritatea este mult diferită de exercitarea puterii într-un regim totalitar sau autoritar. Principiile democratiei sunt niste norme, reguli de baza cu ajutorul carora functioneaza un stat democratic. - Libertatea - Egalitatea - Responsabilitatea - Dreptatea - Proprietatea - Pluralismul politic - Separarea puterilor în stat - Reprezentativitatea. - Principiul suveranitatii natiunii - Principiul domniei majoritatii si protectiei minoritatii Principiul separarii puterilor in stat: - A fost formulat de catre ganditorul francez Montesquieu; - Potrivit acestui principiu, in cazul unui stat democratic trebuie sa existe 3 puteri: legislativa -> intocmeste legile, executiva -> pune in practica legile intocmite si judecatoreacsa -> verifica respectarea legilor. Aceste puteri trebuie sa fie independente, sa se controleze reciproc si sa colaboreze intre ele. Text prelut de pe Wikipedia La o prima observatie ar parea ca poporul este "dirijorul orchestrei" numita democratie, ca puterea apartine cetatenilor, asta numai aparent se intampla. In realitate termenul democratie este o ideologie artificiala pentru mentalul colectiv, administratia statelor facandu-se pe principii comuniste si chiar fasciste. Intr-o forma "cosmetizata" cetatenilor li se ofera mascarada alegerilor si aparent competitie politica, numai ca presedintii, ministri si parlamentarii sunt propusi de "liderii" nevazuti ai lumii. "Stapanii" planetei conduc prin regate, bancheri, corporatii si organizatii apropape toate statele lumii dupa principii stabilite de cercuri restranse. Masurile aplicate in mod gradual au generat presiuni ale popoarelor constranse, dand nastere la proteste masive, uneori chiar violente. Prin intermediul presei si al retelelor social-media observam manifestarea nemultumirilor in multe tari, incercari disperate ale cetatenilor de a opri masurile dictatoriale impuse de autoritati. Solicitarile protestatarilor sunt de fiecare data: - o mai bună gestionare a statului; - acordarea de drepturi si libertati; - crearea de locuri de muna; - creșterea calității vieții; - creșterea salariilor. In multe tari ale lumii cetatenii ies in strada, protestand impotriva deciziilor si masurilor impuse de autoritati. Asa cum este de asteptat, fortele de ordine publica reprima manifestantii la ordine precise date de guvernanti. De cele mai multe ori protestele degenereaza in acte de violenta, pagube materiale, arestari, persoane vatamate si chiar decese. De fiecare data protestele au loc in apropierea cladirilor administrative, care sunt: presedentie, guvern, parlament, primarii, consilii locale si institutii conexe. In multe actiuni de acest gen, s-a intamplat ca protestatarii sa patrunda in cladirile administrative fugarind functionarii si vandalizand bunuri, vezi exemplul recent Capitol Hill, Washington DC, U.S.A. Ca aspectul evenimentelor sa fie unul apocaliptic, intra in "scena" instrumentele globalistilor, presa (mass-media) si retelele (social-media), bine platite si controlate. Evident, ca cetatean constiincios si responsabil, nu sunt de acord cu actele de violenta si distrugeri, dar oamenii nu gandesc toti la fel, si repede in astfel de momente ia nastere efectul "de turma". Conform legislatiei fundamentale a statului, functionarii din presedentie, parlament, primarii si consilii sunt alesii poporului prin vot democratic, functionarii fiind vremelnici pe posturile ocupate. Cladirile administrative, infrastructura si altele sunt proprietatea statului si a intregului popor, acolo unde mai putem vorbii de stat suveran si independent. De peste 30 de ani administratorii statului nu mai reprezinta drepturile si interesele cetatenilor, ei actionand la comenzile organizatiilor si corporatiilor straine, vezi cazul Romaniei. Complice la dezastru, tradare si genocid sunt servciciile secrete ale statului, de cele mai multe ori si cu implicarea unor servicii secrete straine. Anul ce tocmai a inceput 2021, se anunta proteste masive in mai toate statele lumii, ca masuri impuse de guverne in contextul pandemiei Sars-Cov2, crizei economice si schimbarilor administrative globale. Sperante ca si cetatenii romani isi vor manifesta in strada nemultumirile la adresa presedintelui Klaus Iohannis, echipei guvernului condus de Florin Cîțu si parlamentului. Imagini sugestive, sursa internet Articol redactat si publicat: 10.01.2021

