Alexandru Coţarcă

Autoritati vs. cetateni Democrația (în traducere literală „conducere de către popor”, din grecescul δημοκρατία - demokratia, de la demos, „popor” + kratos, „putere” = "puterea poporului") este un regim politic care se bazează pe voința poporului. Principiile de bază ale democrației sunt votul universal și suveranitatea națiunii. De esența democrației moderne ține respectarea drepturilor omului (egalitatea în fața legii, dreptul la opinie etc.), pluripartidismul, limitarea și separarea puterilor în stat. În antichitate, orașul-stat Atena a experimentat o formă de democrație directă, prin care toți cetățenii discutau periodic problemele cetății în agora și luau împreună decizii. În ziua de astăzi, termenul este, de cele mai multe ori, folosit cu sensul de democrație liberală, dar există multe alte varietăți, iar metodele de a guverna pot diferi. Cu toate că termenul democrație este utilizat, de obicei, în contextul unui stat politic, principiile sale sunt aplicabile și altor organisme sau entități, cum ar fi universitățile, sindicatele, companiile publice sau organizațiile civice. Pe plan politic, democrația se definește ca regimul politic fundamentat pe principiul suveranității naționale (națiunea conduce statul prin reprezentanții săi aleși, pe principiul separării puterilor în stat și pe principiul egalității tuturor în fața legii). Democrația este inseparabilă de respectarea drepturilor omului și ale cetățeanului. Democrația modernă are la bază trei modele istorice din sec. XVII-XVIII (englez, american, francez) Un element important al democrației este constituția. Acest document, votat de către popor prin referendum organizat în mod liber, reglementează drepturile și libertățile individului într-un stat și definește limitele puterii conducătorilor aflați în diferite funcții din stat și din guvern, definește politicile fundamentale și stabilește structura, datoria și puterea guvernului. Principiile democrației Autoritatea este prezentă în relațiile dintre oameni atât în viața privată, cât și în viața publică. Autoritatea înseamnă puterea legitimă a cuiva de a-și impune propria voință celorlalți. În statul democratic, autoritatea este mult diferită de exercitarea puterii într-un regim totalitar sau autoritar. Principiile democratiei sunt niste norme, reguli de baza cu ajutorul carora functioneaza un stat democratic. - Libertatea - Egalitatea - Responsabilitatea - Dreptatea - Proprietatea - Pluralismul politic - Separarea puterilor în stat - Reprezentativitatea. - Principiul suveranitatii natiunii - Principiul domniei majoritatii si protectiei minoritatii Principiul separarii puterilor in stat: - A fost formulat de catre ganditorul francez Montesquieu; - Potrivit acestui principiu, in cazul unui stat democratic trebuie sa existe 3 puteri: legislativa -> intocmeste legile, executiva -> pune in practica legile intocmite si judecatoreacsa -> verifica respectarea legilor. Aceste puteri trebuie sa fie independente, sa se controleze reciproc si sa colaboreze intre ele. Text prelut de pe Wikipedia La o prima observatie ar parea ca poporul este "dirijorul orchestrei" numita democratie, ca puterea apartine cetatenilor, asta numai aparent se intampla. In realitate termenul democratie este o ideologie artificiala pentru mentalul colectiv, administratia statelor facandu-se pe principii comuniste si chiar fasciste. Intr-o forma "cosmetizata" cetatenilor li se ofera mascarada alegerilor si aparent competitie politica, numai ca presedintii, ministri si parlamentarii sunt propusi de "liderii" nevazuti ai lumii. "Stapanii" planetei conduc prin regate, bancheri, corporatii si organizatii apropape toate statele lumii dupa principii stabilite de cercuri restranse. Masurile aplicate in mod gradual au generat presiuni ale popoarelor constranse, dand nastere la proteste masive, uneori chiar violente. Prin intermediul presei si al retelelor social-media observam manifestarea nemultumirilor in multe tari, incercari disperate ale cetatenilor de a opri masurile dictatoriale impuse de autoritati. Solicitarile protestatarilor sunt de fiecare data: - o mai bună gestionare a statului; - acordarea de drepturi si libertati; - crearea de locuri de muna; - creșterea calității vieții; - creșterea salariilor. In multe tari ale lumii cetatenii ies in strada, protestand impotriva deciziilor si masurilor impuse de autoritati. Asa cum este de