Coperta lui Alexandru Coţarcă
Imagine de coperta de profil.
Alexandru Coţarcă
Alexandru Coţarcă
Poza de profil · 2 ani în urmă
Poza de profil
Imaginea de profil a utilizatorului.
Despre
Membru din
Ianuarie 2022
Poze
Vezi toate
Fotografie · 4 ani în urmă
Autoritati vs. cetateni
Democrația (în traducere literală „conducere de către popor”, din grecescul δημοκρατία - demokratia, de la demos, „popor” + kratos, „putere” = "puterea poporului") este un regim politic care se bazează pe voința poporului.
Principiile de bază ale democrației sunt votul universal și suveranitatea națiunii.
De esența democrației moderne ține respectarea drepturilor omului (egalitatea în fața legii, dreptul la opinie etc.), pluripartidismul, limitarea și separarea puterilor în stat.
În antichitate, orașul-stat Atena a experimentat o formă de democrație directă, prin care toți cetățenii discutau periodic problemele cetății în agora și luau împreună decizii.
În ziua de astăzi, termenul este, de cele mai multe ori, folosit cu sensul de democrație liberală, dar există multe alte varietăți, iar metodele de a guverna pot diferi.
Cu toate că termenul democrație este utilizat, de obicei, în contextul unui stat politic, principiile sale sunt aplicabile și altor organisme sau entități, cum ar fi universitățile, sindicatele, companiile publice sau organizațiile civice.
Pe plan politic, democrația se definește ca regimul politic fundamentat pe principiul suveranității naționale (națiunea conduce statul prin reprezentanții săi aleși, pe principiul separării puterilor în stat și pe principiul egalității tuturor în fața legii).
Democrația este inseparabilă de respectarea drepturilor omului și ale cetățeanului. Democrația modernă are la bază trei modele istorice din sec. XVII-XVIII (englez, american, francez)
Un element important al democrației este constituția. Acest document, votat de către popor prin referendum organizat în mod liber, reglementează drepturile și libertățile individului într-un stat și definește limitele puterii conducătorilor aflați în diferite funcții din stat și din guvern, definește politicile fundamentale și stabilește structura, datoria și puterea guvernului.
Principiile democrației
Autoritatea este prezentă în relațiile dintre oameni atât în viața privată, cât și în viața publică.
Autoritatea înseamnă puterea legitimă a cuiva de a-și impune propria voință celorlalți.
În statul democratic, autoritatea este mult diferită de exercitarea puterii într-un regim totalitar sau autoritar.
Principiile democratiei sunt niste norme, reguli de baza cu ajutorul carora functioneaza un stat democratic.
- Libertatea
- Egalitatea
- Responsabilitatea
- Dreptatea
- Proprietatea
- Pluralismul politic
- Separarea puterilor în stat
- Reprezentativitatea.
- Principiul suveranitatii natiunii
- Principiul domniei majoritatii si protectiei minoritatii
Principiul separarii puterilor in stat:
- A fost formulat de catre ganditorul francez Montesquieu;
- Potrivit acestui principiu, in cazul unui stat democratic trebuie sa existe 3 puteri: legislativa -> intocmeste legile, executiva -> pune in practica legile intocmite si judecatoreacsa -> verifica respectarea legilor.
Aceste puteri trebuie sa fie independente, sa se controleze reciproc si sa colaboreze intre ele.
Text prelut de pe Wikipedia
La o prima observatie ar parea ca poporul este "dirijorul orchestrei" numita democratie, ca puterea apartine cetatenilor, asta numai aparent se intampla.
In realitate termenul democratie este o ideologie artificiala pentru mentalul colectiv, administratia statelor facandu-se pe principii comuniste si chiar fasciste.
Intr-o forma "cosmetizata" cetatenilor li se ofera mascarada alegerilor si aparent competitie politica, numai ca presedintii, ministri si parlamentarii sunt propusi de "liderii" nevazuti ai lumii.
"Stapanii" planetei conduc prin regate, bancheri, corporatii si organizatii apropape toate statele lumii dupa principii stabilite de cercuri restranse.
Masurile aplicate in mod gradual au generat presiuni ale popoarelor constranse, dand nastere la proteste masive, uneori chiar violente.
Prin intermediul presei si al retelelor social-media observam manifestarea nemultumirilor in multe tari, incercari disperate ale cetatenilor de a opri masurile dictatoriale impuse de autoritati.
Solicitarile protestatarilor sunt de fiecare data:
- o mai bună gestionare a statului;
- acordarea de drepturi si libertati;
- crearea de locuri de muna;
- creșterea calității vieții;
- creșterea salariilor.
In multe tari ale lumii cetatenii ies in strada, protestand impotriva deciziilor si masurilor impuse de autoritati.
Asa cum este de asteptat, fortele de ordine publica reprima manifestantii la ordine precise date de guvernanti.
De cele mai multe ori protestele degenereaza in acte de violenta, pagube materiale, arestari, persoane vatamate si chiar decese.
De fiecare data protestele au loc in apropierea cladirilor administrative, care sunt: presedentie, guvern, parlament, primarii, consilii locale si institutii conexe.
In multe actiuni de acest gen, s-a intamplat ca protestatarii sa patrunda in cladirile administrative fugarind functionarii si vandalizand bunuri, vezi exemplul recent Capitol Hill, Washington DC, U.S.A.
Ca aspectul evenimentelor sa fie unul apocaliptic, intra in "scena" instrumentele globalistilor, presa (mass-media) si retelele (social-media), bine platite si controlate.
Evident, ca cetatean constiincios si responsabil, nu sunt de acord cu actele de violenta si distrugeri, dar oamenii nu gandesc toti la fel, si repede in astfel de momente ia nastere efectul "de turma".
Conform legislatiei fundamentale a statului, functionarii din presedentie, parlament, primarii si consilii sunt alesii poporului prin vot democratic, functionarii fiind vremelnici pe posturile ocupate.
Cladirile administrative, infrastructura si altele sunt proprietatea statului si a intregului popor, acolo unde mai putem vorbii de stat suveran si independent.
De peste 30 de ani administratorii statului nu mai reprezinta drepturile si interesele cetatenilor, ei actionand la comenzile organizatiilor si corporatiilor straine, vezi cazul Romaniei.
Complice la dezastru, tradare si genocid sunt servciciile secrete ale statului, de cele mai multe ori si cu implicarea unor servicii secrete straine.
Anul ce tocmai a inceput 2021, se anunta proteste masive in mai toate statele lumii, ca masuri impuse de guverne in contextul pandemiei Sars-Cov2, crizei economice si schimbarilor administrative globale.
Sperante ca si cetatenii romani isi vor manifesta in strada nemultumirile la adresa presedintelui Klaus Iohannis, echipei guvernului condus de Florin Cîțu si parlamentului.
Imagini sugestive, sursa internet
Articol redactat si publicat: 10.01.2021
Fotografie · 4 ani în urmă
Autoritati vs. cetateni
Democrația (în traducere literală „conducere de către popor”, din grecescul δημοκρατία - demokratia, de la demos, „popor” + kratos, „putere” = "puterea poporului") este un regim politic care se bazează pe voința poporului.
Principiile de bază ale democrației sunt votul universal și suveranitatea națiunii.
De esența democrației moderne ține respectarea drepturilor omului (egalitatea în fața legii, dreptul la opinie etc.), pluripartidismul, limitarea și separarea puterilor în stat.
În antichitate, orașul-stat Atena a experimentat o formă de democrație directă, prin care toți cetățenii discutau periodic problemele cetății în agora și luau împreună decizii.
În ziua de astăzi, termenul este, de cele mai multe ori, folosit cu sensul de democrație liberală, dar există multe alte varietăți, iar metodele de a guverna pot diferi.
Cu toate că termenul democrație este utilizat, de obicei, în contextul unui stat politic, principiile sale sunt aplicabile și altor organisme sau entități, cum ar fi universitățile, sindicatele, companiile publice sau organizațiile civice.
Pe plan politic, democrația se definește ca regimul politic fundamentat pe principiul suveranității naționale (națiunea conduce statul prin reprezentanții săi aleși, pe principiul separării puterilor în stat și pe principiul egalității tuturor în fața legii).
Democrația este inseparabilă de respectarea drepturilor omului și ale cetățeanului. Democrația modernă are la bază trei modele istorice din sec. XVII-XVIII (englez, american, francez)
Un element important al democrației este constituția. Acest document, votat de către popor prin referendum organizat în mod liber, reglementează drepturile și libertățile individului într-un stat și definește limitele puterii conducătorilor aflați în diferite funcții din stat și din guvern, definește politicile fundamentale și stabilește structura, datoria și puterea guvernului.
Principiile democrației
Autoritatea este prezentă în relațiile dintre oameni atât în viața privată, cât și în viața publică.
Autoritatea înseamnă puterea legitimă a cuiva de a-și impune propria voință celorlalți.
În statul democratic, autoritatea este mult diferită de exercitarea puterii într-un regim totalitar sau autoritar.
Principiile democratiei sunt niste norme, reguli de baza cu ajutorul carora functioneaza un stat democratic.
- Libertatea
- Egalitatea
- Responsabilitatea
- Dreptatea
- Proprietatea
- Pluralismul politic
- Separarea puterilor în stat
- Reprezentativitatea.
- Principiul suveranitatii natiunii
- Principiul domniei majoritatii si protectiei minoritatii
Principiul separarii puterilor in stat:
- A fost formulat de catre ganditorul francez Montesquieu;
- Potrivit acestui principiu, in cazul unui stat democratic trebuie sa existe 3 puteri: legislativa -> intocmeste legile, executiva -> pune in practica legile intocmite si judecatoreacsa -> verifica respectarea legilor.
Aceste puteri trebuie sa fie independente, sa se controleze reciproc si sa colaboreze intre ele.
Text prelut de pe Wikipedia
La o prima observatie ar parea ca poporul este "dirijorul orchestrei" numita democratie, ca puterea apartine cetatenilor, asta numai aparent se intampla.
In realitate termenul democratie este o ideologie artificiala pentru mentalul colectiv, administratia statelor facandu-se pe principii comuniste si chiar fasciste.
Intr-o forma "cosmetizata" cetatenilor li se ofera mascarada alegerilor si aparent competitie politica, numai ca presedintii, ministri si parlamentarii sunt propusi de "liderii" nevazuti ai lumii.
"Stapanii" planetei conduc prin regate, bancheri, corporatii si organizatii apropape toate statele lumii dupa principii stabilite de cercuri restranse.
Masurile aplicate in mod gradual au generat presiuni ale popoarelor constranse, dand nastere la proteste masive, uneori chiar violente.
Prin intermediul presei si al retelelor social-media observam manifestarea nemultumirilor in multe tari, incercari disperate ale cetatenilor de a opri masurile dictatoriale impuse de autoritati.
Solicitarile protestatarilor sunt de fiecare data:
- o mai bună gestionare a statului;
- acordarea de drepturi si libertati;
- crearea de locuri de muna;
- creșterea calității vieții;
- creșterea salariilor.
In multe tari ale lumii cetatenii ies in strada, protestand impotriva deciziilor si masurilor impuse de autoritati.
Asa cum este de asteptat, fortele de ordine publica reprima manifestantii la ordine precise date de guvernanti.
De cele mai multe ori protestele degenereaza in acte de violenta, pagube materiale, arestari, persoane vatamate si chiar decese.
De fiecare data protestele au loc in apropierea cladirilor administrative, care sunt: presedentie, guvern, parlament, primarii, consilii locale si institutii conexe.
In multe actiuni de acest gen, s-a intamplat ca protestatarii sa patrunda in cladirile administrative fugarind functionarii si vandalizand bunuri, vezi exemplul recent Capitol Hill, Washington DC, U.S.A.
Ca aspectul evenimentelor sa fie unul apocaliptic, intra in "scena" instrumentele globalistilor, presa (mass-media) si retelele (social-media), bine platite si controlate.
Evident, ca cetatean constiincios si responsabil, nu sunt de acord cu actele de violenta si distrugeri, dar oamenii nu gandesc toti la fel, si repede in astfel de momente ia nastere efectul "de turma".
Conform legislatiei fundamentale a statului, functionarii din presedentie, parlament, primarii si consilii sunt alesii poporului prin vot democratic, functionarii fiind vremelnici pe posturile ocupate.
Cladirile administrative, infrastructura si altele sunt proprietatea statului si a intregului popor, acolo unde mai putem vorbii de stat suveran si independent.
De peste 30 de ani administratorii statului nu mai reprezinta drepturile si interesele cetatenilor, ei actionand la comenzile organizatiilor si corporatiilor straine, vezi cazul Romaniei.
Complice la dezastru, tradare si genocid sunt servciciile secrete ale statului, de cele mai multe ori si cu implicarea unor servicii secrete straine.
Anul ce tocmai a inceput 2021, se anunta proteste masive in mai toate statele lumii, ca masuri impuse de guverne in contextul pandemiei Sars-Cov2, crizei economice si schimbarilor administrative globale.
Sperante ca si cetatenii romani isi vor manifesta in strada nemultumirile la adresa presedintelui Klaus Iohannis, echipei guvernului condus de Florin Cîțu si parlamentului.
Imagini sugestive, sursa internet
Articol redactat si publicat: 10.01.2021
Fotografie · 4 ani în urmă
Autoritati vs. cetateni
Democrația (în traducere literală „conducere de către popor”, din grecescul δημοκρατία - demokratia, de la demos, „popor” + kratos, „putere” = "puterea poporului") este un regim politic care se bazează pe voința poporului.
Principiile de bază ale democrației sunt votul universal și suveranitatea națiunii.
De esența democrației moderne ține respectarea drepturilor omului (egalitatea în fața legii, dreptul la opinie etc.), pluripartidismul, limitarea și separarea puterilor în stat.
În antichitate, orașul-stat Atena a experimentat o formă de democrație directă, prin care toți cetățenii discutau periodic problemele cetății în agora și luau împreună decizii.
În ziua de astăzi, termenul este, de cele mai multe ori, folosit cu sensul de democrație liberală, dar există multe alte varietăți, iar metodele de a guverna pot diferi.
Cu toate că termenul democrație este utilizat, de obicei, în contextul unui stat politic, principiile sale sunt aplicabile și altor organisme sau entități, cum ar fi universitățile, sindicatele, companiile publice sau organizațiile civice.
Pe plan politic, democrația se definește ca regimul politic fundamentat pe principiul suveranității naționale (națiunea conduce statul prin reprezentanții săi aleși, pe principiul separării puterilor în stat și pe principiul egalității tuturor în fața legii).
Democrația este inseparabilă de respectarea drepturilor omului și ale cetățeanului. Democrația modernă are la bază trei modele istorice din sec. XVII-XVIII (englez, american, francez)
Un element important al democrației este constituția. Acest document, votat de către popor prin referendum organizat în mod liber, reglementează drepturile și libertățile individului într-un stat și definește limitele puterii conducătorilor aflați în diferite funcții din stat și din guvern, definește politicile fundamentale și stabilește structura, datoria și puterea guvernului.