Autoritati vs. cetateni Democrația (în traducere literală „conducere de către popor”, din grecescul δημοκρατία - demokratia, de la demos, „popor” + kratos, „putere” = "puterea poporului") este un regim politic care se bazează pe voința poporului. Principiile de bază ale democrației sunt votul universal și suveranitatea națiunii. De esența democrației moderne ține respectarea drepturilor omului (egalitatea în fața legii, dreptul la opinie etc.), pluripartidismul, limitarea și separarea puterilor în stat. În antichitate, orașul-stat Atena a experimentat o formă de democrație directă, prin care toți cetățenii discutau periodic problemele cetății în agora și luau împreună decizii. În ziua de astăzi, termenul este, de cele mai multe ori, folosit cu sensul de democrație liberală, dar există multe alte varietăți, iar metodele de a guverna pot diferi. Cu toate că termenul democrație este utilizat, de obicei, în contextul unui stat politic, principiile sale sunt aplicabile și altor organisme sau entități, cum ar fi universitățile, sindicatele, companiile publice sau organizațiile civice. Pe plan politic, democrația se definește ca regimul politic fundamentat pe principiul suveranității naționale (națiunea conduce statul prin reprezentanții săi aleși, pe principiul separării puterilor în stat și pe principiul egalității tuturor în fața legii). Democrația este inseparabilă de respectarea drepturilor omului și ale cetățeanului. Democrația modernă are la bază trei modele istorice din sec. XVII-XVIII (englez, american, francez) Un element important al democrației este constituția. Acest document, votat de către popor prin referendum organizat în mod liber, reglementează drepturile și libertățile individului într-un stat și definește limitele puterii conducătorilor aflați în diferite funcții din stat și din guvern, definește politicile fundamentale și stabilește structura, datoria și puterea guvernului. Principiile democrației Autoritatea este prezentă în relațiile dintre oameni atât în viața privată, cât și în viața publică. Autoritatea înseamnă puterea legitimă a cuiva de a-și impune propria voință celorlalți. În statul democratic, autoritatea este mult diferită de exercitarea puterii într-un regim totalitar sau autoritar. Principiile democratiei sunt niste norme, reguli de baza cu ajutorul carora functioneaza un stat democratic. - Libertatea - Egalitatea - Responsabilitatea - Dreptatea - Proprietatea - Pluralismul politic - Separarea puterilor în stat - Reprezentativitatea. - Principiul suveranitatii natiunii - Principiul domniei majoritatii si protectiei minoritatii Principiul separarii puterilor in stat: - A fost formulat de catre ganditorul francez Montesquieu; - Potrivit acestui principiu, in cazul unui stat democratic trebuie sa existe 3 puteri: legislativa -> intocmeste legile, executiva -> pune in practica legile intocmite si judecatoreacsa -> verifica respectarea legilor. Aceste puteri trebuie sa fie independente, sa se controleze reciproc si sa colaboreze intre ele. Text prelut de pe Wikipedia La o prima observatie ar parea ca poporul este "dirijorul orchestrei" numita democratie, ca puterea apartine cetatenilor, asta numai aparent se intampla. In realitate termenul democratie este o ideologie artificiala pentru mentalul colectiv, administratia statelor facandu-se pe principii comuniste si chiar fasciste. Intr-o forma "cosmetizata" cetatenilor li se ofera mascarada alegerilor si aparent competitie politica, numai ca presedintii, ministri si parlamentarii sunt propusi de "liderii" nevazuti ai lumii. "Stapanii" planetei conduc prin regate, bancheri, corporatii si organizatii apropape toate statele lumii dupa principii stabilite de cercuri restranse. Masurile aplicate in mod gradual au generat presiuni ale popoarelor constranse, dand nastere la proteste masive, uneori chiar violente. Prin intermediul presei si al retelelor social-media observam manifestarea nemultumirilor in multe tari, incercari disperate ale cetatenilor de a opri masurile dictatoriale impuse de autoritati. Solicitarile protestatarilor sunt de fiecare data: - o mai bună gestionare a statului; - acordarea de drepturi si libertati; - crearea de locuri de muna; - creșterea calității vieții; - creșterea salariilor. In multe tari ale lumii cetatenii ies in strada, protestand impotriva deciziilor si masurilor impuse de autoritati. Asa cum este de asteptat, fortele de ordine publica reprima manifestantii la ordine precise date de guvernanti. De cele mai multe ori protestele degenereaza in acte de violenta, pagube materiale, arestari, persoane vatamate si chiar decese. De fiecare data protestele au loc in apropierea cladirilor administrative, care sunt: presedentie, guvern, parlament, primarii, consilii locale si institutii conexe. In multe actiuni de acest gen, s-a intamplat ca protestatarii sa patrunda in cladirile administrative