asteptat, fortele de ordine publica reprima manifestantii la ordine precise date de guvernanti. De cele mai multe ori protestele degenereaza in acte de violenta, pagube materiale, arestari, persoane vatamate si chiar decese. De fiecare data protestele au loc in apropierea cladirilor administrative, care sunt: presedentie, guvern, parlament, primarii, consilii locale si institutii conexe. In multe actiuni de acest gen, s-a intamplat ca protestatarii sa patrunda in cladirile administrative fugarind functionarii si vandalizand bunuri, vezi exemplul recent Capitol Hill, Washington DC, U.S.A. Ca aspectul evenimentelor sa fie unul apocaliptic, intra in "scena" instrumentele globalistilor, presa (mass-media) si retelele (social-media), bine platite si controlate. Evident, ca cetatean constiincios si responsabil, nu sunt de acord cu actele de violenta si distrugeri, dar oamenii nu gandesc toti la fel, si repede in astfel de momente ia nastere efectul "de turma". Conform legislatiei fundamentale a statului, functionarii din presedentie, parlament, primarii si consilii sunt alesii poporului prin vot democratic, functionarii fiind vremelnici pe posturile ocupate. Cladirile administrative, infrastructura si altele sunt proprietatea statului si a intregului popor, acolo unde mai putem vorbii de stat suveran si independent. De peste 30 de ani administratorii statului nu mai reprezinta drepturile si interesele cetatenilor, ei actionand la comenzile organizatiilor si corporatiilor straine, vezi cazul Romaniei. Complice la dezastru, tradare si genocid sunt servciciile secrete ale statului, de cele mai multe ori si cu implicarea unor servicii secrete straine. Anul ce tocmai a inceput 2021, se anunta proteste masive in mai toate statele lumii, ca masuri impuse de guverne in contextul pandemiei Sars-Cov2, crizei economice si schimbarilor administrative globale. Sperante ca si cetatenii romani isi vor manifesta in strada nemultumirile la adresa presedintelui Klaus Iohannis, echipei guvernului condus de Florin Cîțu si parlamentului. Imagini sugestive, sursa internet Articol redactat si publicat: 10.01.2021

Autoritati vs. cetateni Democrația (în traducere literală „conducere de către popor”, din grecescul δημοκρατία - demokratia, de la demos, „popor” + kratos, „putere” = "puterea poporului") este un regim politic care se bazează pe voința poporului. Principiile de bază ale democrației sunt votul universal și suveranitatea națiunii. De esența democrației moderne ține respectarea drepturilor omului (egalitatea în fața legii, dreptul la opinie etc.), pluripartidismul, limitarea și separarea puterilor în stat. În antichitate, orașul-stat Atena a experimentat o formă de democrație directă, prin care toți cetățenii discutau periodic problemele cetății în agora și luau împreună decizii. În ziua de astăzi, termenul este, de cele mai multe ori, folosit cu sensul de democrație liberală, dar există multe alte varietăți, iar metodele de a guverna pot diferi. Cu toate că termenul democrație este utilizat, de obicei, în contextul unui stat politic, principiile sale sunt aplicabile și altor organisme sau entități, cum ar fi universitățile, sindicatele, companiile publice sau organizațiile civice. Pe plan politic, democrația se definește ca regimul politic fundamentat pe principiul suveranității naționale (națiunea conduce statul prin reprezentanții săi aleși, pe principiul separării puterilor în stat și pe principiul egalității tuturor în fața legii). Democrația este inseparabilă de respectarea drepturilor omului și ale cetățeanului. Democrația modernă are la bază trei modele istorice din sec. XVII-XVIII (englez, american, francez) Un element important al democrației este constituția. Acest document, votat de către popor prin referendum organizat în mod liber, reglementează drepturile și libertățile individului într-un stat și definește limitele puterii conducătorilor aflați în diferite funcții din stat și din guvern, definește politicile fundamentale și stabilește structura, datoria și puterea guvernului. Principiile democrației Autoritatea este prezentă în relațiile dintre oameni atât în viața privată, cât și în viața publică. Autoritatea înseamnă puterea legitimă a cuiva de a-și impune propria voință celorlalți. În statul democratic, autoritatea este mult diferită de exercitarea puterii într-un regim totalitar sau autoritar. Principiile democratiei sunt niste