Principiile democrației
Autoritatea este prezentă în relațiile dintre oameni atât în viața privată, cât și în viața publică.
Autoritatea înseamnă puterea legitimă a cuiva de a-și impune propria voință celorlalți.
În statul democratic, autoritatea este mult diferită de exercitarea puterii într-un regim totalitar sau autoritar.
Principiile democratiei sunt niste norme, reguli de baza cu ajutorul carora functioneaza un stat democratic.
- Libertatea
- Egalitatea
- Responsabilitatea
- Dreptatea
- Proprietatea
- Pluralismul politic
- Separarea puterilor în stat
- Reprezentativitatea.
- Principiul suveranitatii natiunii
- Principiul domniei majoritatii si protectiei minoritatii
Principiul separarii puterilor in stat:
- A fost formulat de catre ganditorul francez Montesquieu;
- Potrivit acestui principiu, in cazul unui stat democratic trebuie sa existe 3 puteri: legislativa -> intocmeste legile, executiva -> pune in practica legile intocmite si judecatoreacsa -> verifica respectarea legilor.
Aceste puteri trebuie sa fie independente, sa se controleze reciproc si sa colaboreze intre ele.
Text prelut de pe Wikipedia
La o prima observatie ar parea ca poporul este "dirijorul orchestrei" numita democratie, ca puterea apartine cetatenilor, asta numai aparent se intampla.
In realitate termenul democratie este o ideologie artificiala pentru mentalul colectiv, administratia statelor facandu-se pe principii comuniste si chiar fasciste.
Intr-o forma "cosmetizata" cetatenilor li se ofera mascarada alegerilor si aparent competitie politica, numai ca presedintii, ministri si parlamentarii sunt propusi de "liderii" nevazuti ai lumii.
"Stapanii" planetei conduc prin regate, bancheri, corporatii si organizatii apropape toate statele lumii dupa principii stabilite de cercuri restranse.
Masurile aplicate in mod gradual au generat presiuni ale popoarelor constranse, dand nastere la proteste masive, uneori chiar violente.
Prin intermediul presei si al retelelor social-media observam manifestarea nemultumirilor in multe tari, incercari disperate ale cetatenilor de a opri masurile dictatoriale impuse de autoritati.
Solicitarile protestatarilor sunt de fiecare data:
- o mai bună gestionare a statului;
- acordarea de drepturi si libertati;
- crearea de locuri de muna;
- creșterea calității vieții;
- creșterea salariilor.
In multe tari ale lumii cetatenii ies in strada, protestand impotriva deciziilor si masurilor impuse de autoritati.
Asa cum este de asteptat, fortele de ordine publica reprima manifestantii la ordine precise date de guvernanti.
De cele mai multe ori protestele degenereaza in acte de violenta, pagube materiale, arestari, persoane vatamate si chiar decese.
De fiecare data protestele au loc in apropierea cladirilor administrative, care sunt: presedentie, guvern, parlament, primarii, consilii locale si institutii conexe.
In multe actiuni de acest gen, s-a intamplat ca protestatarii sa patrunda in cladirile administrative fugarind functionarii si vandalizand bunuri, vezi exemplul recent Capitol Hill, Washington DC, U.S.A.
Ca aspectul evenimentelor sa fie unul apocaliptic, intra in "scena" instrumentele globalistilor, presa (mass-media) si retelele (social-media), bine platite si controlate.
Evident, ca cetatean constiincios si responsabil, nu sunt de acord cu actele de violenta si distrugeri, dar oamenii nu gandesc toti la fel, si repede in astfel de momente ia nastere efectul "de turma".
Conform legislatiei fundamentale a statului, functionarii din presedentie, parlament, primarii si consilii sunt alesii poporului prin vot democratic, functionarii fiind vremelnici pe posturile ocupate.
Cladirile administrative, infrastructura si altele sunt proprietatea statului si a intregului popor, acolo unde mai putem vorbii de stat suveran si independent.
De peste 30 de ani administratorii statului nu mai reprezinta drepturile si interesele cetatenilor, ei actionand la comenzile organizatiilor si corporatiilor straine, vezi cazul Romaniei.
Complice la dezastru, tradare si genocid sunt servciciile secrete ale statului, de cele mai multe ori si cu implicarea unor servicii secrete straine.
Anul ce tocmai a inceput 2021, se anunta proteste masive in mai toate statele lumii, ca masuri impuse de guverne in contextul pandemiei Sars-Cov2, crizei economice si schimbarilor administrative globale.
Sperante ca si cetatenii romani isi vor manifesta in strada nemultumirile la adresa presedintelui Klaus Iohannis, echipei guvernului condus de Florin Cîțu si parlamentului.
Imagini sugestive, sursa internet
Articol redactat si publicat: 10.01.2021
Fotografie · 4 ani în urmă
Autoritati vs. cetateni
Democrația (în traducere literală „conducere de către popor”, din grecescul δημοκρατία - demokratia, de la demos, „popor” + kratos, „putere” = "puterea poporului") este un regim politic care se bazează pe voința poporului.
Principiile de bază ale democrației sunt votul universal și suveranitatea națiunii.
De esența democrației moderne ține respectarea drepturilor omului (egalitatea în fața legii, dreptul la opinie etc.), pluripartidismul, limitarea și separarea puterilor în stat.
În antichitate, orașul-stat Atena a experimentat o formă de democrație directă, prin care toți cetățenii discutau periodic problemele cetății în agora și luau împreună decizii.
În ziua de astăzi, termenul este, de cele mai multe ori, folosit cu sensul de democrație liberală, dar există multe alte varietăți, iar metodele de a guverna pot diferi.
Cu toate că termenul democrație este utilizat, de obicei, în contextul unui stat politic, principiile sale sunt aplicabile și altor organisme sau entități, cum ar fi universitățile, sindicatele, companiile publice sau organizațiile civice.
Pe plan politic, democrația se definește ca regimul politic fundamentat pe principiul suveranității naționale (națiunea conduce statul prin reprezentanții săi aleși, pe principiul separării puterilor în stat și pe principiul egalității tuturor în fața legii).
Democrația este inseparabilă de respectarea drepturilor omului și ale cetățeanului. Democrația modernă are la bază trei modele istorice din sec. XVII-XVIII (englez, american, francez)
Un element important al democrației este constituția. Acest document, votat de către popor prin referendum organizat în mod liber, reglementează drepturile și libertățile individului într-un stat și definește limitele puterii conducătorilor aflați în diferite funcții din stat și din guvern, definește politicile fundamentale și stabilește structura, datoria și puterea guvernului.
Principiile democrației
Autoritatea este prezentă în relațiile dintre oameni atât în viața privată, cât și în viața publică.
Autoritatea înseamnă puterea legitimă a cuiva de a-și impune propria voință celorlalți.
În statul democratic, autoritatea este mult diferită de exercitarea puterii într-un regim totalitar sau autoritar.
Principiile democratiei sunt niste norme, reguli de baza cu ajutorul carora functioneaza un stat democratic.
- Libertatea
- Egalitatea
- Responsabilitatea
- Dreptatea
- Proprietatea
- Pluralismul politic
- Separarea puterilor în stat
- Reprezentativitatea.
- Principiul suveranitatii natiunii
- Principiul domniei majoritatii si protectiei minoritatii
Principiul separarii puterilor in stat:
- A fost formulat de catre ganditorul francez Montesquieu;
- Potrivit acestui principiu, in cazul unui stat democratic trebuie sa existe 3 puteri: legislativa -> intocmeste legile, executiva -> pune in practica legile intocmite si judecatoreacsa -> verifica respectarea legilor.
Aceste puteri trebuie sa fie independente, sa se controleze reciproc si sa colaboreze intre ele.
Text prelut de pe Wikipedia
La o prima observatie ar parea ca poporul este "dirijorul orchestrei" numita democratie, ca puterea apartine cetatenilor, asta numai aparent se intampla.
In realitate termenul democratie este o ideologie artificiala pentru mentalul colectiv, administratia statelor facandu-se pe principii comuniste si chiar fasciste.
Intr-o forma "cosmetizata" cetatenilor li se ofera mascarada alegerilor si aparent competitie politica, numai ca presedintii, ministri si parlamentarii sunt propusi de "liderii" nevazuti ai lumii.
"Stapanii" planetei conduc prin regate, bancheri, corporatii si organizatii apropape toate statele lumii dupa principii stabilite de cercuri restranse.
Masurile aplicate in mod gradual au generat presiuni ale popoarelor constranse, dand nastere la proteste masive, uneori chiar violente.
Prin intermediul presei si al retelelor social-media observam manifestarea nemultumirilor in multe tari, incercari disperate ale cetatenilor de a opri masurile dictatoriale impuse de autoritati.
Solicitarile protestatarilor sunt de fiecare data:
- o mai bună gestionare a statului;
- acordarea de drepturi si libertati;
- crearea de locuri de muna;
- creșterea calității vieții;
- creșterea salariilor.
In multe tari ale lumii cetatenii ies in strada, protestand impotriva deciziilor si masurilor impuse de autoritati.
Asa cum este de asteptat, fortele de ordine publica reprima manifestantii la ordine precise date de guvernanti.
De cele mai multe ori protestele degenereaza in acte de violenta, pagube materiale, arestari, persoane vatamate si chiar decese.
De fiecare data protestele au loc in apropierea cladirilor administrative, care sunt: presedentie, guvern, parlament, primarii, consilii locale si institutii conexe.
In multe actiuni de acest gen, s-a intamplat ca protestatarii sa patrunda in cladirile administrative fugarind functionarii si vandalizand bunuri, vezi exemplul recent Capitol Hill, Washington DC, U.S.A.
Ca aspectul evenimentelor sa fie unul apocaliptic, intra in "scena" instrumentele globalistilor, presa (mass-media) si retelele (social-media), bine platite si controlate.
Evident, ca cetatean constiincios si responsabil, nu sunt de acord cu actele de violenta si distrugeri, dar oamenii nu gandesc toti la fel, si repede in astfel de momente ia nastere efectul "de turma".
Conform legislatiei fundamentale a statului, functionarii din presedentie, parlament, primarii si consilii sunt alesii poporului prin vot democratic, functionarii fiind vremelnici pe posturile ocupate.
Cladirile administrative, infrastructura si altele sunt proprietatea statului si a intregului popor, acolo unde mai putem vorbii de stat suveran si independent.
De peste 30 de ani administratorii statului nu mai reprezinta drepturile si interesele cetatenilor, ei actionand la comenzile organizatiilor si corporatiilor straine, vezi cazul Romaniei.
Complice la dezastru, tradare si genocid sunt servciciile secrete ale statului, de cele mai multe ori si cu implicarea unor servicii secrete straine.
Anul ce tocmai a inceput 2021, se anunta proteste masive in mai toate statele lumii, ca masuri impuse de guverne in contextul pandemiei Sars-Cov2, crizei economice si schimbarilor administrative globale.
Sperante ca si cetatenii romani isi vor manifesta in strada nemultumirile la adresa presedintelui Klaus Iohannis, echipei guvernului condus de Florin Cîțu si parlamentului.
Imagini sugestive, sursa internet
Articol redactat si publicat: 10.01.2021
Fotografie · 4 ani în urmă
Autoritati vs. cetateni
Democrația (în traducere literală „conducere de către popor”, din grecescul δημοκρατία - demokratia, de la demos, „popor” + kratos, „putere” = "puterea poporului") este un regim politic care se bazează pe voința poporului.
Principiile de bază ale democrației sunt votul universal și suveranitatea națiunii.
De esența democrației moderne ține respectarea drepturilor omului (egalitatea în fața legii, dreptul la opinie etc.), pluripartidismul, limitarea și separarea puterilor în stat.
În antichitate, orașul-stat Atena a experimentat o formă de democrație directă, prin care toți cetățenii discutau periodic problemele cetății în agora și luau împreună decizii.
În ziua de astăzi, termenul este, de cele mai multe ori, folosit cu sensul de democrație liberală, dar există multe alte varietăți, iar metodele de a guverna pot diferi.
Cu toate că termenul democrație este utilizat, de obicei, în contextul unui stat politic, principiile sale sunt aplicabile și altor organisme sau entități, cum ar fi universitățile, sindicatele, companiile publice sau organizațiile civice.
Pe plan politic, democrația se definește ca regimul politic fundamentat pe principiul suveranității naționale (națiunea conduce statul prin reprezentanții săi aleși, pe principiul separării puterilor în stat și pe principiul egalității tuturor în fața legii).
Democrația este inseparabilă de respectarea drepturilor omului și ale cetățeanului. Democrația modernă are la bază trei modele istorice din sec. XVII-XVIII (englez, american, francez)
Un element important al democrației este constituția. Acest document, votat de către popor prin referendum organizat în mod liber, reglementează drepturile și libertățile individului într-un stat și definește limitele puterii conducătorilor aflați în diferite funcții din stat și din guvern, definește politicile fundamentale și stabilește structura, datoria și puterea guvernului.
Principiile democrației
Autoritatea este prezentă în relațiile dintre oameni atât în viața privată, cât și în viața publică.
Autoritatea înseamnă puterea legitimă a cuiva de a-și impune propria voință celorlalți.
În statul democratic, autoritatea este mult diferită de exercitarea puterii într-un regim totalitar sau autoritar.
Principiile democratiei sunt niste norme, reguli de baza cu ajutorul carora functioneaza un stat democratic.
- Libertatea
- Egalitatea
- Responsabilitatea
- Dreptatea
- Proprietatea
- Pluralismul politic
- Separarea puterilor în stat
- Reprezentativitatea.
- Principiul suveranitatii natiunii
- Principiul domniei majoritatii si protectiei minoritatii
Principiul separarii puterilor in stat:
- A fost formulat de catre ganditorul francez Montesquieu;
- Potrivit acestui principiu, in cazul unui stat democratic trebuie sa existe 3 puteri: legislativa -> intocmeste legile, executiva -> pune in practica legile intocmite si judecatoreacsa -> verifica respectarea legilor.
Aceste puteri trebuie sa fie independente, sa se controleze reciproc si sa colaboreze intre ele.
Text prelut de pe Wikipedia
La o prima observatie ar parea ca poporul este "dirijorul orchestrei" numita democratie, ca puterea apartine cetatenilor, asta numai aparent se intampla.
In realitate termenul democratie este o ideologie artificiala pentru mentalul colectiv, administratia statelor facandu-se pe principii comuniste si chiar fasciste.
Intr-o forma "cosmetizata" cetatenilor li se ofera mascarada alegerilor si aparent competitie politica, numai ca presedintii, ministri si parlamentarii sunt propusi de "liderii" nevazuti ai lumii.
"Stapanii" planetei conduc prin regate, bancheri, corporatii si organizatii apropape toate statele lumii dupa principii stabilite de cercuri restranse.