fugarind functionarii si vandalizand bunuri, vezi exemplul recent Capitol Hill, Washington DC, U.S.A. Ca aspectul evenimentelor sa fie unul apocaliptic, intra in "scena" instrumentele globalistilor, presa (mass-media) si retelele (social-media), bine platite si controlate. Evident, ca cetatean constiincios si responsabil, nu sunt de acord cu actele de violenta si distrugeri, dar oamenii nu gandesc toti la fel, si repede in astfel de momente ia nastere efectul "de turma". Conform legislatiei fundamentale a statului, functionarii din presedentie, parlament, primarii si consilii sunt alesii poporului prin vot democratic, functionarii fiind vremelnici pe posturile ocupate. Cladirile administrative, infrastructura si altele sunt proprietatea statului si a intregului popor, acolo unde mai putem vorbii de stat suveran si independent. De peste 30 de ani administratorii statului nu mai reprezinta drepturile si interesele cetatenilor, ei actionand la comenzile organizatiilor si corporatiilor straine, vezi cazul Romaniei. Complice la dezastru, tradare si genocid sunt servciciile secrete ale statului, de cele mai multe ori si cu implicarea unor servicii secrete straine. Anul ce tocmai a inceput 2021, se anunta proteste masive in mai toate statele lumii, ca masuri impuse de guverne in contextul pandemiei Sars-Cov2, crizei economice si schimbarilor administrative globale. Sperante ca si cetatenii romani isi vor manifesta in strada nemultumirile la adresa presedintelui Klaus Iohannis, echipei guvernului condus de Florin Cîțu si parlamentului. Imagini sugestive, sursa internet Articol redactat si publicat: 10.01.2021

Autoritati vs. cetateni Democrația (în traducere literală „conducere de către popor”, din grecescul δημοκρατία - demokratia, de la demos, „popor” + kratos, „putere” = "puterea poporului") este un regim politic care se bazează pe voința poporului. Principiile de bază ale democrației sunt votul universal și suveranitatea națiunii. De esența democrației moderne ține respectarea drepturilor omului (egalitatea în fața legii, dreptul la opinie etc.), pluripartidismul, limitarea și separarea puterilor în stat. În antichitate, orașul-stat Atena a experimentat o formă de democrație directă, prin care toți cetățenii discutau periodic problemele cetății în agora și luau împreună decizii. În ziua de astăzi, termenul este, de cele mai multe ori, folosit cu sensul de democrație liberală, dar există multe alte varietăți, iar metodele de a guverna pot diferi. Cu toate că termenul democrație este utilizat, de obicei, în contextul unui stat politic, principiile sale sunt aplicabile și altor organisme sau entități, cum ar fi universitățile, sindicatele, companiile publice sau organizațiile civice. Pe plan politic, democrația se definește ca regimul politic fundamentat pe principiul suveranității naționale (națiunea conduce statul prin reprezentanții săi aleși, pe principiul separării puterilor în stat și pe principiul egalității tuturor în fața legii). Democrația este inseparabilă de respectarea drepturilor omului și ale cetățeanului. Democrația modernă are la bază trei modele istorice din sec. XVII-XVIII (englez, american, francez) Un element important al democrației este constituția. Acest document, votat de către popor prin referendum organizat în mod liber, reglementează drepturile și libertățile individului într-un stat și definește limitele puterii conducătorilor aflați în diferite funcții din stat și din guvern, definește politicile fundamentale și stabilește structura, datoria și puterea guvernului. Principiile democrației Autoritatea este prezentă în relațiile dintre oameni atât în viața privată, cât și în viața publică. Autoritatea înseamnă puterea legitimă a cuiva de a-și impune propria voință celorlalți. În statul democratic, autoritatea este mult diferită de exercitarea puterii într-un regim totalitar sau autoritar. Principiile democratiei sunt niste norme, reguli de baza cu ajutorul carora functioneaza un stat democratic. - Libertatea - Egalitatea - Responsabilitatea - Dreptatea - Proprietatea - Pluralismul politic - Separarea puterilor în stat - Reprezentativitatea. - Principiul suveranitatii natiunii - Principiul domniei majoritatii si protectiei minoritatii Principiul separarii puterilor in stat: - A fost formulat de catre ganditorul francez Montesquieu; - Potrivit acestui principiu, in cazul unui stat democratic trebuie sa existe 3 puteri: legislativa -> intocmeste legile, executiva -> pune in practica legile intocmite si judecatoreacsa -> verifica respectarea legilor. Aceste puteri trebuie sa fie independente, sa se controleze