norme, reguli de baza cu ajutorul carora functioneaza un stat democratic. - Libertatea - Egalitatea - Responsabilitatea - Dreptatea - Proprietatea - Pluralismul politic - Separarea puterilor în stat - Reprezentativitatea. - Principiul suveranitatii natiunii - Principiul domniei majoritatii si protectiei minoritatii Principiul separarii puterilor in stat: - A fost formulat de catre ganditorul francez Montesquieu; - Potrivit acestui principiu, in cazul unui stat democratic trebuie sa existe 3 puteri: legislativa -> intocmeste legile, executiva -> pune in practica legile intocmite si judecatoreacsa -> verifica respectarea legilor. Aceste puteri trebuie sa fie independente, sa se controleze reciproc si sa colaboreze intre ele. Text prelut de pe Wikipedia La o prima observatie ar parea ca poporul este "dirijorul orchestrei" numita democratie, ca puterea apartine cetatenilor, asta numai aparent se intampla. In realitate termenul democratie este o ideologie artificiala pentru mentalul colectiv, administratia statelor facandu-se pe principii comuniste si chiar fasciste. Intr-o forma "cosmetizata" cetatenilor li se ofera mascarada alegerilor si aparent competitie politica, numai ca presedintii, ministri si parlamentarii sunt propusi de "liderii" nevazuti ai lumii. "Stapanii" planetei conduc prin regate, bancheri, corporatii si organizatii apropape toate statele lumii dupa principii stabilite de cercuri restranse. Masurile aplicate in mod gradual au generat presiuni ale popoarelor constranse, dand nastere la proteste masive, uneori chiar violente. Prin intermediul presei si al retelelor social-media observam manifestarea nemultumirilor in multe tari, incercari disperate ale cetatenilor de a opri masurile dictatoriale impuse de autoritati. Solicitarile protestatarilor sunt de fiecare data: - o mai bună gestionare a statului; - acordarea de drepturi si libertati; - crearea de locuri de muna; - creșterea calității vieții; - creșterea salariilor. In multe tari ale lumii cetatenii ies in strada, protestand impotriva deciziilor si masurilor impuse de autoritati. Asa cum este de asteptat, fortele de ordine publica reprima manifestantii la ordine precise date de guvernanti. De cele mai multe ori protestele degenereaza in acte de violenta, pagube materiale, arestari, persoane vatamate si chiar decese. De fiecare data protestele au loc in apropierea cladirilor administrative, care sunt: presedentie, guvern, parlament, primarii, consilii locale si institutii conexe. In multe actiuni de acest gen, s-a intamplat ca protestatarii sa patrunda in cladirile administrative fugarind functionarii si vandalizand bunuri, vezi exemplul recent Capitol Hill, Washington DC, U.S.A. Ca aspectul evenimentelor sa fie unul apocaliptic, intra in "scena" instrumentele globalistilor, presa (mass-media) si retelele (social-media), bine platite si controlate. Evident, ca cetatean constiincios si responsabil, nu sunt de acord cu actele de violenta si distrugeri, dar oamenii nu gandesc toti la fel, si repede in astfel de momente ia nastere efectul "de turma". Conform legislatiei fundamentale a statului, functionarii din presedentie, parlament, primarii si consilii sunt alesii poporului prin vot democratic, functionarii fiind vremelnici pe posturile ocupate. Cladirile administrative, infrastructura si altele sunt proprietatea statului si a intregului popor, acolo unde mai putem vorbii de stat suveran si independent. De peste 30 de ani administratorii statului nu mai reprezinta drepturile si interesele cetatenilor, ei actionand la comenzile organizatiilor si corporatiilor straine, vezi cazul Romaniei. Complice la dezastru, tradare si genocid sunt servciciile secrete ale statului, de cele mai multe ori si cu implicarea unor servicii secrete straine. Anul ce tocmai a inceput 2021, se anunta proteste masive in mai toate statele lumii, ca masuri impuse de guverne in contextul pandemiei Sars-Cov2, crizei economice si schimbarilor administrative globale. Sperante ca si cetatenii romani isi vor manifesta in strada nemultumirile la adresa presedintelui Klaus Iohannis, echipei guvernului condus de Florin Cîțu si parlamentului. Imagini sugestive, sursa internet Articol redactat si publicat: 10.01.2021