Masurile aplicate in mod gradual au generat presiuni ale popoarelor constranse, dand nastere la proteste masive, uneori chiar violente.
Prin intermediul presei si al retelelor social-media observam manifestarea nemultumirilor in multe tari, incercari disperate ale cetatenilor de a opri masurile dictatoriale impuse de autoritati.
Solicitarile protestatarilor sunt de fiecare data:
- o mai bună gestionare a statului;
- acordarea de drepturi si libertati;
- crearea de locuri de muna;
- creșterea calității vieții;
- creșterea salariilor.
In multe tari ale lumii cetatenii ies in strada, protestand impotriva deciziilor si masurilor impuse de autoritati.
Asa cum este de asteptat, fortele de ordine publica reprima manifestantii la ordine precise date de guvernanti.
De cele mai multe ori protestele degenereaza in acte de violenta, pagube materiale, arestari, persoane vatamate si chiar decese.
De fiecare data protestele au loc in apropierea cladirilor administrative, care sunt: presedentie, guvern, parlament, primarii, consilii locale si institutii conexe.
In multe actiuni de acest gen, s-a intamplat ca protestatarii sa patrunda in cladirile administrative fugarind functionarii si vandalizand bunuri, vezi exemplul recent Capitol Hill, Washington DC, U.S.A.
Ca aspectul evenimentelor sa fie unul apocaliptic, intra in "scena" instrumentele globalistilor, presa (mass-media) si retelele (social-media), bine platite si controlate.
Evident, ca cetatean constiincios si responsabil, nu sunt de acord cu actele de violenta si distrugeri, dar oamenii nu gandesc toti la fel, si repede in astfel de momente ia nastere efectul "de turma".
Conform legislatiei fundamentale a statului, functionarii din presedentie, parlament, primarii si consilii sunt alesii poporului prin vot democratic, functionarii fiind vremelnici pe posturile ocupate.
Cladirile administrative, infrastructura si altele sunt proprietatea statului si a intregului popor, acolo unde mai putem vorbii de stat suveran si independent.
De peste 30 de ani administratorii statului nu mai reprezinta drepturile si interesele cetatenilor, ei actionand la comenzile organizatiilor si corporatiilor straine, vezi cazul Romaniei.
Complice la dezastru, tradare si genocid sunt servciciile secrete ale statului, de cele mai multe ori si cu implicarea unor servicii secrete straine.
Anul ce tocmai a inceput 2021, se anunta proteste masive in mai toate statele lumii, ca masuri impuse de guverne in contextul pandemiei Sars-Cov2, crizei economice si schimbarilor administrative globale.
Sperante ca si cetatenii romani isi vor manifesta in strada nemultumirile la adresa presedintelui Klaus Iohannis, echipei guvernului condus de Florin Cîțu si parlamentului.
Imagini sugestive, sursa internet
Articol redactat si publicat: 10.01.2021
Fotografie · 4 ani în urmă
Autoritati vs. cetateni
Democrația (în traducere literală „conducere de către popor”, din grecescul δημοκρατία - demokratia, de la demos, „popor” + kratos, „putere” = "puterea poporului") este un regim politic care se bazează pe voința poporului.
Principiile de bază ale democrației sunt votul universal și suveranitatea națiunii.
De esența democrației moderne ține respectarea drepturilor omului (egalitatea în fața legii, dreptul la opinie etc.), pluripartidismul, limitarea și separarea puterilor în stat.
În antichitate, orașul-stat Atena a experimentat o formă de democrație directă, prin care toți cetățenii discutau periodic problemele cetății în agora și luau împreună decizii.
În ziua de astăzi, termenul este, de cele mai multe ori, folosit cu sensul de democrație liberală, dar există multe alte varietăți, iar metodele de a guverna pot diferi.
Cu toate că termenul democrație este utilizat, de obicei, în contextul unui stat politic, principiile sale sunt aplicabile și altor organisme sau entități, cum ar fi universitățile, sindicatele, companiile publice sau organizațiile civice.
Pe plan politic, democrația se definește ca regimul politic fundamentat pe principiul suveranității naționale (națiunea conduce statul prin reprezentanții săi aleși, pe principiul separării puterilor în stat și pe principiul egalității tuturor în fața legii).
Democrația este inseparabilă de respectarea drepturilor omului și ale cetățeanului. Democrația modernă are la bază trei modele istorice din sec. XVII-XVIII (englez, american, francez)
Un element important al democrației este constituția. Acest document, votat de către popor prin referendum organizat în mod liber, reglementează drepturile și libertățile individului într-un stat și definește limitele puterii conducătorilor aflați în diferite funcții din stat și din guvern, definește politicile fundamentale și stabilește structura, datoria și puterea guvernului.
Principiile democrației
Autoritatea este prezentă în relațiile dintre oameni atât în viața privată, cât și în viața publică.
Autoritatea înseamnă puterea legitimă a cuiva de a-și impune propria voință celorlalți.
În statul democratic, autoritatea este mult diferită de exercitarea puterii într-un regim totalitar sau autoritar.
Principiile democratiei sunt niste norme, reguli de baza cu ajutorul carora functioneaza un stat democratic.
- Libertatea
- Egalitatea
- Responsabilitatea
- Dreptatea
- Proprietatea
- Pluralismul politic
- Separarea puterilor în stat
- Reprezentativitatea.
- Principiul suveranitatii natiunii
- Principiul domniei majoritatii si protectiei minoritatii
Principiul separarii puterilor in stat:
- A fost formulat de catre ganditorul francez Montesquieu;
- Potrivit acestui principiu, in cazul unui stat democratic trebuie sa existe 3 puteri: legislativa -> intocmeste legile, executiva -> pune in practica legile intocmite si judecatoreacsa -> verifica respectarea legilor.
Aceste puteri trebuie sa fie independente, sa se controleze reciproc si sa colaboreze intre ele.
Text prelut de pe Wikipedia
La o prima observatie ar parea ca poporul este "dirijorul orchestrei" numita democratie, ca puterea apartine cetatenilor, asta numai aparent se intampla.
In realitate termenul democratie este o ideologie artificiala pentru mentalul colectiv, administratia statelor facandu-se pe principii comuniste si chiar fasciste.
Intr-o forma "cosmetizata" cetatenilor li se ofera mascarada alegerilor si aparent competitie politica, numai ca presedintii, ministri si parlamentarii sunt propusi de "liderii" nevazuti ai lumii.
"Stapanii" planetei conduc prin regate, bancheri, corporatii si organizatii apropape toate statele lumii dupa principii stabilite de cercuri restranse.
Masurile aplicate in mod gradual au generat presiuni ale popoarelor constranse, dand nastere la proteste masive, uneori chiar violente.
Prin intermediul presei si al retelelor social-media observam manifestarea nemultumirilor in multe tari, incercari disperate ale cetatenilor de a opri masurile dictatoriale impuse de autoritati.
Solicitarile protestatarilor sunt de fiecare data:
- o mai bună gestionare a statului;
- acordarea de drepturi si libertati;
- crearea de locuri de muna;
- creșterea calității vieții;
- creșterea salariilor.
In multe tari ale lumii cetatenii ies in strada, protestand impotriva deciziilor si masurilor impuse de autoritati.
Asa cum este de asteptat, fortele de ordine publica reprima manifestantii la ordine precise date de guvernanti.
De cele mai multe ori protestele degenereaza in acte de violenta, pagube materiale, arestari, persoane vatamate si chiar decese.
De fiecare data protestele au loc in apropierea cladirilor administrative, care sunt: presedentie, guvern, parlament, primarii, consilii locale si institutii conexe.
In multe actiuni de acest gen, s-a intamplat ca protestatarii sa patrunda in cladirile administrative fugarind functionarii si vandalizand bunuri, vezi exemplul recent Capitol Hill, Washington DC, U.S.A.
Ca aspectul evenimentelor sa fie unul apocaliptic, intra in "scena" instrumentele globalistilor, presa (mass-media) si retelele (social-media), bine platite si controlate.
Evident, ca cetatean constiincios si responsabil, nu sunt de acord cu actele de violenta si distrugeri, dar oamenii nu gandesc toti la fel, si repede in astfel de momente ia nastere efectul "de turma".
Conform legislatiei fundamentale a statului, functionarii din presedentie, parlament, primarii si consilii sunt alesii poporului prin vot democratic, functionarii fiind vremelnici pe posturile ocupate.
Cladirile administrative, infrastructura si altele sunt proprietatea statului si a intregului popor, acolo unde mai putem vorbii de stat suveran si independent.
De peste 30 de ani administratorii statului nu mai reprezinta drepturile si interesele cetatenilor, ei actionand la comenzile organizatiilor si corporatiilor straine, vezi cazul Romaniei.
Complice la dezastru, tradare si genocid sunt servciciile secrete ale statului, de cele mai multe ori si cu implicarea unor servicii secrete straine.
Anul ce tocmai a inceput 2021, se anunta proteste masive in mai toate statele lumii, ca masuri impuse de guverne in contextul pandemiei Sars-Cov2, crizei economice si schimbarilor administrative globale.
Sperante ca si cetatenii romani isi vor manifesta in strada nemultumirile la adresa presedintelui Klaus Iohannis, echipei guvernului condus de Florin Cîțu si parlamentului.
Imagini sugestive, sursa internet
Articol redactat si publicat: 10.01.2021
Fotografie · 4 ani în urmă
Autoritati vs. cetateni
Democrația (în traducere literală „conducere de către popor”, din grecescul δημοκρατία - demokratia, de la demos, „popor” + kratos, „putere” = "puterea poporului") este un regim politic care se bazează pe voința poporului.
Principiile de bază ale democrației sunt votul universal și suveranitatea națiunii.
De esența democrației moderne ține respectarea drepturilor omului (egalitatea în fața legii, dreptul la opinie etc.), pluripartidismul, limitarea și separarea puterilor în stat.
În antichitate, orașul-stat Atena a experimentat o formă de democrație directă, prin care toți cetățenii discutau periodic problemele cetății în agora și luau împreună decizii.
În ziua de astăzi, termenul este, de cele mai multe ori, folosit cu sensul de democrație liberală, dar există multe alte varietăți, iar metodele de a guverna pot diferi.
Cu toate că termenul democrație este utilizat, de obicei, în contextul unui stat politic, principiile sale sunt aplicabile și altor organisme sau entități, cum ar fi universitățile, sindicatele, companiile publice sau organizațiile civice.
Pe plan politic, democrația se definește ca regimul politic fundamentat pe principiul suveranității naționale (națiunea conduce statul prin reprezentanții săi aleși, pe principiul separării puterilor în stat și pe principiul egalității tuturor în fața legii).
Democrația este inseparabilă de respectarea drepturilor omului și ale cetățeanului. Democrația modernă are la bază trei modele istorice din sec. XVII-XVIII (englez, american, francez)
Un element important al democrației este constituția. Acest document, votat de către popor prin referendum organizat în mod liber, reglementează drepturile și libertățile individului într-un stat și definește limitele puterii conducătorilor aflați în diferite funcții din stat și din guvern, definește politicile fundamentale și stabilește structura, datoria și puterea guvernului.
Principiile democrației
Autoritatea este prezentă în relațiile dintre oameni atât în viața privată, cât și în viața publică.
Autoritatea înseamnă puterea legitimă a cuiva de a-și impune propria voință celorlalți.
În statul democratic, autoritatea este mult diferită de exercitarea puterii într-un regim totalitar sau autoritar.
Principiile democratiei sunt niste norme, reguli de baza cu ajutorul carora functioneaza un stat democratic.
- Libertatea
- Egalitatea
- Responsabilitatea
- Dreptatea
- Proprietatea
- Pluralismul politic
- Separarea puterilor în stat
- Reprezentativitatea.
- Principiul suveranitatii natiunii
- Principiul domniei majoritatii si protectiei minoritatii
Principiul separarii puterilor in stat:
- A fost formulat de catre ganditorul francez Montesquieu;
- Potrivit acestui principiu, in cazul unui stat democratic trebuie sa existe 3 puteri: legislativa -> intocmeste legile, executiva -> pune in practica legile intocmite si judecatoreacsa -> verifica respectarea legilor.
Aceste puteri trebuie sa fie independente, sa se controleze reciproc si sa colaboreze intre ele.
Text prelut de pe Wikipedia
La o prima observatie ar parea ca poporul este "dirijorul orchestrei" numita democratie, ca puterea apartine cetatenilor, asta numai aparent se intampla.
In realitate termenul democratie este o ideologie artificiala pentru mentalul colectiv, administratia statelor facandu-se pe principii comuniste si chiar fasciste.
Intr-o forma "cosmetizata" cetatenilor li se ofera mascarada alegerilor si aparent competitie politica, numai ca presedintii, ministri si parlamentarii sunt propusi de "liderii" nevazuti ai lumii.
"Stapanii" planetei conduc prin regate, bancheri, corporatii si organizatii apropape toate statele lumii dupa principii stabilite de cercuri restranse.
Masurile aplicate in mod gradual au generat presiuni ale popoarelor constranse, dand nastere la proteste masive, uneori chiar violente.
Prin intermediul presei si al retelelor social-media observam manifestarea nemultumirilor in multe tari, incercari disperate ale cetatenilor de a opri masurile dictatoriale impuse de autoritati.
Solicitarile protestatarilor sunt de fiecare data:
- o mai bună gestionare a statului;
- acordarea de drepturi si libertati;
- crearea de locuri de muna;
- creșterea calității vieții;
- creșterea salariilor.
In multe tari ale lumii cetatenii ies in strada, protestand impotriva deciziilor si masurilor impuse de autoritati.
Asa cum este de asteptat, fortele de ordine publica reprima manifestantii la ordine precise date de guvernanti.
De cele mai multe ori protestele degenereaza in acte de violenta, pagube materiale, arestari, persoane vatamate si chiar decese.
De fiecare data protestele au loc in apropierea cladirilor administrative, care sunt: presedentie, guvern, parlament, primarii, consilii locale si institutii conexe.
In multe actiuni de acest gen, s-a intamplat ca protestatarii sa patrunda in cladirile administrative fugarind functionarii si vandalizand bunuri, vezi exemplul recent Capitol Hill, Washington DC, U.S.A.
Ca aspectul evenimentelor sa fie unul apocaliptic, intra in "scena" instrumentele globalistilor, presa (mass-media) si retelele (social-media), bine platite si controlate.
Evident, ca cetatean constiincios si responsabil, nu sunt de acord cu actele de violenta si distrugeri, dar oamenii nu gandesc toti la fel, si repede in astfel de momente ia nastere efectul "de turma".
Conform legislatiei fundamentale a statului, functionarii din presedentie, parlament, primarii si consilii sunt alesii poporului prin vot democratic, functionarii fiind vremelnici pe posturile ocupate.
Cladirile administrative, infrastructura si altele sunt proprietatea statului si a intregului popor, acolo unde mai putem vorbii de stat suveran si independent.