reciproc si sa colaboreze intre ele. Text prelut de pe Wikipedia La o prima observatie ar parea ca poporul este "dirijorul orchestrei" numita democratie, ca puterea apartine cetatenilor, asta numai aparent se intampla. In realitate termenul democratie este o ideologie artificiala pentru mentalul colectiv, administratia statelor facandu-se pe principii comuniste si chiar fasciste. Intr-o forma "cosmetizata" cetatenilor li se ofera mascarada alegerilor si aparent competitie politica, numai ca presedintii, ministri si parlamentarii sunt propusi de "liderii" nevazuti ai lumii. "Stapanii" planetei conduc prin regate, bancheri, corporatii si organizatii apropape toate statele lumii dupa principii stabilite de cercuri restranse. Masurile aplicate in mod gradual au generat presiuni ale popoarelor constranse, dand nastere la proteste masive, uneori chiar violente. Prin intermediul presei si al retelelor social-media observam manifestarea nemultumirilor in multe tari, incercari disperate ale cetatenilor de a opri masurile dictatoriale impuse de autoritati. Solicitarile protestatarilor sunt de fiecare data: - o mai bună gestionare a statului; - acordarea de drepturi si libertati; - crearea de locuri de muna; - creșterea calității vieții; - creșterea salariilor. In multe tari ale lumii cetatenii ies in strada, protestand impotriva deciziilor si masurilor impuse de autoritati. Asa cum este de asteptat, fortele de ordine publica reprima manifestantii la ordine precise date de guvernanti. De cele mai multe ori protestele degenereaza in acte de violenta, pagube materiale, arestari, persoane vatamate si chiar decese. De fiecare data protestele au loc in apropierea cladirilor administrative, care sunt: presedentie, guvern, parlament, primarii, consilii locale si institutii conexe. In multe actiuni de acest gen, s-a intamplat ca protestatarii sa patrunda in cladirile administrative fugarind functionarii si vandalizand bunuri, vezi exemplul recent Capitol Hill, Washington DC, U.S.A. Ca aspectul evenimentelor sa fie unul apocaliptic, intra in "scena" instrumentele globalistilor, presa (mass-media) si retelele (social-media), bine platite si controlate. Evident, ca cetatean constiincios si responsabil, nu sunt de acord cu actele de violenta si distrugeri, dar oamenii nu gandesc toti la fel, si repede in astfel de momente ia nastere efectul "de turma". Conform legislatiei fundamentale a statului, functionarii din presedentie, parlament, primarii si consilii sunt alesii poporului prin vot democratic, functionarii fiind vremelnici pe posturile ocupate. Cladirile administrative, infrastructura si altele sunt proprietatea statului si a intregului popor, acolo unde mai putem vorbii de stat suveran si independent. De peste 30 de ani administratorii statului nu mai reprezinta drepturile si interesele cetatenilor, ei actionand la comenzile organizatiilor si corporatiilor straine, vezi cazul Romaniei. Complice la dezastru, tradare si genocid sunt servciciile secrete ale statului, de cele mai multe ori si cu implicarea unor servicii secrete straine. Anul ce tocmai a inceput 2021, se anunta proteste masive in mai toate statele lumii, ca masuri impuse de guverne in contextul pandemiei Sars-Cov2, crizei economice si schimbarilor administrative globale. Sperante ca si cetatenii romani isi vor manifesta in strada nemultumirile la adresa presedintelui Klaus Iohannis, echipei guvernului condus de Florin Cîțu si parlamentului. Imagini sugestive, sursa internet Articol redactat si publicat: 10.01.2021

Autoritati vs. cetateni Democrația (în traducere literală „conducere de către popor”, din grecescul δημοκρατία - demokratia, de la demos, „popor” + kratos, „putere” = "puterea poporului") este un regim politic care se bazează pe voința poporului. Principiile de bază ale democrației sunt votul universal și suveranitatea națiunii. De esența democrației moderne ține respectarea drepturilor omului (egalitatea în fața legii, dreptul la opinie etc.), pluripartidismul, limitarea și separarea puterilor în stat. În antichitate, orașul-stat Atena a experimentat o formă de democrație directă, prin care toți cetățenii discutau periodic problemele cetății în agora și luau împreună decizii. În ziua de astăzi, termenul este, de cele mai multe ori, folosit cu sensul de democrație liberală, dar există multe alte varietăți, iar metodele de a guverna pot diferi. Cu toate că termenul democrație este utilizat, de obicei, în contextul unui stat politic, principiile sale sunt aplicabile și altor organisme sau entități, cum ar fi universitățile, sindicatele, companiile publice sau