Autoritati vs. cetateni Democrația (în traducere literală „conducere de către popor”, din grecescul δημοκρατία - demokratia, de la demos, „popor” + kratos, „putere” = "puterea poporului") este un regim politic care se bazează pe voința poporului. Principiile de bază ale democrației sunt votul universal și suveranitatea națiunii. De esența democrației moderne ține respectarea drepturilor omului (egalitatea în fața legii, dreptul la opinie etc.), pluripartidismul, limitarea și separarea puterilor în stat. În antichitate, orașul-stat Atena a experimentat o formă de democrație directă, prin care toți cetățenii discutau periodic problemele cetății în agora și luau împreună decizii. În ziua de astăzi, termenul este, de cele mai multe ori, folosit cu sensul de democrație liberală, dar există multe alte varietăți, iar metodele de a guverna pot diferi. Cu toate că termenul democrație este utilizat, de obicei, în contextul unui stat politic, principiile sale sunt aplicabile și altor organisme sau entități, cum ar fi universitățile, sindicatele, companiile publice sau organizațiile civice. Pe plan politic, democrația se definește ca regimul politic fundamentat pe principiul suveranității naționale (națiunea conduce statul prin reprezentanții săi aleși, pe principiul separării puterilor în stat și pe principiul egalității tuturor în fața legii). Democrația este inseparabilă de respectarea drepturilor omului și ale cetățeanului. Democrația modernă are la bază trei modele istorice din sec. XVII-XVIII (englez, american, francez) Un element important al democrației este constituția. Acest document, votat de către popor prin referendum organizat în mod liber, reglementează drepturile și libertățile individului într-un stat și definește limitele puterii conducătorilor aflați în diferite funcții din stat și din guvern, definește politicile fundamentale și stabilește structura, datoria și puterea guvernului. Principiile democrației Autoritatea este prezentă în relațiile dintre oameni atât în viața privată, cât și în viața publică. Autoritatea înseamnă puterea legitimă a cuiva de a-și impune propria voință celorlalți. În statul democratic, autoritatea este mult diferită de exercitarea puterii într-un regim totalitar sau autoritar. Principiile democratiei sunt niste norme, reguli de baza cu ajutorul carora functioneaza un stat democratic. - Libertatea - Egalitatea - Responsabilitatea - Dreptatea - Proprietatea - Pluralismul politic - Separarea puterilor în stat - Reprezentativitatea. - Principiul suveranitatii natiunii - Principiul domniei majoritatii si protectiei minoritatii Principiul separarii puterilor in stat: - A fost formulat de catre ganditorul francez Montesquieu; - Potrivit acestui principiu, in cazul unui stat democratic trebuie sa existe 3 puteri: legislativa -> intocmeste legile, executiva -> pune in practica legile intocmite si judecatoreacsa -> verifica respectarea legilor. Aceste puteri trebuie sa fie independente, sa se controleze reciproc si sa colaboreze intre ele. Text prelut de pe Wikipedia La o prima observatie ar parea ca poporul este "dirijorul orchestrei" numita democratie, ca puterea apartine cetatenilor, asta numai aparent se intampla. In realitate termenul democratie este o ideologie artificiala pentru mentalul colectiv, administratia statelor facandu-se pe principii comuniste si chiar fasciste. Intr-o forma "cosmetizata" cetatenilor li se ofera mascarada alegerilor si aparent competitie politica, numai ca presedintii, ministri si parlamentarii sunt propusi de "liderii" nevazuti ai lumii. "Stapanii" planetei conduc prin regate, bancheri, corporatii si organizatii apropape toate statele lumii dupa principii stabilite de cercuri restranse. Masurile aplicate in mod gradual au generat presiuni ale popoarelor constranse, dand nastere la proteste masive, uneori chiar violente. Prin intermediul presei si al retelelor social-media observam manifestarea nemultumirilor in multe tari, incercari disperate ale cetatenilor de a opri masurile dictatoriale impuse de autoritati. Solicitarile protestatarilor sunt de fiecare data: - o mai bună gestionare a statului; - acordarea de drepturi si libertati; - crearea de locuri de muna; - creșterea calității vieții; - creșterea salariilor. In multe tari ale lumii cetatenii ies in strada, protestand impotriva deciziilor si masurilor impuse de autoritati. Asa cum este de asteptat, fortele de ordine publica reprima manifestantii la ordine precise date de guvernanti. De cele mai multe ori protestele degenereaza in acte de violenta, pagube materiale, arestari, persoane vatamate