De peste 30 de ani administratorii statului nu mai reprezinta drepturile si interesele cetatenilor, ei actionand la comenzile organizatiilor si corporatiilor straine, vezi cazul Romaniei.
Complice la dezastru, tradare si genocid sunt servciciile secrete ale statului, de cele mai multe ori si cu implicarea unor servicii secrete straine.
Anul ce tocmai a inceput 2021, se anunta proteste masive in mai toate statele lumii, ca masuri impuse de guverne in contextul pandemiei Sars-Cov2, crizei economice si schimbarilor administrative globale.
Sperante ca si cetatenii romani isi vor manifesta in strada nemultumirile la adresa presedintelui Klaus Iohannis, echipei guvernului condus de Florin Cîțu si parlamentului.
Imagini sugestive, sursa internet
Articol redactat si publicat: 10.01.2021
Fotografie · 4 ani în urmă
Autoritati vs. cetateni
Democrația (în traducere literală „conducere de către popor”, din grecescul δημοκρατία - demokratia, de la demos, „popor” + kratos, „putere” = "puterea poporului") este un regim politic care se bazează pe voința poporului.
Principiile de bază ale democrației sunt votul universal și suveranitatea națiunii.
De esența democrației moderne ține respectarea drepturilor omului (egalitatea în fața legii, dreptul la opinie etc.), pluripartidismul, limitarea și separarea puterilor în stat.
În antichitate, orașul-stat Atena a experimentat o formă de democrație directă, prin care toți cetățenii discutau periodic problemele cetății în agora și luau împreună decizii.
În ziua de astăzi, termenul este, de cele mai multe ori, folosit cu sensul de democrație liberală, dar există multe alte varietăți, iar metodele de a guverna pot diferi.
Cu toate că termenul democrație este utilizat, de obicei, în contextul unui stat politic, principiile sale sunt aplicabile și altor organisme sau entități, cum ar fi universitățile, sindicatele, companiile publice sau organizațiile civice.
Pe plan politic, democrația se definește ca regimul politic fundamentat pe principiul suveranității naționale (națiunea conduce statul prin reprezentanții săi aleși, pe principiul separării puterilor în stat și pe principiul egalității tuturor în fața legii).
Democrația este inseparabilă de respectarea drepturilor omului și ale cetățeanului. Democrația modernă are la bază trei modele istorice din sec. XVII-XVIII (englez, american, francez)
Un element important al democrației este constituția. Acest document, votat de către popor prin referendum organizat în mod liber, reglementează drepturile și libertățile individului într-un stat și definește limitele puterii conducătorilor aflați în diferite funcții din stat și din guvern, definește politicile fundamentale și stabilește structura, datoria și puterea guvernului.
Principiile democrației
Autoritatea este prezentă în relațiile dintre oameni atât în viața privată, cât și în viața publică.
Autoritatea înseamnă puterea legitimă a cuiva de a-și impune propria voință celorlalți.
În statul democratic, autoritatea este mult diferită de exercitarea puterii într-un regim totalitar sau autoritar.
Principiile democratiei sunt niste norme, reguli de baza cu ajutorul carora functioneaza un stat democratic.
- Libertatea
- Egalitatea
- Responsabilitatea
- Dreptatea
- Proprietatea
- Pluralismul politic
- Separarea puterilor în stat
- Reprezentativitatea.
- Principiul suveranitatii natiunii
- Principiul domniei majoritatii si protectiei minoritatii
Principiul separarii puterilor in stat:
- A fost formulat de catre ganditorul francez Montesquieu;
- Potrivit acestui principiu, in cazul unui stat democratic trebuie sa existe 3 puteri: legislativa -> intocmeste legile, executiva -> pune in practica legile intocmite si judecatoreacsa -> verifica respectarea legilor.
Aceste puteri trebuie sa fie independente, sa se controleze reciproc si sa colaboreze intre ele.
Text prelut de pe Wikipedia
La o prima observatie ar parea ca poporul este "dirijorul orchestrei" numita democratie, ca puterea apartine cetatenilor, asta numai aparent se intampla.
In realitate termenul democratie este o ideologie artificiala pentru mentalul colectiv, administratia statelor facandu-se pe principii comuniste si chiar fasciste.
Intr-o forma "cosmetizata" cetatenilor li se ofera mascarada alegerilor si aparent competitie politica, numai ca presedintii, ministri si parlamentarii sunt propusi de "liderii" nevazuti ai lumii.
"Stapanii" planetei conduc prin regate, bancheri, corporatii si organizatii apropape toate statele lumii dupa principii stabilite de cercuri restranse.
Masurile aplicate in mod gradual au generat presiuni ale popoarelor constranse, dand nastere la proteste masive, uneori chiar violente.
Prin intermediul presei si al retelelor social-media observam manifestarea nemultumirilor in multe tari, incercari disperate ale cetatenilor de a opri masurile dictatoriale impuse de autoritati.
Solicitarile protestatarilor sunt de fiecare data:
- o mai bună gestionare a statului;
- acordarea de drepturi si libertati;
- crearea de locuri de muna;
- creșterea calității vieții;
- creșterea salariilor.
In multe tari ale lumii cetatenii ies in strada, protestand impotriva deciziilor si masurilor impuse de autoritati.
Asa cum este de asteptat, fortele de ordine publica reprima manifestantii la ordine precise date de guvernanti.
De cele mai multe ori protestele degenereaza in acte de violenta, pagube materiale, arestari, persoane vatamate si chiar decese.
De fiecare data protestele au loc in apropierea cladirilor administrative, care sunt: presedentie, guvern, parlament, primarii, consilii locale si institutii conexe.
In multe actiuni de acest gen, s-a intamplat ca protestatarii sa patrunda in cladirile administrative fugarind functionarii si vandalizand bunuri, vezi exemplul recent Capitol Hill, Washington DC, U.S.A.
Ca aspectul evenimentelor sa fie unul apocaliptic, intra in "scena" instrumentele globalistilor, presa (mass-media) si retelele (social-media), bine platite si controlate.
Evident, ca cetatean constiincios si responsabil, nu sunt de acord cu actele de violenta si distrugeri, dar oamenii nu gandesc toti la fel, si repede in astfel de momente ia nastere efectul "de turma".
Conform legislatiei fundamentale a statului, functionarii din presedentie, parlament, primarii si consilii sunt alesii poporului prin vot democratic, functionarii fiind vremelnici pe posturile ocupate.
Cladirile administrative, infrastructura si altele sunt proprietatea statului si a intregului popor, acolo unde mai putem vorbii de stat suveran si independent.
De peste 30 de ani administratorii statului nu mai reprezinta drepturile si interesele cetatenilor, ei actionand la comenzile organizatiilor si corporatiilor straine, vezi cazul Romaniei.
Complice la dezastru, tradare si genocid sunt servciciile secrete ale statului, de cele mai multe ori si cu implicarea unor servicii secrete straine.
Anul ce tocmai a inceput 2021, se anunta proteste masive in mai toate statele lumii, ca masuri impuse de guverne in contextul pandemiei Sars-Cov2, crizei economice si schimbarilor administrative globale.
Sperante ca si cetatenii romani isi vor manifesta in strada nemultumirile la adresa presedintelui Klaus Iohannis, echipei guvernului condus de Florin Cîțu si parlamentului.
Imagini sugestive, sursa internet
Articol redactat si publicat: 10.01.2021
Fotografie · 4 ani în urmă
Autoritati vs. cetateni
Democrația (în traducere literală „conducere de către popor”, din grecescul δημοκρατία - demokratia, de la demos, „popor” + kratos, „putere” = "puterea poporului") este un regim politic care se bazează pe voința poporului.
Principiile de bază ale democrației sunt votul universal și suveranitatea națiunii.
De esența democrației moderne ține respectarea drepturilor omului (egalitatea în fața legii, dreptul la opinie etc.), pluripartidismul, limitarea și separarea puterilor în stat.
În antichitate, orașul-stat Atena a experimentat o formă de democrație directă, prin care toți cetățenii discutau periodic problemele cetății în agora și luau împreună decizii.
În ziua de astăzi, termenul este, de cele mai multe ori, folosit cu sensul de democrație liberală, dar există multe alte varietăți, iar metodele de a guverna pot diferi.
Cu toate că termenul democrație este utilizat, de obicei, în contextul unui stat politic, principiile sale sunt aplicabile și altor organisme sau entități, cum ar fi universitățile, sindicatele, companiile publice sau organizațiile civice.
Pe plan politic, democrația se definește ca regimul politic fundamentat pe principiul suveranității naționale (națiunea conduce statul prin reprezentanții săi aleși, pe principiul separării puterilor în stat și pe principiul egalității tuturor în fața legii).
Democrația este inseparabilă de respectarea drepturilor omului și ale cetățeanului. Democrația modernă are la bază trei modele istorice din sec. XVII-XVIII (englez, american, francez)
Un element important al democrației este constituția. Acest document, votat de către popor prin referendum organizat în mod liber, reglementează drepturile și libertățile individului într-un stat și definește limitele puterii conducătorilor aflați în diferite funcții din stat și din guvern, definește politicile fundamentale și stabilește structura, datoria și puterea guvernului.
Principiile democrației
Autoritatea este prezentă în relațiile dintre oameni atât în viața privată, cât și în viața publică.
Autoritatea înseamnă puterea legitimă a cuiva de a-și impune propria voință celorlalți.
În statul democratic, autoritatea este mult diferită de exercitarea puterii într-un regim totalitar sau autoritar.
Principiile democratiei sunt niste norme, reguli de baza cu ajutorul carora functioneaza un stat democratic.
- Libertatea
- Egalitatea
- Responsabilitatea
- Dreptatea
- Proprietatea
- Pluralismul politic
- Separarea puterilor în stat
- Reprezentativitatea.
- Principiul suveranitatii natiunii
- Principiul domniei majoritatii si protectiei minoritatii
Principiul separarii puterilor in stat:
- A fost formulat de catre ganditorul francez Montesquieu;
- Potrivit acestui principiu, in cazul unui stat democratic trebuie sa existe 3 puteri: legislativa -> intocmeste legile, executiva -> pune in practica legile intocmite si judecatoreacsa -> verifica respectarea legilor.
Aceste puteri trebuie sa fie independente, sa se controleze reciproc si sa colaboreze intre ele.
Text prelut de pe Wikipedia
La o prima observatie ar parea ca poporul este "dirijorul orchestrei" numita democratie, ca puterea apartine cetatenilor, asta numai aparent se intampla.
In realitate termenul democratie este o ideologie artificiala pentru mentalul colectiv, administratia statelor facandu-se pe principii comuniste si chiar fasciste.
Intr-o forma "cosmetizata" cetatenilor li se ofera mascarada alegerilor si aparent competitie politica, numai ca presedintii, ministri si parlamentarii sunt propusi de "liderii" nevazuti ai lumii.
"Stapanii" planetei conduc prin regate, bancheri, corporatii si organizatii apropape toate statele lumii dupa principii stabilite de cercuri restranse.
Masurile aplicate in mod gradual au generat presiuni ale popoarelor constranse, dand nastere la proteste masive, uneori chiar violente.
Prin intermediul presei si al retelelor social-media observam manifestarea nemultumirilor in multe tari, incercari disperate ale cetatenilor de a opri masurile dictatoriale impuse de autoritati.
Solicitarile protestatarilor sunt de fiecare data:
- o mai bună gestionare a statului;
- acordarea de drepturi si libertati;
- crearea de locuri de muna;
- creșterea calității vieții;
- creșterea salariilor.
In multe tari ale lumii cetatenii ies in strada, protestand impotriva deciziilor si masurilor impuse de autoritati.
Asa cum este de asteptat, fortele de ordine publica reprima manifestantii la ordine precise date de guvernanti.
De cele mai multe ori protestele degenereaza in acte de violenta, pagube materiale, arestari, persoane vatamate si chiar decese.
De fiecare data protestele au loc in apropierea cladirilor administrative, care sunt: presedentie, guvern, parlament, primarii, consilii locale si institutii conexe.
In multe actiuni de acest gen, s-a intamplat ca protestatarii sa patrunda in cladirile administrative fugarind functionarii si vandalizand bunuri, vezi exemplul recent Capitol Hill, Washington DC, U.S.A.
Ca aspectul evenimentelor sa fie unul apocaliptic, intra in "scena" instrumentele globalistilor, presa (mass-media) si retelele (social-media), bine platite si controlate.
Evident, ca cetatean constiincios si responsabil, nu sunt de acord cu actele de violenta si distrugeri, dar oamenii nu gandesc toti la fel, si repede in astfel de momente ia nastere efectul "de turma".
Conform legislatiei fundamentale a statului, functionarii din presedentie, parlament, primarii si consilii sunt alesii poporului prin vot democratic, functionarii fiind vremelnici pe posturile ocupate.
Cladirile administrative, infrastructura si altele sunt proprietatea statului si a intregului popor, acolo unde mai putem vorbii de stat suveran si independent.
De peste 30 de ani administratorii statului nu mai reprezinta drepturile si interesele cetatenilor, ei actionand la comenzile organizatiilor si corporatiilor straine, vezi cazul Romaniei.
Complice la dezastru, tradare si genocid sunt servciciile secrete ale statului, de cele mai multe ori si cu implicarea unor servicii secrete straine.
Anul ce tocmai a inceput 2021, se anunta proteste masive in mai toate statele lumii, ca masuri impuse de guverne in contextul pandemiei Sars-Cov2, crizei economice si schimbarilor administrative globale.
Sperante ca si cetatenii romani isi vor manifesta in strada nemultumirile la adresa presedintelui Klaus Iohannis, echipei guvernului condus de Florin Cîțu si parlamentului.
Imagini sugestive, sursa internet
Articol redactat si publicat: 10.01.2021
Fotografie · 4 ani în urmă
Autoritati vs. cetateni
Democrația (în traducere literală „conducere de către popor”, din grecescul δημοκρατία - demokratia, de la demos, „popor” + kratos, „putere” = "puterea poporului") este un regim politic care se bazează pe voința poporului.
Principiile de bază ale democrației sunt votul universal și suveranitatea națiunii.
De esența democrației moderne ține respectarea drepturilor omului (egalitatea în fața legii, dreptul la opinie etc.), pluripartidismul, limitarea și separarea puterilor în stat.
În antichitate, orașul-stat Atena a experimentat o formă de democrație directă, prin care toți cetățenii discutau periodic problemele cetății în agora și luau împreună decizii.
În ziua de astăzi, termenul este, de cele mai multe ori, folosit cu sensul de democrație liberală, dar există multe alte varietăți, iar metodele de a guverna pot diferi.
Cu toate că termenul democrație este utilizat, de obicei, în contextul unui stat politic, principiile sale sunt aplicabile și altor organisme sau entități, cum ar fi universitățile, sindicatele, companiile publice sau organizațiile civice.