organizațiile civice. Pe plan politic, democrația se definește ca regimul politic fundamentat pe principiul suveranității naționale (națiunea conduce statul prin reprezentanții săi aleși, pe principiul separării puterilor în stat și pe principiul egalității tuturor în fața legii). Democrația este inseparabilă de respectarea drepturilor omului și ale cetățeanului. Democrația modernă are la bază trei modele istorice din sec. XVII-XVIII (englez, american, francez) Un element important al democrației este constituția. Acest document, votat de către popor prin referendum organizat în mod liber, reglementează drepturile și libertățile individului într-un stat și definește limitele puterii conducătorilor aflați în diferite funcții din stat și din guvern, definește politicile fundamentale și stabilește structura, datoria și puterea guvernului. Principiile democrației Autoritatea este prezentă în relațiile dintre oameni atât în viața privată, cât și în viața publică. Autoritatea înseamnă puterea legitimă a cuiva de a-și impune propria voință celorlalți. În statul democratic, autoritatea este mult diferită de exercitarea puterii într-un regim totalitar sau autoritar. Principiile democratiei sunt niste norme, reguli de baza cu ajutorul carora functioneaza un stat democratic. - Libertatea - Egalitatea - Responsabilitatea - Dreptatea - Proprietatea - Pluralismul politic - Separarea puterilor în stat - Reprezentativitatea. - Principiul suveranitatii natiunii - Principiul domniei majoritatii si protectiei minoritatii Principiul separarii puterilor in stat: - A fost formulat de catre ganditorul francez Montesquieu; - Potrivit acestui principiu, in cazul unui stat democratic trebuie sa existe 3 puteri: legislativa -> intocmeste legile, executiva -> pune in practica legile intocmite si judecatoreacsa -> verifica respectarea legilor. Aceste puteri trebuie sa fie independente, sa se controleze reciproc si sa colaboreze intre ele. Text prelut de pe Wikipedia La o prima observatie ar parea ca poporul este "dirijorul orchestrei" numita democratie, ca puterea apartine cetatenilor, asta numai aparent se intampla. In realitate termenul democratie este o ideologie artificiala pentru mentalul colectiv, administratia statelor facandu-se pe principii comuniste si chiar fasciste. Intr-o forma "cosmetizata" cetatenilor li se ofera mascarada alegerilor si aparent competitie politica, numai ca presedintii, ministri si parlamentarii sunt propusi de "liderii" nevazuti ai lumii. "Stapanii" planetei conduc prin regate, bancheri, corporatii si organizatii apropape toate statele lumii dupa principii stabilite de cercuri restranse. Masurile aplicate in mod gradual au generat presiuni ale popoarelor constranse, dand nastere la proteste masive, uneori chiar violente. Prin intermediul presei si al retelelor social-media observam manifestarea nemultumirilor in multe tari, incercari disperate ale cetatenilor de a opri masurile dictatoriale impuse de autoritati. Solicitarile protestatarilor sunt de fiecare data: - o mai bună gestionare a statului; - acordarea de drepturi si libertati; - crearea de locuri de muna; - creșterea calității vieții; - creșterea salariilor. In multe tari ale lumii cetatenii ies in strada, protestand impotriva deciziilor si masurilor impuse de autoritati. Asa cum este de asteptat, fortele de ordine publica reprima manifestantii la ordine precise date de guvernanti. De cele mai multe ori protestele degenereaza in acte de violenta, pagube materiale, arestari, persoane vatamate si chiar decese. De fiecare data protestele au loc in apropierea cladirilor administrative, care sunt: presedentie, guvern, parlament, primarii, consilii locale si institutii conexe. In multe actiuni de acest gen, s-a intamplat ca protestatarii sa patrunda in cladirile administrative fugarind functionarii si vandalizand bunuri, vezi exemplul recent Capitol Hill, Washington DC, U.S.A. Ca aspectul evenimentelor sa fie unul apocaliptic, intra in "scena" instrumentele globalistilor, presa (mass-media) si retelele (social-media), bine platite si controlate. Evident, ca cetatean constiincios si responsabil, nu sunt de acord cu actele de violenta si distrugeri, dar oamenii nu gandesc toti la fel, si repede in astfel de momente ia nastere efectul "de turma". Conform legislatiei fundamentale a statului, functionarii din presedentie, parlament, primarii si consilii sunt alesii poporului prin vot democratic, functionarii fiind vremelnici pe posturile ocupate. Cladirile administrative, infrastructura si altele sunt proprietatea statului si a intregului popor, acolo unde mai putem vorbii de stat suveran si independent. De peste 30 de ani administratorii statului nu mai reprezinta drepturile si interesele cetatenilor, ei actionand la comenzile organizatiilor si corporatiilor straine, vezi cazul Romaniei. Complice la dezastru, tradare si genocid sunt servciciile secrete ale statului, de cele mai multe ori si cu implicarea unor servicii secrete straine. Anul ce tocmai a inceput 2021, se anunta proteste masive in mai toate statele lumii, ca masuri impuse de guverne in contextul pandemiei Sars-Cov2, crizei economice si schimbarilor administrative globale. Sperante ca si cetatenii romani isi vor manifesta in strada nemultumirile la adresa presedintelui Klaus Iohannis, echipei guvernului condus de Florin Cîțu si parlamentului. Imagini sugestive, sursa internet Articol redactat si publicat: 10.01.2021

Autoritati vs. cetateni Democrația (în traducere literală „conducere de către popor”, din grecescul δημοκρατία - demokratia, de la demos, „popor” + kratos, „putere” = "puterea poporului") este un regim politic care se bazează pe voința poporului. Principiile de bază ale democrației sunt votul universal și suveranitatea națiunii. De esența democrației moderne ține respectarea drepturilor omului (egalitatea în fața legii, dreptul la opinie etc.), pluripartidismul, limitarea și separarea puterilor în stat. În antichitate, orașul-stat Atena a experimentat o formă de democrație directă, prin care toți cetățenii discutau periodic problemele cetății în agora și luau împreună decizii. În ziua de astăzi, termenul este, de cele mai multe ori, folosit cu sensul de democrație liberală, dar există multe alte varietăți, iar metodele de a guverna pot diferi. Cu toate că termenul democrație este utilizat, de obicei, în contextul unui stat politic, principiile sale sunt aplicabile și altor organisme sau entități, cum ar fi universitățile, sindicatele, companiile publice sau organizațiile civice. Pe plan politic, democrația se definește ca regimul politic fundamentat pe principiul suveranității naționale (națiunea conduce statul prin reprezentanții săi aleși, pe principiul separării puterilor în stat și pe principiul egalității tuturor în fața legii). Democrația este inseparabilă de respectarea drepturilor omului și ale cetățeanului. Democrația modernă are la bază trei modele istorice din sec. XVII-XVIII (englez, american, francez) Un element important al democrației este constituția. Acest document, votat de către popor prin referendum organizat în mod liber, reglementează drepturile și libertățile individului într-un stat și definește limitele puterii conducătorilor aflați în diferite funcții din stat și din guvern, definește politicile fundamentale și stabilește structura, datoria și puterea guvernului. Principiile democrației Autoritatea este prezentă în relațiile dintre oameni atât în viața privată, cât și în viața publică. Autoritatea înseamnă puterea legitimă a cuiva de a-și impune propria voință celorlalți. În statul democratic, autoritatea este mult diferită de exercitarea puterii într-un regim totalitar sau autoritar. Principiile democratiei sunt niste norme, reguli de baza cu ajutorul carora functioneaza un stat democratic. - Libertatea - Egalitatea - Responsabilitatea - Dreptatea - Proprietatea - Pluralismul politic - Separarea puterilor în stat - Reprezentativitatea. - Principiul suveranitatii natiunii - Principiul domniei majoritatii si protectiei minoritatii Principiul separarii puterilor in stat: - A fost formulat de catre ganditorul francez Montesquieu; - Potrivit acestui principiu, in cazul unui stat democratic trebuie sa existe 3 puteri: legislativa -> intocmeste legile, executiva -> pune in practica legile intocmite si judecatoreacsa -> verifica respectarea legilor. Aceste puteri trebuie sa fie independente, sa se controleze reciproc si sa colaboreze intre ele. Text prelut de pe Wikipedia La o prima observatie ar parea ca poporul este "dirijorul orchestrei" numita democratie, ca puterea apartine cetatenilor, asta numai aparent se intampla. In realitate termenul democratie este o ideologie artificiala pentru mentalul colectiv, administratia statelor facandu-se pe principii comuniste si chiar fasciste. Intr-o forma "cosmetizata" cetatenilor li se ofera mascarada alegerilor si aparent competitie politica, numai ca presedintii, ministri si parlamentarii sunt propusi de "liderii" nevazuti ai lumii. "Stapanii" planetei conduc prin regate, bancheri, corporatii si organizatii apropape toate statele lumii dupa principii stabilite de cercuri restranse. Masurile aplicate in mod gradual au generat presiuni ale popoarelor constranse, dand