Pe plan politic, democrația se definește ca regimul politic fundamentat pe principiul suveranității naționale (națiunea conduce statul prin reprezentanții săi aleși, pe principiul separării puterilor în stat și pe principiul egalității tuturor în fața legii).
Democrația este inseparabilă de respectarea drepturilor omului și ale cetățeanului. Democrația modernă are la bază trei modele istorice din sec. XVII-XVIII (englez, american, francez)
Un element important al democrației este constituția. Acest document, votat de către popor prin referendum organizat în mod liber, reglementează drepturile și libertățile individului într-un stat și definește limitele puterii conducătorilor aflați în diferite funcții din stat și din guvern, definește politicile fundamentale și stabilește structura, datoria și puterea guvernului.
Principiile democrației
Autoritatea este prezentă în relațiile dintre oameni atât în viața privată, cât și în viața publică.
Autoritatea înseamnă puterea legitimă a cuiva de a-și impune propria voință celorlalți.
În statul democratic, autoritatea este mult diferită de exercitarea puterii într-un regim totalitar sau autoritar.
Principiile democratiei sunt niste norme, reguli de baza cu ajutorul carora functioneaza un stat democratic.
- Libertatea
- Egalitatea
- Responsabilitatea
- Dreptatea
- Proprietatea
- Pluralismul politic
- Separarea puterilor în stat
- Reprezentativitatea.
- Principiul suveranitatii natiunii
- Principiul domniei majoritatii si protectiei minoritatii
Principiul separarii puterilor in stat:
- A fost formulat de catre ganditorul francez Montesquieu;
- Potrivit acestui principiu, in cazul unui stat democratic trebuie sa existe 3 puteri: legislativa -> intocmeste legile, executiva -> pune in practica legile intocmite si judecatoreacsa -> verifica respectarea legilor.
Aceste puteri trebuie sa fie independente, sa se controleze reciproc si sa colaboreze intre ele.
Text prelut de pe Wikipedia
La o prima observatie ar parea ca poporul este "dirijorul orchestrei" numita democratie, ca puterea apartine cetatenilor, asta numai aparent se intampla.
In realitate termenul democratie este o ideologie artificiala pentru mentalul colectiv, administratia statelor facandu-se pe principii comuniste si chiar fasciste.
Intr-o forma "cosmetizata" cetatenilor li se ofera mascarada alegerilor si aparent competitie politica, numai ca presedintii, ministri si parlamentarii sunt propusi de "liderii" nevazuti ai lumii.
"Stapanii" planetei conduc prin regate, bancheri, corporatii si organizatii apropape toate statele lumii dupa principii stabilite de cercuri restranse.
Masurile aplicate in mod gradual au generat presiuni ale popoarelor constranse, dand nastere la proteste masive, uneori chiar violente.
Prin intermediul presei si al retelelor social-media observam manifestarea nemultumirilor in multe tari, incercari disperate ale cetatenilor de a opri masurile dictatoriale impuse de autoritati.
Solicitarile protestatarilor sunt de fiecare data:
- o mai bună gestionare a statului;
- acordarea de drepturi si libertati;
- crearea de locuri de muna;
- creșterea calității vieții;
- creșterea salariilor.
In multe tari ale lumii cetatenii ies in strada, protestand impotriva deciziilor si masurilor impuse de autoritati.
Asa cum este de asteptat, fortele de ordine publica reprima manifestantii la ordine precise date de guvernanti.
De cele mai multe ori protestele degenereaza in acte de violenta, pagube materiale, arestari, persoane vatamate si chiar decese.
De fiecare data protestele au loc in apropierea cladirilor administrative, care sunt: presedentie, guvern, parlament, primarii, consilii locale si institutii conexe.
In multe actiuni de acest gen, s-a intamplat ca protestatarii sa patrunda in cladirile administrative fugarind functionarii si vandalizand bunuri, vezi exemplul recent Capitol Hill, Washington DC, U.S.A.
Ca aspectul evenimentelor sa fie unul apocaliptic, intra in "scena" instrumentele globalistilor, presa (mass-media) si retelele (social-media), bine platite si controlate.
Evident, ca cetatean constiincios si responsabil, nu sunt de acord cu actele de violenta si distrugeri, dar oamenii nu gandesc toti la fel, si repede in astfel de momente ia nastere efectul "de turma".
Conform legislatiei fundamentale a statului, functionarii din presedentie, parlament, primarii si consilii sunt alesii poporului prin vot democratic, functionarii fiind vremelnici pe posturile ocupate.
Cladirile administrative, infrastructura si altele sunt proprietatea statului si a intregului popor, acolo unde mai putem vorbii de stat suveran si independent.
De peste 30 de ani administratorii statului nu mai reprezinta drepturile si interesele cetatenilor, ei actionand la comenzile organizatiilor si corporatiilor straine, vezi cazul Romaniei.
Complice la dezastru, tradare si genocid sunt servciciile secrete ale statului, de cele mai multe ori si cu implicarea unor servicii secrete straine.
Anul ce tocmai a inceput 2021, se anunta proteste masive in mai toate statele lumii, ca masuri impuse de guverne in contextul pandemiei Sars-Cov2, crizei economice si schimbarilor administrative globale.
Sperante ca si cetatenii romani isi vor manifesta in strada nemultumirile la adresa presedintelui Klaus Iohannis, echipei guvernului condus de Florin Cîțu si parlamentului.
Imagini sugestive, sursa internet
Articol redactat si publicat: 10.01.2021
Fotografie · 4 ani în urmă
Autoritati vs. cetateni
Democrația (în traducere literală „conducere de către popor”, din grecescul δημοκρατία - demokratia, de la demos, „popor” + kratos, „putere” = "puterea poporului") este un regim politic care se bazează pe voința poporului.
Principiile de bază ale democrației sunt votul universal și suveranitatea națiunii.
De esența democrației moderne ține respectarea drepturilor omului (egalitatea în fața legii, dreptul la opinie etc.), pluripartidismul, limitarea și separarea puterilor în stat.
În antichitate, orașul-stat Atena a experimentat o formă de democrație directă, prin care toți cetățenii discutau periodic problemele cetății în agora și luau împreună decizii.
În ziua de astăzi, termenul este, de cele mai multe ori, folosit cu sensul de democrație liberală, dar există multe alte varietăți, iar metodele de a guverna pot diferi.
Cu toate că termenul democrație este utilizat, de obicei, în contextul unui stat politic, principiile sale sunt aplicabile și altor organisme sau entități, cum ar fi universitățile, sindicatele, companiile publice sau organizațiile civice.
Pe plan politic, democrația se definește ca regimul politic fundamentat pe principiul suveranității naționale (națiunea conduce statul prin reprezentanții săi aleși, pe principiul separării puterilor în stat și pe principiul egalității tuturor în fața legii).
Democrația este inseparabilă de respectarea drepturilor omului și ale cetățeanului. Democrația modernă are la bază trei modele istorice din sec. XVII-XVIII (englez, american, francez)
Un element important al democrației este constituția. Acest document, votat de către popor prin referendum organizat în mod liber, reglementează drepturile și libertățile individului într-un stat și definește limitele puterii conducătorilor aflați în diferite funcții din stat și din guvern, definește politicile fundamentale și stabilește structura, datoria și puterea guvernului.
Principiile democrației
Autoritatea este prezentă în relațiile dintre oameni atât în viața privată, cât și în viața publică.
Autoritatea înseamnă puterea legitimă a cuiva de a-și impune propria voință celorlalți.
În statul democratic, autoritatea este mult diferită de exercitarea puterii într-un regim totalitar sau autoritar.
Principiile democratiei sunt niste norme, reguli de baza cu ajutorul carora functioneaza un stat democratic.
- Libertatea
- Egalitatea
- Responsabilitatea
- Dreptatea
- Proprietatea
- Pluralismul politic
- Separarea puterilor în stat
- Reprezentativitatea.
- Principiul suveranitatii natiunii
- Principiul domniei majoritatii si protectiei minoritatii
Principiul separarii puterilor in stat:
- A fost formulat de catre ganditorul francez Montesquieu;
- Potrivit acestui principiu, in cazul unui stat democratic trebuie sa existe 3 puteri: legislativa -> intocmeste legile, executiva -> pune in practica legile intocmite si judecatoreacsa -> verifica respectarea legilor.
Aceste puteri trebuie sa fie independente, sa se controleze reciproc si sa colaboreze intre ele.
Text prelut de pe Wikipedia
La o prima observatie ar parea ca poporul este "dirijorul orchestrei" numita democratie, ca puterea apartine cetatenilor, asta numai aparent se intampla.
In realitate termenul democratie este o ideologie artificiala pentru mentalul colectiv, administratia statelor facandu-se pe principii comuniste si chiar fasciste.
Intr-o forma "cosmetizata" cetatenilor li se ofera mascarada alegerilor si aparent competitie politica, numai ca presedintii, ministri si parlamentarii sunt propusi de "liderii" nevazuti ai lumii.
"Stapanii" planetei conduc prin regate, bancheri, corporatii si organizatii apropape toate statele lumii dupa principii stabilite de cercuri restranse.
Masurile aplicate in mod gradual au generat presiuni ale popoarelor constranse, dand nastere la proteste masive, uneori chiar violente.
Prin intermediul presei si al retelelor social-media observam manifestarea nemultumirilor in multe tari, incercari disperate ale cetatenilor de a opri masurile dictatoriale impuse de autoritati.
Solicitarile protestatarilor sunt de fiecare data:
- o mai bună gestionare a statului;
- acordarea de drepturi si libertati;
- crearea de locuri de muna;
- creșterea calității vieții;
- creșterea salariilor.
In multe tari ale lumii cetatenii ies in strada, protestand impotriva deciziilor si masurilor impuse de autoritati.
Asa cum este de asteptat, fortele de ordine publica reprima manifestantii la ordine precise date de guvernanti.
De cele mai multe ori protestele degenereaza in acte de violenta, pagube materiale, arestari, persoane vatamate si chiar decese.
De fiecare data protestele au loc in apropierea cladirilor administrative, care sunt: presedentie, guvern, parlament, primarii, consilii locale si institutii conexe.
In multe actiuni de acest gen, s-a intamplat ca protestatarii sa patrunda in cladirile administrative fugarind functionarii si vandalizand bunuri, vezi exemplul recent Capitol Hill, Washington DC, U.S.A.
Ca aspectul evenimentelor sa fie unul apocaliptic, intra in "scena" instrumentele globalistilor, presa (mass-media) si retelele (social-media), bine platite si controlate.
Evident, ca cetatean constiincios si responsabil, nu sunt de acord cu actele de violenta si distrugeri, dar oamenii nu gandesc toti la fel, si repede in astfel de momente ia nastere efectul "de turma".
Conform legislatiei fundamentale a statului, functionarii din presedentie, parlament, primarii si consilii sunt alesii poporului prin vot democratic, functionarii fiind vremelnici pe posturile ocupate.
Cladirile administrative, infrastructura si altele sunt proprietatea statului si a intregului popor, acolo unde mai putem vorbii de stat suveran si independent.
De peste 30 de ani administratorii statului nu mai reprezinta drepturile si interesele cetatenilor, ei actionand la comenzile organizatiilor si corporatiilor straine, vezi cazul Romaniei.
Complice la dezastru, tradare si genocid sunt servciciile secrete ale statului, de cele mai multe ori si cu implicarea unor servicii secrete straine.
Anul ce tocmai a inceput 2021, se anunta proteste masive in mai toate statele lumii, ca masuri impuse de guverne in contextul pandemiei Sars-Cov2, crizei economice si schimbarilor administrative globale.
Sperante ca si cetatenii romani isi vor manifesta in strada nemultumirile la adresa presedintelui Klaus Iohannis, echipei guvernului condus de Florin Cîțu si parlamentului.
Imagini sugestive, sursa internet
Articol redactat si publicat: 10.01.2021
Fotografie · 4 ani în urmă
Autoritati vs. cetateni
Democrația (în traducere literală „conducere de către popor”, din grecescul δημοκρατία - demokratia, de la demos, „popor” + kratos, „putere” = "puterea poporului") este un regim politic care se bazează pe voința poporului.
Principiile de bază ale democrației sunt votul universal și suveranitatea națiunii.
De esența democrației moderne ține respectarea drepturilor omului (egalitatea în fața legii, dreptul la opinie etc.), pluripartidismul, limitarea și separarea puterilor în stat.
În antichitate, orașul-stat Atena a experimentat o formă de democrație directă, prin care toți cetățenii discutau periodic problemele cetății în agora și luau împreună decizii.
În ziua de astăzi, termenul este, de cele mai multe ori, folosit cu sensul de democrație liberală, dar există multe alte varietăți, iar metodele de a guverna pot diferi.
Cu toate că termenul democrație este utilizat, de obicei, în contextul unui stat politic, principiile sale sunt aplicabile și altor organisme sau entități, cum ar fi universitățile, sindicatele, companiile publice sau organizațiile civice.
Pe plan politic, democrația se definește ca regimul politic fundamentat pe principiul suveranității naționale (națiunea conduce statul prin reprezentanții săi aleși, pe principiul separării puterilor în stat și pe principiul egalității tuturor în fața legii).
Democrația este inseparabilă de respectarea drepturilor omului și ale cetățeanului. Democrația modernă are la bază trei modele istorice din sec. XVII-XVIII (englez, american, francez)
Un element important al democrației este constituția. Acest document, votat de către popor prin referendum organizat în mod liber, reglementează drepturile și libertățile individului într-un stat și definește limitele puterii conducătorilor aflați în diferite funcții din stat și din guvern, definește politicile fundamentale și stabilește structura, datoria și puterea guvernului.
Principiile democrației
Autoritatea este prezentă în relațiile dintre oameni atât în viața privată, cât și în viața publică.
Autoritatea înseamnă puterea legitimă a cuiva de a-și impune propria voință celorlalți.
În statul democratic, autoritatea este mult diferită de exercitarea puterii într-un regim totalitar sau autoritar.
Principiile democratiei sunt niste norme, reguli de baza cu ajutorul carora functioneaza un stat democratic.
- Libertatea
- Egalitatea
- Responsabilitatea
- Dreptatea
- Proprietatea
- Pluralismul politic
- Separarea puterilor în stat
- Reprezentativitatea.
- Principiul suveranitatii natiunii
- Principiul domniei majoritatii si protectiei minoritatii
Principiul separarii puterilor in stat:
- A fost formulat de catre ganditorul francez Montesquieu;
- Potrivit acestui principiu, in cazul unui stat democratic trebuie sa existe 3 puteri: legislativa -> intocmeste legile, executiva -> pune in practica legile intocmite si judecatoreacsa -> verifica respectarea legilor.
Aceste puteri trebuie sa fie independente, sa se controleze reciproc si sa colaboreze intre ele.
Text prelut de pe Wikipedia
La o prima observatie ar parea ca poporul este "dirijorul orchestrei" numita democratie, ca puterea apartine cetatenilor, asta numai aparent se intampla.