nastere la proteste masive, uneori chiar violente. Prin intermediul presei si al retelelor social-media observam manifestarea nemultumirilor in multe tari, incercari disperate ale cetatenilor de a opri masurile dictatoriale impuse de autoritati. Solicitarile protestatarilor sunt de fiecare data: - o mai bună gestionare a statului; - acordarea de drepturi si libertati; - crearea de locuri de muna; - creșterea calității vieții; - creșterea salariilor. In multe tari ale lumii cetatenii ies in strada, protestand impotriva deciziilor si masurilor impuse de autoritati. Asa cum este de asteptat, fortele de ordine publica reprima manifestantii la ordine precise date de guvernanti. De cele mai multe ori protestele degenereaza in acte de violenta, pagube materiale, arestari, persoane vatamate si chiar decese. De fiecare data protestele au loc in apropierea cladirilor administrative, care sunt: presedentie, guvern, parlament, primarii, consilii locale si institutii conexe. In multe actiuni de acest gen, s-a intamplat ca protestatarii sa patrunda in cladirile administrative fugarind functionarii si vandalizand bunuri, vezi exemplul recent Capitol Hill, Washington DC, U.S.A. Ca aspectul evenimentelor sa fie unul apocaliptic, intra in "scena" instrumentele globalistilor, presa (mass-media) si retelele (social-media), bine platite si controlate. Evident, ca cetatean constiincios si responsabil, nu sunt de acord cu actele de violenta si distrugeri, dar oamenii nu gandesc toti la fel, si repede in astfel de momente ia nastere efectul "de turma". Conform legislatiei fundamentale a statului, functionarii din presedentie, parlament, primarii si consilii sunt alesii poporului prin vot democratic, functionarii fiind vremelnici pe posturile ocupate. Cladirile administrative, infrastructura si altele sunt proprietatea statului si a intregului popor, acolo unde mai putem vorbii de stat suveran si independent. De peste 30 de ani administratorii statului nu mai reprezinta drepturile si interesele cetatenilor, ei actionand la comenzile organizatiilor si corporatiilor straine, vezi cazul Romaniei. Complice la dezastru, tradare si genocid sunt servciciile secrete ale statului, de cele mai multe ori si cu implicarea unor servicii secrete straine. Anul ce tocmai a inceput 2021, se anunta proteste masive in mai toate statele lumii, ca masuri impuse de guverne in contextul pandemiei Sars-Cov2, crizei economice si schimbarilor administrative globale. Sperante ca si cetatenii romani isi vor manifesta in strada nemultumirile la adresa presedintelui Klaus Iohannis, echipei guvernului condus de Florin Cîțu si parlamentului. Imagini sugestive, sursa internet Articol redactat si publicat: 10.01.2021

Autoritati vs. cetateni Democrația (în traducere literală „conducere de către popor”, din grecescul δημοκρατία - demokratia, de la demos, „popor” + kratos, „putere” = "puterea poporului") este un regim politic care se bazează pe voința poporului. Principiile de bază ale democrației sunt votul universal și suveranitatea națiunii. De esența democrației moderne ține respectarea drepturilor omului (egalitatea în fața legii, dreptul la opinie etc.), pluripartidismul, limitarea și separarea puterilor în stat. În antichitate, orașul-stat Atena a experimentat o formă de democrație directă, prin care toți cetățenii discutau periodic problemele cetății în agora și luau împreună decizii. În ziua de astăzi, termenul este, de cele mai multe ori, folosit cu sensul de democrație liberală, dar există multe alte varietăți, iar metodele de a guverna pot diferi. Cu toate că termenul democrație este utilizat, de obicei, în contextul unui stat politic, principiile sale sunt aplicabile și altor organisme sau entități, cum ar fi universitățile, sindicatele, companiile publice sau organizațiile civice. Pe plan politic, democrația se definește ca regimul politic fundamentat pe principiul suveranității naționale (națiunea conduce statul prin reprezentanții săi aleși, pe principiul separării puterilor în stat și pe principiul egalității tuturor în fața legii). Democrația este inseparabilă de respectarea drepturilor omului și ale cetățeanului. Democrația modernă are la bază trei modele istorice din sec. XVII-XVIII (englez, american, francez) Un element important al democrației este constituția. Acest document, votat de către popor prin referendum organizat în mod liber, reglementează drepturile și libertățile individului într-un stat și definește limitele puterii conducătorilor aflați în diferite funcții din stat și din guvern, definește politicile fundamentale și stabilește structura, datoria și puterea guvernului. Principiile democrației Autoritatea este prezentă în relațiile dintre oameni atât în viața privată, cât și în viața publică. Autoritatea înseamnă puterea legitimă a cuiva de a-și impune propria voință celorlalți. În statul democratic, autoritatea este mult diferită de exercitarea puterii într-un regim totalitar sau autoritar. Principiile democratiei sunt niste norme, reguli de baza cu ajutorul carora functioneaza un stat democratic. - Libertatea - Egalitatea - Responsabilitatea - Dreptatea - Proprietatea - Pluralismul politic - Separarea puterilor în stat - Reprezentativitatea. - Principiul suveranitatii natiunii - Principiul domniei majoritatii si protectiei minoritatii Principiul separarii puterilor in stat: - A fost formulat de catre ganditorul francez Montesquieu; - Potrivit acestui principiu, in cazul unui stat democratic trebuie sa existe 3 puteri: legislativa -> intocmeste legile, executiva -> pune in practica legile intocmite si judecatoreacsa -> verifica respectarea legilor. Aceste puteri trebuie sa fie independente, sa se controleze reciproc si sa colaboreze intre ele. Text prelut de pe Wikipedia La o prima observatie ar parea ca poporul este "dirijorul orchestrei" numita democratie, ca puterea apartine cetatenilor, asta numai aparent se intampla. In realitate termenul democratie este o ideologie artificiala pentru mentalul colectiv, administratia statelor facandu-se pe principii comuniste si chiar fasciste. Intr-o forma "cosmetizata" cetatenilor li se ofera mascarada alegerilor si aparent competitie politica, numai ca presedintii, ministri si parlamentarii sunt propusi de "liderii" nevazuti ai lumii. "Stapanii" planetei conduc prin regate, bancheri, corporatii si organizatii apropape toate statele lumii dupa principii stabilite de cercuri restranse. Masurile aplicate in mod gradual au generat presiuni ale popoarelor constranse, dand nastere la proteste masive, uneori chiar violente. Prin intermediul presei si al retelelor social-media observam manifestarea nemultumirilor in multe tari, incercari disperate ale cetatenilor de a opri masurile dictatoriale impuse de autoritati. Solicitarile protestatarilor sunt de fiecare data: - o mai bună gestionare a statului; - acordarea de drepturi si libertati; - crearea de locuri de muna; - creșterea calității vieții; - creșterea salariilor. In multe tari ale lumii cetatenii ies in strada, protestand impotriva deciziilor si masurilor impuse de autoritati. Asa cum este de asteptat, fortele de ordine publica reprima manifestantii la ordine precise date de guvernanti. De cele mai multe ori protestele degenereaza in acte de violenta, pagube materiale, arestari, persoane vatamate si chiar decese. De fiecare data protestele au loc in apropierea cladirilor administrative, care sunt: presedentie, guvern, parlament, primarii, consilii locale si institutii conexe. In multe actiuni de acest gen, s-a intamplat ca protestatarii sa patrunda in cladirile administrative fugarind functionarii si vandalizand bunuri, vezi exemplul recent Capitol Hill, Washington DC, U.S.A. Ca aspectul evenimentelor sa fie unul apocaliptic, intra in "scena" instrumentele globalistilor, presa (mass-media) si retelele (social-media), bine platite si controlate. Evident, ca cetatean constiincios si responsabil, nu sunt de acord cu actele de violenta si distrugeri, dar oamenii nu gandesc toti la fel, si repede in astfel de momente ia nastere efectul "de turma". Conform legislatiei fundamentale a statului, functionarii din presedentie, parlament, primarii si consilii sunt alesii poporului prin vot democratic, functionarii fiind vremelnici pe posturile ocupate. Cladirile administrative, infrastructura si altele sunt proprietatea statului si a intregului popor, acolo unde mai putem vorbii de stat suveran si independent. De peste 30 de ani administratorii statului nu mai reprezinta drepturile si interesele cetatenilor, ei actionand la comenzile organizatiilor si corporatiilor straine, vezi cazul Romaniei. Complice la dezastru, tradare si genocid sunt servciciile secrete ale statului, de cele mai multe ori si cu implicarea unor servicii secrete straine. Anul ce tocmai a inceput 2021, se anunta proteste masive in mai toate statele lumii, ca masuri impuse de guverne in contextul pandemiei Sars-Cov2, crizei economice si schimbarilor administrative globale. Sperante ca si cetatenii romani isi vor manifesta in strada nemultumirile la adresa presedintelui Klaus Iohannis, echipei guvernului condus de Florin Cîțu si parlamentului. Imagini sugestive, sursa internet Articol redactat si publicat: 10.01.2021