In realitate termenul democratie este o ideologie artificiala pentru mentalul colectiv, administratia statelor facandu-se pe principii comuniste si chiar fasciste.
Intr-o forma "cosmetizata" cetatenilor li se ofera mascarada alegerilor si aparent competitie politica, numai ca presedintii, ministri si parlamentarii sunt propusi de "liderii" nevazuti ai lumii.
"Stapanii" planetei conduc prin regate, bancheri, corporatii si organizatii apropape toate statele lumii dupa principii stabilite de cercuri restranse.
Masurile aplicate in mod gradual au generat presiuni ale popoarelor constranse, dand nastere la proteste masive, uneori chiar violente.
Prin intermediul presei si al retelelor social-media observam manifestarea nemultumirilor in multe tari, incercari disperate ale cetatenilor de a opri masurile dictatoriale impuse de autoritati.
Solicitarile protestatarilor sunt de fiecare data:
- o mai bună gestionare a statului;
- acordarea de drepturi si libertati;
- crearea de locuri de muna;
- creșterea calității vieții;
- creșterea salariilor.
In multe tari ale lumii cetatenii ies in strada, protestand impotriva deciziilor si masurilor impuse de autoritati.
Asa cum este de asteptat, fortele de ordine publica reprima manifestantii la ordine precise date de guvernanti.
De cele mai multe ori protestele degenereaza in acte de violenta, pagube materiale, arestari, persoane vatamate si chiar decese.
De fiecare data protestele au loc in apropierea cladirilor administrative, care sunt: presedentie, guvern, parlament, primarii, consilii locale si institutii conexe.
In multe actiuni de acest gen, s-a intamplat ca protestatarii sa patrunda in cladirile administrative fugarind functionarii si vandalizand bunuri, vezi exemplul recent Capitol Hill, Washington DC, U.S.A.
Ca aspectul evenimentelor sa fie unul apocaliptic, intra in "scena" instrumentele globalistilor, presa (mass-media) si retelele (social-media), bine platite si controlate.
Evident, ca cetatean constiincios si responsabil, nu sunt de acord cu actele de violenta si distrugeri, dar oamenii nu gandesc toti la fel, si repede in astfel de momente ia nastere efectul "de turma".
Conform legislatiei fundamentale a statului, functionarii din presedentie, parlament, primarii si consilii sunt alesii poporului prin vot democratic, functionarii fiind vremelnici pe posturile ocupate.
Cladirile administrative, infrastructura si altele sunt proprietatea statului si a intregului popor, acolo unde mai putem vorbii de stat suveran si independent.
De peste 30 de ani administratorii statului nu mai reprezinta drepturile si interesele cetatenilor, ei actionand la comenzile organizatiilor si corporatiilor straine, vezi cazul Romaniei.
Complice la dezastru, tradare si genocid sunt servciciile secrete ale statului, de cele mai multe ori si cu implicarea unor servicii secrete straine.
Anul ce tocmai a inceput 2021, se anunta proteste masive in mai toate statele lumii, ca masuri impuse de guverne in contextul pandemiei Sars-Cov2, crizei economice si schimbarilor administrative globale.
Sperante ca si cetatenii romani isi vor manifesta in strada nemultumirile la adresa presedintelui Klaus Iohannis, echipei guvernului condus de Florin Cîțu si parlamentului.
Imagini sugestive, sursa internet
Articol redactat si publicat: 10.01.2021
Se încarcă...
4 ani în urmă
4 ani în urmă
4 ani în urmă
4 ani în urmă
4 ani în urmă
4 ani în urmă
4 ani în urmă
4 ani în urmă
4 ani în urmă
4 ani în urmă
4 ani în urmă
4 ani în urmă
4 ani în urmă
4 ani în urmă
4 ani în urmă
4 ani în urmă
4 ani în urmă
4 ani în urmă
4 ani în urmă
4 ani în urmă
4 ani în urmă
4 ani în urmă
4 ani în urmă
4 ani în urmă
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Decizia Judecătoriei Slobozia
Punct și de la capăt - Hotărâre Judecătorească
Judecătoria Slobozia s-a pronunțat în lipsa mea cu privire la contestația procesului-verbal întocmit de Nițu Viorel, Plt. Ajut. în cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Ialomița.
Poate vă întrebați de ce s-a judecat în lipsa mea;
De ce nu m-am prezentat la proces.
Păi cum să mă prezint la proces dacă nu am fost înștiințat ?
Nici măcar nu mi s-a comunicat nr. de dosar.
Nu am primit citație nici comunicare la adresa de domiciliu.
Și cum să-mi ofere "câștig" de cauză ? deranjând astfel instituția opresitvă.
V-ați prins, contestația a fost respinsă, oferind "câștig" de cauză Jandarmeriei.
Cam așa s-a soluționat cererea mea de anulare a procesului-verbal:
Document scanat - Decizia Judecătoriei Slobozia
Atașez documente constituind piese din dosar.
PS: "Suntem egali în fața legii, suntem frați cu toții, ce aia a mă-si"
PPS: "Când justiția este injustă, ne facem dreptate singuri, ca în lumea lui care pe care, vorba maestrului I. L. Caragiale"
Hai Liberare!
Text și documente publicate: 20.01.2022
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Mihai Eminescu - semnatura
Mihai Eminescu - Steaua României
Azi, 15 ianuarie 2022, se implinesc 172 de ani de la nașterea marelui poet, prozator și jurnalist Mihai Eminescu, o valoare a literaturii române.
Această zi deosebită a fost declarată și ziua culturii românești.
Nu este deloc o exagerare spunându-se că Mihai Eminescu este Luceafărul României.
Mihai Eminescu a fost un apărător al valorilor naționale românești și al drepturilor omului.
Ca patriot, naționalist, creștin și iubitor de țară s-a implicat prin fapte și în politica românească de la acea vreme.
Creațiile sale au dat o valoare și mai mare culturii literare românești, cei ce l-au înțeles și apreciat i-au urmat calea.
Multe din scrierile sale au menirea să fie ghid în viețile românilor de zi cu zi chiar în toate domeniile.
< Mihai Eminescu (născut 15 ianuarie 1850, Botoșani, Moldova – decedat 15 iunie 1889, București, Regatul României) a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.
Receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX, a asimilat viziunile poetice occidentale, creația sa aparținând unui romantism literar relativ întârziat.
În momentul în care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiționale ale Romantismului european, gustul pentru trecut și pasiunea pentru istoria națională, căreia a dorit chiar să-i construiască un Pantheon de voievozi, nostalgia regresivă pentru copilărie, melancolia și cultivarea stărilor depresive, întoarcerea în natură etc., poezia europeană descoperea paradigma modernismului, prin Charles Baudelaire sau Stéphane Mallarmé.
Poetul avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant (de altfel Eminescu a lucrat o vreme la traducerea tratatului acestuia Critica rațiunii pure, la îndemnul lui Titu Maiorescu, cel care îi ceruse să-și ia doctoratul în filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat până la urmă) și de teoriile lui Hegel.
Rădăcina ideologică principală a gândirii sale economice sau politice era conservatoare; prin articolele sale publicate mai ales în perioada în care a lucrat la Timpul a reușit să-i deranjeze pe câțiva lideri importanți din acest mare partid care au lansat sloganul, celebru în epocă, „Ia mai opriți-l pe Eminescu ăsta!”.
Publicistica eminesciană oferă cititorilor o radiografie a vieții politice, parlamentare sau guvernamentale din acea epocă; în plus ziaristul era la nevoie și cronicar literar sau teatral, scria despre viața mondenă sau despre evenimente de mai mică importanță, fiind un veritabil cronicar al momentului.
Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea, și a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator.
A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani (De-aș avea), iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena.
Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în ședința din 25 ianuarie 1902.
Eminescu a fost internat în 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuța din București și apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas.
În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineața, poetul a murit în sanatoriul doctorului Șuțu.
În 17 iunie Eminescu a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu din București.
A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.
- Text preluat >
Vă invit pe SITE-ul dedicat marelui om Mihai Eminescu
https://www.mihaieminescu.eu/
Articol dedicat zilei de 15 Ianuarie
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Mihai Eminescu
Mihai Eminescu - Steaua României
Azi, 15 ianuarie 2022, se implinesc 172 de ani de la nașterea marelui poet, prozator și jurnalist Mihai Eminescu, o valoare a literaturii române.
Această zi deosebită a fost declarată și ziua culturii românești.
Nu este deloc o exagerare spunându-se că Mihai Eminescu este Luceafărul României.
Mihai Eminescu a fost un apărător al valorilor naționale românești și al drepturilor omului.
Ca patriot, naționalist, creștin și iubitor de țară s-a implicat prin fapte și în politica românească de la acea vreme.
Creațiile sale au dat o valoare și mai mare culturii literare românești, cei ce l-au înțeles și apreciat i-au urmat calea.
Multe din scrierile sale au menirea să fie ghid în viețile românilor de zi cu zi chiar în toate domeniile.
< Mihai Eminescu (născut 15 ianuarie 1850, Botoșani, Moldova – decedat 15 iunie 1889, București, Regatul României) a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.
Receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX, a asimilat viziunile poetice occidentale, creația sa aparținând unui romantism literar relativ întârziat.
În momentul în care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiționale ale Romantismului european, gustul pentru trecut și pasiunea pentru istoria națională, căreia a dorit chiar să-i construiască un Pantheon de voievozi, nostalgia regresivă pentru copilărie, melancolia și cultivarea stărilor depresive, întoarcerea în natură etc., poezia europeană descoperea paradigma modernismului, prin Charles Baudelaire sau Stéphane Mallarmé.
Poetul avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant (de altfel Eminescu a lucrat o vreme la traducerea tratatului acestuia Critica rațiunii pure, la îndemnul lui Titu Maiorescu, cel care îi ceruse să-și ia doctoratul în filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat până la urmă) și de teoriile lui Hegel.
Rădăcina ideologică principală a gândirii sale economice sau politice era conservatoare; prin articolele sale publicate mai ales în perioada în care a lucrat la Timpul a reușit să-i deranjeze pe câțiva lideri importanți din acest mare partid care au lansat sloganul, celebru în epocă, „Ia mai opriți-l pe Eminescu ăsta!”.
Publicistica eminesciană oferă cititorilor o radiografie a vieții politice, parlamentare sau guvernamentale din acea epocă; în plus ziaristul era la nevoie și cronicar literar sau teatral, scria despre viața mondenă sau despre evenimente de mai mică importanță, fiind un veritabil cronicar al momentului.
Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea, și a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator.
A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani (De-aș avea), iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena.
Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în ședința din 25 ianuarie 1902.
Eminescu a fost internat în 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuța din București și apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas.
În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineața, poetul a murit în sanatoriul doctorului Șuțu.
În 17 iunie Eminescu a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu din București.
A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.
- Text preluat >
Vă invit pe SITE-ul dedicat marelui om Mihai Eminescu
https://www.mihaieminescu.eu/
Articol dedicat zilei de 15 Ianuarie
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Mihai Eminescu - Iubind in taina
Mihai Eminescu - Steaua României
Azi, 15 ianuarie 2022, se implinesc 172 de ani de la nașterea marelui poet, prozator și jurnalist Mihai Eminescu, o valoare a literaturii române.
Această zi deosebită a fost declarată și ziua culturii românești.
Nu este deloc o exagerare spunându-se că Mihai Eminescu este Luceafărul României.
Mihai Eminescu a fost un apărător al valorilor naționale românești și al drepturilor omului.
Ca patriot, naționalist, creștin și iubitor de țară s-a implicat prin fapte și în politica românească de la acea vreme.
Creațiile sale au dat o valoare și mai mare culturii literare românești, cei ce l-au înțeles și apreciat i-au urmat calea.
Multe din scrierile sale au menirea să fie ghid în viețile românilor de zi cu zi chiar în toate domeniile.
< Mihai Eminescu (născut 15 ianuarie 1850, Botoșani, Moldova – decedat 15 iunie 1889, București, Regatul României) a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.
Receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX, a asimilat viziunile poetice occidentale, creația sa aparținând unui romantism literar relativ întârziat.
În momentul în care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiționale ale Romantismului european, gustul pentru trecut și pasiunea pentru istoria națională, căreia a dorit chiar să-i construiască un Pantheon de voievozi, nostalgia regresivă pentru copilărie, melancolia și cultivarea stărilor depresive, întoarcerea în natură etc., poezia europeană descoperea paradigma modernismului, prin Charles Baudelaire sau Stéphane Mallarmé.
Poetul avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant (de altfel Eminescu a lucrat o vreme la traducerea tratatului acestuia Critica rațiunii pure, la îndemnul lui Titu Maiorescu, cel care îi ceruse să-și ia doctoratul în filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat până la urmă) și de teoriile lui Hegel.
Rădăcina ideologică principală a gândirii sale economice sau politice era conservatoare; prin articolele sale publicate mai ales în perioada în care a lucrat la Timpul a reușit să-i deranjeze pe câțiva lideri importanți din acest mare partid care au lansat sloganul, celebru în epocă, „Ia mai opriți-l pe Eminescu ăsta!”.
Publicistica eminesciană oferă cititorilor o radiografie a vieții politice, parlamentare sau guvernamentale din acea epocă; în plus ziaristul era la nevoie și cronicar literar sau teatral, scria despre viața mondenă sau despre evenimente de mai mică importanță, fiind un veritabil cronicar al momentului.
Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea, și a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator.
A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani (De-aș avea), iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena.
Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în ședința din 25 ianuarie 1902.
Eminescu a fost internat în 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuța din București și apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas.
În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineața, poetul a murit în sanatoriul doctorului Șuțu.
În 17 iunie Eminescu a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu din București.
A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.
- Text preluat >
Vă invit pe SITE-ul dedicat marelui om Mihai Eminescu
https://www.mihaieminescu.eu/
Articol dedicat zilei de 15 Ianuarie
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Mihai Eminescu - La steaua
Mihai Eminescu - Steaua României
Azi, 15 ianuarie 2022, se implinesc 172 de ani de la nașterea marelui poet, prozator și jurnalist Mihai Eminescu, o valoare a literaturii române.
Această zi deosebită a fost declarată și ziua culturii românești.
Nu este deloc o exagerare spunându-se că Mihai Eminescu este Luceafărul României.
Mihai Eminescu a fost un apărător al valorilor naționale românești și al drepturilor omului.
Ca patriot, naționalist, creștin și iubitor de țară s-a implicat prin fapte și în politica românească de la acea vreme.
Creațiile sale au dat o valoare și mai mare culturii literare românești, cei ce l-au înțeles și apreciat i-au urmat calea.
Multe din scrierile sale au menirea să fie ghid în viețile românilor de zi cu zi chiar în toate domeniile.
< Mihai Eminescu (născut 15 ianuarie 1850, Botoșani, Moldova – decedat 15 iunie 1889, București, Regatul României) a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.
Receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX, a asimilat viziunile poetice occidentale, creația sa aparținând unui romantism literar relativ întârziat.
În momentul în care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiționale ale Romantismului european, gustul pentru trecut și pasiunea pentru istoria națională, căreia a dorit chiar să-i construiască un Pantheon de voievozi, nostalgia regresivă pentru copilărie, melancolia și cultivarea stărilor depresive, întoarcerea în natură etc., poezia europeană descoperea paradigma modernismului, prin Charles Baudelaire sau Stéphane Mallarmé.
Poetul avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant (de altfel Eminescu a lucrat o vreme la traducerea tratatului acestuia Critica rațiunii pure, la îndemnul lui Titu Maiorescu, cel care îi ceruse să-și ia doctoratul în filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat până la urmă) și de teoriile lui Hegel.
Rădăcina ideologică principală a gândirii sale economice sau politice era conservatoare; prin articolele sale publicate mai ales în perioada în care a lucrat la Timpul a reușit să-i deranjeze pe câțiva lideri importanți din acest mare partid care au lansat sloganul, celebru în epocă, „Ia mai opriți-l pe Eminescu ăsta!”.
Publicistica eminesciană oferă cititorilor o radiografie a vieții politice, parlamentare sau guvernamentale din acea epocă; în plus ziaristul era la nevoie și cronicar literar sau teatral, scria despre viața mondenă sau despre evenimente de mai mică importanță, fiind un veritabil cronicar al momentului.
Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea, și a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator.
A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani (De-aș avea), iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena.
Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în ședința din 25 ianuarie 1902.
Eminescu a fost internat în 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuța din București și apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas.
În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineața, poetul a murit în sanatoriul doctorului Șuțu.
În 17 iunie Eminescu a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu din București.
A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.
- Text preluat >
Vă invit pe SITE-ul dedicat marelui om Mihai Eminescu
https://www.mihaieminescu.eu/
Articol dedicat zilei de 15 Ianuarie
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Mihai Eminescu - Patriotismul
Mihai Eminescu - Steaua României
Azi, 15 ianuarie 2022, se implinesc 172 de ani de la nașterea marelui poet, prozator și jurnalist Mihai Eminescu, o valoare a literaturii române.
Această zi deosebită a fost declarată și ziua culturii românești.
Nu este deloc o exagerare spunându-se că Mihai Eminescu este Luceafărul României.
Mihai Eminescu a fost un apărător al valorilor naționale românești și al drepturilor omului.
Ca patriot, naționalist, creștin și iubitor de țară s-a implicat prin fapte și în politica românească de la acea vreme.
Creațiile sale au dat o valoare și mai mare culturii literare românești, cei ce l-au înțeles și apreciat i-au urmat calea.
Multe din scrierile sale au menirea să fie ghid în viețile românilor de zi cu zi chiar în toate domeniile.
< Mihai Eminescu (născut 15 ianuarie 1850, Botoșani, Moldova – decedat 15 iunie 1889, București, Regatul României) a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.
Receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX, a asimilat viziunile poetice occidentale, creația sa aparținând unui romantism literar relativ întârziat.
În momentul în care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiționale ale Romantismului european, gustul pentru trecut și pasiunea pentru istoria națională, căreia a dorit chiar să-i construiască un Pantheon de voievozi, nostalgia regresivă pentru copilărie, melancolia și cultivarea stărilor depresive, întoarcerea în natură etc., poezia europeană descoperea paradigma modernismului, prin Charles Baudelaire sau Stéphane Mallarmé.
Poetul avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant (de altfel Eminescu a lucrat o vreme la traducerea tratatului acestuia Critica rațiunii pure, la îndemnul lui Titu Maiorescu, cel care îi ceruse să-și ia doctoratul în filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat până la urmă) și de teoriile lui Hegel.
Rădăcina ideologică principală a gândirii sale economice sau politice era conservatoare; prin articolele sale publicate mai ales în perioada în care a lucrat la Timpul a reușit să-i deranjeze pe câțiva lideri importanți din acest mare partid care au lansat sloganul, celebru în epocă, „Ia mai opriți-l pe Eminescu ăsta!”.
Publicistica eminesciană oferă cititorilor o radiografie a vieții politice, parlamentare sau guvernamentale din acea epocă; în plus ziaristul era la nevoie și cronicar literar sau teatral, scria despre viața mondenă sau despre evenimente de mai mică importanță, fiind un veritabil cronicar al momentului.
Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea, și a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator.
A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani (De-aș avea), iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena.
Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în ședința din 25 ianuarie 1902.
Eminescu a fost internat în 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuța din București și apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas.
În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineața, poetul a murit în sanatoriul doctorului Șuțu.
În 17 iunie Eminescu a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu din București.
A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.
- Text preluat >
Vă invit pe SITE-ul dedicat marelui om Mihai Eminescu
https://www.mihaieminescu.eu/
Articol dedicat zilei de 15 Ianuarie
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Mihai Eminescu - Despre oameni
Mihai Eminescu - Steaua României
Azi, 15 ianuarie 2022, se implinesc 172 de ani de la nașterea marelui poet, prozator și jurnalist Mihai Eminescu, o valoare a literaturii române.
Această zi deosebită a fost declarată și ziua culturii românești.
Nu este deloc o exagerare spunându-se că Mihai Eminescu este Luceafărul României.
Mihai Eminescu a fost un apărător al valorilor naționale românești și al drepturilor omului.
Ca patriot, naționalist, creștin și iubitor de țară s-a implicat prin fapte și în politica românească de la acea vreme.
Creațiile sale au dat o valoare și mai mare culturii literare românești, cei ce l-au înțeles și apreciat i-au urmat calea.
Multe din scrierile sale au menirea să fie ghid în viețile românilor de zi cu zi chiar în toate domeniile.
< Mihai Eminescu (născut 15 ianuarie 1850, Botoșani, Moldova – decedat 15 iunie 1889, București, Regatul României) a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.
Receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX, a asimilat viziunile poetice occidentale, creația sa aparținând unui romantism literar relativ întârziat.
În momentul în care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiționale ale Romantismului european, gustul pentru trecut și pasiunea pentru istoria națională, căreia a dorit chiar să-i construiască un Pantheon de voievozi, nostalgia regresivă pentru copilărie, melancolia și cultivarea stărilor depresive, întoarcerea în natură etc., poezia europeană descoperea paradigma modernismului, prin Charles Baudelaire sau Stéphane Mallarmé.
Poetul avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant (de altfel Eminescu a lucrat o vreme la traducerea tratatului acestuia Critica rațiunii pure, la îndemnul lui Titu Maiorescu, cel care îi ceruse să-și ia doctoratul în filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat până la urmă) și de teoriile lui Hegel.
Rădăcina ideologică principală a gândirii sale economice sau politice era conservatoare; prin articolele sale publicate mai ales în perioada în care a lucrat la Timpul a reușit să-i deranjeze pe câțiva lideri importanți din acest mare partid care au lansat sloganul, celebru în epocă, „Ia mai opriți-l pe Eminescu ăsta!”.
Publicistica eminesciană oferă cititorilor o radiografie a vieții politice, parlamentare sau guvernamentale din acea epocă; în plus ziaristul era la nevoie și cronicar literar sau teatral, scria despre viața mondenă sau despre evenimente de mai mică importanță, fiind un veritabil cronicar al momentului.
Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea, și a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator.
A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani (De-aș avea), iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena.
Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în ședința din 25 ianuarie 1902.
Eminescu a fost internat în 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuța din București și apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas.
În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineața, poetul a murit în sanatoriul doctorului Șuțu.
În 17 iunie Eminescu a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu din București.
A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.
- Text preluat >
Vă invit pe SITE-ul dedicat marelui om Mihai Eminescu
https://www.mihaieminescu.eu/
Articol dedicat zilei de 15 Ianuarie
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Mihai Eminescu - Greselile politicienilor sunt crime
Mihai Eminescu - Steaua României
Azi, 15 ianuarie 2022, se implinesc 172 de ani de la nașterea marelui poet, prozator și jurnalist Mihai Eminescu, o valoare a literaturii române.
Această zi deosebită a fost declarată și ziua culturii românești.
Nu este deloc o exagerare spunându-se că Mihai Eminescu este Luceafărul României.
Mihai Eminescu a fost un apărător al valorilor naționale românești și al drepturilor omului.
Ca patriot, naționalist, creștin și iubitor de țară s-a implicat prin fapte și în politica românească de la acea vreme.
Creațiile sale au dat o valoare și mai mare culturii literare românești, cei ce l-au înțeles și apreciat i-au urmat calea.
Multe din scrierile sale au menirea să fie ghid în viețile românilor de zi cu zi chiar în toate domeniile.
< Mihai Eminescu (născut 15 ianuarie 1850, Botoșani, Moldova – decedat 15 iunie 1889, București, Regatul României) a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.
Receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX, a asimilat viziunile poetice occidentale, creația sa aparținând unui romantism literar relativ întârziat.
În momentul în care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiționale ale Romantismului european, gustul pentru trecut și pasiunea pentru istoria națională, căreia a dorit chiar să-i construiască un Pantheon de voievozi, nostalgia regresivă pentru copilărie, melancolia și cultivarea stărilor depresive, întoarcerea în natură etc., poezia europeană descoperea paradigma modernismului, prin Charles Baudelaire sau Stéphane Mallarmé.
Poetul avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant (de altfel Eminescu a lucrat o vreme la traducerea tratatului acestuia Critica rațiunii pure, la îndemnul lui Titu Maiorescu, cel care îi ceruse să-și ia doctoratul în filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat până la urmă) și de teoriile lui Hegel.
Rădăcina ideologică principală a gândirii sale economice sau politice era conservatoare; prin articolele sale publicate mai ales în perioada în care a lucrat la Timpul a reușit să-i deranjeze pe câțiva lideri importanți din acest mare partid care au lansat sloganul, celebru în epocă, „Ia mai opriți-l pe Eminescu ăsta!”.
Publicistica eminesciană oferă cititorilor o radiografie a vieții politice, parlamentare sau guvernamentale din acea epocă; în plus ziaristul era la nevoie și cronicar literar sau teatral, scria despre viața mondenă sau despre evenimente de mai mică importanță, fiind un veritabil cronicar al momentului.
Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea, și a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator.
A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani (De-aș avea), iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena.
Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în ședința din 25 ianuarie 1902.
Eminescu a fost internat în 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuța din București și apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas.
În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineața, poetul a murit în sanatoriul doctorului Șuțu.
În 17 iunie Eminescu a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu din București.
A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.
- Text preluat >
Vă invit pe SITE-ul dedicat marelui om Mihai Eminescu
https://www.mihaieminescu.eu/
Articol dedicat zilei de 15 Ianuarie
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Mihai Eminescu - Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie
Mihai Eminescu - Steaua României
Azi, 15 ianuarie 2022, se implinesc 172 de ani de la nașterea marelui poet, prozator și jurnalist Mihai Eminescu, o valoare a literaturii române.
Această zi deosebită a fost declarată și ziua culturii românești.
Nu este deloc o exagerare spunându-se că Mihai Eminescu este Luceafărul României.
Mihai Eminescu a fost un apărător al valorilor naționale românești și al drepturilor omului.
Ca patriot, naționalist, creștin și iubitor de țară s-a implicat prin fapte și în politica românească de la acea vreme.
Creațiile sale au dat o valoare și mai mare culturii literare românești, cei ce l-au înțeles și apreciat i-au urmat calea.
Multe din scrierile sale au menirea să fie ghid în viețile românilor de zi cu zi chiar în toate domeniile.
< Mihai Eminescu (născut 15 ianuarie 1850, Botoșani, Moldova – decedat 15 iunie 1889, București, Regatul României) a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.
Receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX, a asimilat viziunile poetice occidentale, creația sa aparținând unui romantism literar relativ întârziat.
În momentul în care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiționale ale Romantismului european, gustul pentru trecut și pasiunea pentru istoria națională, căreia a dorit chiar să-i construiască un Pantheon de voievozi, nostalgia regresivă pentru copilărie, melancolia și cultivarea stărilor depresive, întoarcerea în natură etc., poezia europeană descoperea paradigma modernismului, prin Charles Baudelaire sau Stéphane Mallarmé.
Poetul avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant (de altfel Eminescu a lucrat o vreme la traducerea tratatului acestuia Critica rațiunii pure, la îndemnul lui Titu Maiorescu, cel care îi ceruse să-și ia doctoratul în filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat până la urmă) și de teoriile lui Hegel.
Rădăcina ideologică principală a gândirii sale economice sau politice era conservatoare; prin articolele sale publicate mai ales în perioada în care a lucrat la Timpul a reușit să-i deranjeze pe câțiva lideri importanți din acest mare partid care au lansat sloganul, celebru în epocă, „Ia mai opriți-l pe Eminescu ăsta!”.
Publicistica eminesciană oferă cititorilor o radiografie a vieții politice, parlamentare sau guvernamentale din acea epocă; în plus ziaristul era la nevoie și cronicar literar sau teatral, scria despre viața mondenă sau despre evenimente de mai mică importanță, fiind un veritabil cronicar al momentului.
Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea, și a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator.
A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani (De-aș avea), iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena.
Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în ședința din 25 ianuarie 1902.
Eminescu a fost internat în 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuța din București și apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas.
În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineața, poetul a murit în sanatoriul doctorului Șuțu.
În 17 iunie Eminescu a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu din București.
A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.
- Text preluat >
Vă invit pe SITE-ul dedicat marelui om Mihai Eminescu
https://www.mihaieminescu.eu/
Articol dedicat zilei de 15 Ianuarie
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Mihai Eminescu - 1850 - 1889
Mihai Eminescu - Steaua României
Azi, 15 ianuarie 2022, se implinesc 172 de ani de la nașterea marelui poet, prozator și jurnalist Mihai Eminescu, o valoare a literaturii române.
Această zi deosebită a fost declarată și ziua culturii românești.
Nu este deloc o exagerare spunându-se că Mihai Eminescu este Luceafărul României.
Mihai Eminescu a fost un apărător al valorilor naționale românești și al drepturilor omului.
Ca patriot, naționalist, creștin și iubitor de țară s-a implicat prin fapte și în politica românească de la acea vreme.
Creațiile sale au dat o valoare și mai mare culturii literare românești, cei ce l-au înțeles și apreciat i-au urmat calea.
Multe din scrierile sale au menirea să fie ghid în viețile românilor de zi cu zi chiar în toate domeniile.
< Mihai Eminescu (născut 15 ianuarie 1850, Botoșani, Moldova – decedat 15 iunie 1889, București, Regatul României) a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.
Receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX, a asimilat viziunile poetice occidentale, creația sa aparținând unui romantism literar relativ întârziat.
În momentul în care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiționale ale Romantismului european, gustul pentru trecut și pasiunea pentru istoria națională, căreia a dorit chiar să-i construiască un Pantheon de voievozi, nostalgia regresivă pentru copilărie, melancolia și cultivarea stărilor depresive, întoarcerea în natură etc., poezia europeană descoperea paradigma modernismului, prin Charles Baudelaire sau Stéphane Mallarmé.
Poetul avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant (de altfel Eminescu a lucrat o vreme la traducerea tratatului acestuia Critica rațiunii pure, la îndemnul lui Titu Maiorescu, cel care îi ceruse să-și ia doctoratul în filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat până la urmă) și de teoriile lui Hegel.
Rădăcina ideologică principală a gândirii sale economice sau politice era conservatoare; prin articolele sale publicate mai ales în perioada în care a lucrat la Timpul a reușit să-i deranjeze pe câțiva lideri importanți din acest mare partid care au lansat sloganul, celebru în epocă, „Ia mai opriți-l pe Eminescu ăsta!”.
Publicistica eminesciană oferă cititorilor o radiografie a vieții politice, parlamentare sau guvernamentale din acea epocă; în plus ziaristul era la nevoie și cronicar literar sau teatral, scria despre viața mondenă sau despre evenimente de mai mică importanță, fiind un veritabil cronicar al momentului.
Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea, și a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator.
A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani (De-aș avea), iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena.
Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în ședința din 25 ianuarie 1902.
Eminescu a fost internat în 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuța din București și apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas.
În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineața, poetul a murit în sanatoriul doctorului Șuțu.
În 17 iunie Eminescu a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu din București.
A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.
- Text preluat >
Vă invit pe SITE-ul dedicat marelui om Mihai Eminescu
https://www.mihaieminescu.eu/
Articol dedicat zilei de 15 Ianuarie
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Simbolurile justiției
Procesul Dr. Fuellmich împotriva OMS și Forumului de la Davos
Procesul pentru crime globale împotriva umanității intentat și acceptat de Curtea Superioară de Justiție din Canada a început.
O echipă formată din peste 1.000 de avocați și peste 10.000 de experți medicali condusă de germanul Dr. Reiner Fuellmich, unul dintre cei mai puternici avocați europeni, a lansat cel mai mare dosar juridic din istorie numit „Nürnberg 2” împotriva OMS (Organizația Mondială a Sănătății / Morții) și Grupul Davos (Forumul Economic Mondial condus de Klaus Schwab, în vârstă de peste 80 de ani) pentru crime împotriva umanității.
DR. Reiner Fuellmich este un avocat germano-american care a câștigat dosare de milioane de dolari împotriva fraudei Deutsche Bank și cel împotriva Volkswagen pentru frauda Dieselgate.
Este unul dintre fondatorii „Comisiei de anchetă asupra coroanei germane”.
Fuellmich și echipa sa au strâns mii de dovezi științifice care demonstrează nefiabilitatea totală a testelor PCR și frauda din spatele lor.
Fuellmich a vorbit despre vaccinuri la acea vreme și a declarat că „nu au nimic de-a face cu vaccinările, dar fac parte din experimente genetice”.
Pe lângă testele greșite și certificatele de deces frauduloase produse de personalul medical corupt, vaccinul „experimental” în sine încalcă articolul 32 din Convenția de la Geneva.
Articolul 32 din Convenția IV din 1949 interzice: „mutilarea și experimentele medicale sau științifice care nu sunt necesare pentru tratamentul medical al unei persoane”.
Conform articolului 147, efectuarea de experimente biologice pe oameni reprezintă o încălcare gravă a Convenției.
Vaccinul „experimental” încalcă toate cele 10 coduri de la Nürnberg, care prevăd pedeapsa cu moartea pentru cei care încalcă aceste tratate internaționale.
Fuellmich a adăugat, de asemenea, că ,,toate acestea au fost de mult planificate pentru a fi implementate în 2050.”
Dar apoi „ frânghiile au devenit lacome” și a decis să anticipeze planurile mai întâi în 2030 și în cele din urmă în 2020 atât de grăbită încât fac atâtea greșeli.
De exemplu, producătorii de vaccinuri nu au prevăzut că vor exista atât de multe efecte secundare și decese.
„Europa,” continuă Fuellmich, este principalul câmp de luptă al acestui război.
Asta pentru că este complet falimentară.
Fondurile de pensii au fost complet jefuite.
De aceea vor să preia Europa înainte ca oamenii să știe asta".
Dar cine sunt acești oameni care trag sforile?
Potrivit lui Fuellmich, acesta este un grup de aproximativ 3.000 de superbogați.
Clica Davos din jurul lui Klaus Schwab aparține acestui grup. Ce vor ei?
Control total asupra oamenilor.
"Ei mituiesc medici, personalul spitalului si politicieni.
Oamenii care nu coopereaza sunt amenintati.
Folosesc tot felul de tehnici psihologice pentru a manipula oamenii".
„Mass-media de masă”, rezumă Fuellmich, „spun o realitate falsă și spun că majoritatea oamenilor sunt în favoarea măsurilor și a vaccinurilor.
Acest lucru cu siguranță nu este adevărat”.
De exemplu, aproape toți cei cu care vorbesc în Germania știu că o mască nu protejează de nimic, pentru că aproape toată lumea este acum informată de media alternativă.
Vechea presă se stinge.
Sfatul lui Füllmich?
"Răspândiți adevărul și faptele cât mai mult posibil și nu vă pierdeți energia cu oamenii care sunt disperați să se vaccineze.
Nu-i putem salva pe toți.
Mulți oameni vor muri."
Un caz din Franța: Un bătrân bogat, cu multe polițe de asigurare de viață (milioane) în favoarea familiei sale, moare din cauza vaccinării cu Covid (necontestat de medici și de asiguratorii săi de viață).
Compania de asigurări a refuzat să plătească, deoarece medicamentele experimentale, tratamentele etc. sunt excluse din poliță.
Familia dă în judecată compania de asigurări, dar pierde.
Judecătorul afirmă: "Efectele secundare ale vaccinului experimental sunt cunoscute și defunctul nu putea pretinde că nu le cunoștea atunci când a luat voluntar vaccinul.
Nu există nicio lege sau mandat în Franța care să-l oblige să se vaccineze.
Prin urmare, moartea sa." este în esență "sinucidere".
Sinuciderea este, de asemenea, exclusă din polița sa.
Dacă cineva vă contestă vreodată dacă aceste injecții sunt sau nu experimentale și că nici companiile farmaceutice, nici guvernele, nici altcineva în afară de Dvs. nu sunt responsabile pentru acceptarea lor, iar dacă muriți, v-ați sinucis în mod legal.
Fără asigurare, fără plăți, fără rambursări.
Sunteți pe cont propriu! Vaccinații au semnat actul de sinucidere!
Sursa: burebista2012.blogspot.com
Imagine sugestivă
Articol preluat și publicat: 13.01.2022
Geanina Otilia Ortodox Macoviciuc
Doamne ajuta, sa se faca dreptate odata!!
4 ani în urmă
Bravo lor!
4 ani în urmă
👍 0
❤️ 0
😂 0
😮 0
😢 0
😠 0
👏 0
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Manipulare in mod inconstient - 4
Manipulare în mod inconștient
Vă prezint 4 tehnici de manipulare în mod inconștient.
Materialul este preluat dintr-un manual de specialitate.
În speranța că va fi de interes, vă urez lectură plăcută.
Document scanat și transformat în imagini
Articol redactat și publicat: 05.12.2019
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Manipulare in mod inconstient - 5
Manipulare în mod inconștient
Vă prezint 4 tehnici de manipulare în mod inconștient.
Materialul este preluat dintr-un manual de specialitate.
În speranța că va fi de interes, vă urez lectură plăcută.
Document scanat și transformat în imagini
Articol redactat și publicat: 05.12.2019
Salut! Unde pot gasi cartea?
4 ani în urmă
👍 0
❤️ 0
😂 0
😮 0
😢 0
😠 0
👏 0
[user=783]Adrian Mitranescu[/user] Textul l-am preluat de pe internet acum câțiva ani. L-am listat la imprimantă și îl păstram într-un dosar. La un momendat m-am gândit să-l redactez pe calculator și să realizez aceste file pentru a le posta pe rețele de socializare.
4 ani în urmă
👍 0
❤️ 0
😂 0
😮 0
😢 0
😠 0
👏 0
[user=783]Adrian Mitranescu[/user] După cum puteți observa, articolul este postat pe 05.12.2019
4 ani în urmă
👍 0
❤️ 0
😂 0
😮 0
😢 0
😠 0
👏 0
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Manipulare in mod inconstient - 3
Manipulare în mod inconștient
Vă prezint 4 tehnici de manipulare în mod inconștient.
Materialul este preluat dintr-un manual de specialitate.
În speranța că va fi de interes, vă urez lectură plăcută.
Document scanat și transformat în imagini
Articol redactat și publicat: 05.12.2019
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Manipulare in mod inconstient - 1
Manipulare în mod inconștient
Vă prezint 4 tehnici de manipulare în mod inconștient.
Materialul este preluat dintr-un manual de specialitate.
În speranța că va fi de interes, vă urez lectură plăcută.
Document scanat și transformat în imagini
Articol redactat și publicat: 05.12.2019
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Manipulare in mod inconstient - 2
Manipulare în mod inconștient
Vă prezint 4 tehnici de manipulare în mod inconștient.
Materialul este preluat dintr-un manual de specialitate.
În speranța că va fi de interes, vă urez lectură plăcută.
Document scanat și transformat în imagini
Articol redactat și publicat: 05.12.2019
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Film Românesc - Cel Ales (2015)
Vă invit să vizionați filmul românesc Cel Ales 2015.
Al cărui personaj important este ESCU și metehenele sistemului.
Cel Ales este un film românesc din 2015 regizat de Cristian Comeagă.
Rolurile principale au fost interpretate de actorii: Laura Cosoi, Nicodim Ungureanu, Olimpia Melinte, Bogdan Stanoevici.
Genul programului: DRAMA
Acest program este interzis copiilor sub 15 ani.
Programul conține șcene de violență fizică și limbaj licențios.
https://youtu.be/SdRJXpnkWV4
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
LEGE Nr. 28 din 15 martie 1991
Statutul de Corporație Financiară al României stabilit prin lege.
LEGE Nr. 28 din 15 martie 1991
Dezastrul României începea cu legi de acest gen.
Document scanat și transformat în imagini
Articol prezentat: 28.05.2020
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
LEGE Nr. 28 din 15 martie 1991 - Monitoru oficial
Statutul de Corporație Financiară al României stabilit prin lege.
LEGE Nr. 28 din 15 martie 1991
Dezastrul României începea cu legi de acest gen.
Document scanat și transformat în imagini
Articol prezentat: 28.05.2020
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Drepturile omului in CONSTITUTIA ROMANIEI - pag. 9
Drepturile omului în CONSTITUȚIA ROMÂNIEI
În perioadele stărilor de Urgență și de Alertă, ambele fiind necontituționale, autoritățile statului Român au suspendat abuziv toate drepturile și libertățile cetățenilor.
Dar știm oare ce drepturi și libertăți aveam până acum ?
Iată prezentarea acestora în 9 pagini.
Document scanat și transformat în imagini
Articol redactat: 02.06.2020
Mai putem intra in drepturile nostre daca facem actiune la tribunal?
4 ani în urmă
👍 0
❤️ 0
😂 0
😮 0
😢 0
😠 0
👏 0
[user=2603]tinela lupu[/user] Răspunsul este NU.
Pașnic nu se mai face nimic.
Se va ajunge la care-pe-care, război civil.
Românii care dețin arme vor face urz de ele pentru a își apăra familia și bunurile.
Pașnic nu se mai face nimic.
Se va ajunge la care-pe-care, război civil.
Românii care dețin arme vor face urz de ele pentru a își apăra familia și bunurile.
4 ani în urmă
👍 0
❤️ 0
😂 0
😮 0
😢 0
😠 0
👏 0
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Drepturile omului in CONSTITUTIA ROMANIEI - pag. 8
Drepturile omului în CONSTITUȚIA ROMÂNIEI
În perioadele stărilor de Urgență și de Alertă, ambele fiind necontituționale, autoritățile statului Român au suspendat abuziv toate drepturile și libertățile cetățenilor.
Dar știm oare ce drepturi și libertăți aveam până acum ?
Iată prezentarea acestora în 9 pagini.
Document scanat și transformat în imagini
Articol redactat: 02.06.2020
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Drepturile omului in CONSTITUTIA ROMANIEI - pag. 7
Drepturile omului în CONSTITUȚIA ROMÂNIEI
În perioadele stărilor de Urgență și de Alertă, ambele fiind necontituționale, autoritățile statului Român au suspendat abuziv toate drepturile și libertățile cetățenilor.
Dar știm oare ce drepturi și libertăți aveam până acum ?
Iată prezentarea acestora în 9 pagini.
Document scanat și transformat în imagini
Articol redactat: 02.06.2020
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Drepturile omului in CONSTITUTIA ROMANIEI - pag. 6
Drepturile omului în CONSTITUȚIA ROMÂNIEI
În perioadele stărilor de Urgență și de Alertă, ambele fiind necontituționale, autoritățile statului Român au suspendat abuziv toate drepturile și libertățile cetățenilor.
Dar știm oare ce drepturi și libertăți aveam până acum ?
Iată prezentarea acestora în 9 pagini.
Document scanat și transformat în imagini
Articol redactat: 02.06.2020
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Drepturile omului in CONSTITUTIA ROMANIEI - pag. 5
Drepturile omului în CONSTITUȚIA ROMÂNIEI
În perioadele stărilor de Urgență și de Alertă, ambele fiind necontituționale, autoritățile statului Român au suspendat abuziv toate drepturile și libertățile cetățenilor.
Dar știm oare ce drepturi și libertăți aveam până acum ?
Iată prezentarea acestora în 9 pagini.
Document scanat și transformat în imagini
Articol redactat: 02.06.2020
Prieteni · 39
Admin
Alex Vilvoi
Sebastian Popescu
Sorin Dragoi
Radu Sumanaru
Adrian Vaceanu
Max Sao
Valter Cojman
Iulian Brotaru
Florin Nan
Camelia Răducan
Euseviu Baies
Silvius Banica
Gabriela Dumitru
Beatrice Sumedrea
Ecaterina Lupu
Geanina Otilia Ortodox Macoviciuc
Cristian Atitiene
Carmen Zr
Beniamin Rus
Ion Titu
Margian Tudor
Besleaga Liviu
Ionel Bumbaru
Margian Tudor
Ana Maria Malanca
Laurentiu Urban
Peter White
Marian Motocu
Ion Laurentiu Bakancsos
Bogdan Nemesis
Market Info Surveys
Adi Codrut
Marin Dramnescu
Marian Octavian
Moise İon Marcel
Adrian Răus
CL
Ciprian Lucaci
Editează postarea
Cine a reacționat
Se încarcă...