si chiar decese. De fiecare data protestele au loc in apropierea cladirilor administrative, care sunt: presedentie, guvern, parlament, primarii, consilii locale si institutii conexe. In multe actiuni de acest gen, s-a intamplat ca protestatarii sa patrunda in cladirile administrative fugarind functionarii si vandalizand bunuri, vezi exemplul recent Capitol Hill, Washington DC, U.S.A. Ca aspectul evenimentelor sa fie unul apocaliptic, intra in "scena" instrumentele globalistilor, presa (mass-media) si retelele (social-media), bine platite si controlate. Evident, ca cetatean constiincios si responsabil, nu sunt de acord cu actele de violenta si distrugeri, dar oamenii nu gandesc toti la fel, si repede in astfel de momente ia nastere efectul "de turma". Conform legislatiei fundamentale a statului, functionarii din presedentie, parlament, primarii si consilii sunt alesii poporului prin vot democratic, functionarii fiind vremelnici pe posturile ocupate. Cladirile administrative, infrastructura si altele sunt proprietatea statului si a intregului popor, acolo unde mai putem vorbii de stat suveran si independent. De peste 30 de ani administratorii statului nu mai reprezinta drepturile si interesele cetatenilor, ei actionand la comenzile organizatiilor si corporatiilor straine, vezi cazul Romaniei. Complice la dezastru, tradare si genocid sunt servciciile secrete ale statului, de cele mai multe ori si cu implicarea unor servicii secrete straine. Anul ce tocmai a inceput 2021, se anunta proteste masive in mai toate statele lumii, ca masuri impuse de guverne in contextul pandemiei Sars-Cov2, crizei economice si schimbarilor administrative globale. Sperante ca si cetatenii romani isi vor manifesta in strada nemultumirile la adresa presedintelui Klaus Iohannis, echipei guvernului condus de Florin Cîțu si parlamentului. Imagini sugestive, sursa internet Articol redactat si publicat: 10.01.2021

Autoritati vs. cetateni Democrația (în traducere literală „conducere de către popor”, din grecescul δημοκρατία - demokratia, de la demos, „popor” + kratos, „putere” = "puterea poporului") este un regim politic care se bazează pe voința poporului. Principiile de bază ale democrației sunt votul universal și suveranitatea națiunii. De esența democrației moderne ține respectarea drepturilor omului (egalitatea în fața legii, dreptul la opinie etc.), pluripartidismul, limitarea și separarea puterilor în stat. În antichitate, orașul-stat Atena a experimentat o formă de democrație directă, prin care toți cetățenii discutau periodic problemele cetății în agora și luau împreună decizii. În ziua de astăzi, termenul este, de cele mai multe ori, folosit cu sensul de democrație liberală, dar există multe alte varietăți, iar metodele de a guverna pot diferi. Cu toate că termenul democrație este utilizat, de obicei, în contextul unui stat politic, principiile sale sunt aplicabile și altor organisme sau entități, cum ar fi universitățile, sindicatele, companiile publice sau organizațiile civice. Pe plan politic, democrația se definește ca regimul politic fundamentat pe principiul suveranității naționale (națiunea conduce statul prin reprezentanții săi aleși, pe principiul separării puterilor în stat și pe principiul egalității tuturor în fața legii). Democrația este inseparabilă de respectarea drepturilor omului și ale cetățeanului. Democrația modernă are la bază trei modele istorice din sec. XVII-XVIII (englez, american, francez) Un element important al democrației este constituția. Acest document, votat de către popor prin referendum organizat în mod liber, reglementează drepturile și libertățile individului într-un stat și definește limitele puterii conducătorilor aflați în diferite funcții din stat și din guvern, definește politicile fundamentale și stabilește structura, datoria și puterea guvernului. Principiile democrației Autoritatea este prezentă în relațiile dintre oameni atât în viața privată, cât și în viața publică. Autoritatea înseamnă puterea legitimă a cuiva de a-și impune propria voință celorlalți. În statul democratic, autoritatea este mult diferită de exercitarea puterii într-un regim totalitar sau autoritar. Principiile democratiei sunt niste norme, reguli de baza cu ajutorul carora functioneaza un stat democratic. - Libertatea - Egalitatea - Responsabilitatea - Dreptatea - Proprietatea - Pluralismul politic - Separarea puterilor în stat - Reprezentativitatea. - Principiul suveranitatii natiunii - Principiul domniei majoritatii si protectiei minoritatii Principiul separarii puterilor in stat: - A fost formulat de catre ganditorul francez Montesquieu; - Potrivit acestui principiu, in cazul unui stat democratic trebuie sa existe 3 puteri: legislativa -> intocmeste legile, executiva -> pune in practica legile intocmite si judecatoreacsa -> verifica respectarea legilor. Aceste puteri trebuie sa fie independente, sa se controleze reciproc si sa colaboreze intre ele. Text prelut de pe Wikipedia La o prima observatie ar parea ca poporul este "dirijorul orchestrei" numita democratie, ca puterea apartine cetatenilor, asta numai aparent se intampla. In realitate termenul democratie este o ideologie artificiala pentru mentalul colectiv, administratia statelor facandu-se pe principii comuniste si chiar fasciste. Intr-o forma "cosmetizata" cetatenilor li se ofera mascarada alegerilor si aparent competitie politica, numai ca presedintii, ministri si parlamentarii sunt propusi de "liderii" nevazuti ai lumii. "Stapanii" planetei conduc prin regate, bancheri, corporatii si organizatii apropape toate statele lumii dupa principii stabilite de cercuri restranse. Masurile aplicate in mod gradual au generat presiuni ale popoarelor constranse, dand nastere la proteste masive, uneori chiar violente. Prin intermediul presei si al retelelor social-media observam manifestarea nemultumirilor in multe tari, incercari disperate ale cetatenilor de a opri masurile dictatoriale impuse de autoritati. Solicitarile protestatarilor sunt de fiecare data: - o mai bună gestionare a statului; - acordarea de drepturi si libertati; - crearea de locuri de muna; - creșterea calității vieții; - creșterea salariilor. In multe tari ale lumii cetatenii ies in strada, protestand impotriva deciziilor si masurilor impuse de autoritati. Asa cum este de asteptat, fortele de ordine publica reprima manifestantii la ordine precise date de guvernanti. De cele mai multe ori protestele degenereaza in acte de violenta, pagube materiale, arestari, persoane vatamate si chiar decese. De fiecare data protestele au loc in apropierea cladirilor administrative, care sunt: presedentie, guvern, parlament, primarii, consilii locale si institutii conexe. In multe actiuni de acest gen, s-a intamplat ca protestatarii sa patrunda in cladirile administrative fugarind functionarii si vandalizand bunuri, vezi exemplul recent Capitol Hill, Washington DC, U.S.A. Ca aspectul evenimentelor sa fie unul apocaliptic, intra in "scena" instrumentele globalistilor, presa (mass-media) si retelele (social-media), bine platite si controlate. Evident, ca cetatean constiincios si responsabil, nu sunt de acord cu actele de violenta si distrugeri, dar oamenii nu gandesc toti la fel, si repede in astfel de momente ia nastere efectul "de turma". Conform legislatiei fundamentale a statului, functionarii din presedentie, parlament, primarii si consilii sunt alesii poporului prin vot democratic, functionarii fiind vremelnici pe posturile ocupate. Cladirile administrative, infrastructura si altele sunt proprietatea statului si a intregului popor, acolo unde mai putem vorbii de stat suveran si independent. De peste 30 de ani administratorii statului nu mai reprezinta drepturile si interesele cetatenilor, ei actionand la comenzile organizatiilor si corporatiilor straine, vezi cazul Romaniei. Complice la dezastru, tradare si genocid sunt servciciile secrete ale statului, de cele mai multe ori si cu implicarea unor servicii secrete straine. Anul ce tocmai a inceput 2021, se anunta proteste masive in mai toate statele lumii, ca masuri impuse de guverne in contextul pandemiei Sars-Cov2, crizei economice si schimbarilor administrative globale. Sperante ca si cetatenii romani isi vor manifesta in strada nemultumirile la adresa presedintelui Klaus Iohannis, echipei guvernului condus de Florin Cîțu si parlamentului. Imagini sugestive, sursa internet Articol redactat si publicat: 10.01.2021

Autoritati vs. cetateni Democrația (în traducere literală „conducere de către popor”, din grecescul δημοκρατία - demokratia, de la demos, „popor” + kratos, „putere” = "puterea poporului") este un regim politic care se bazează pe voința poporului. Principiile de bază ale democrației sunt votul universal și suveranitatea națiunii. De esența democrației moderne ține respectarea drepturilor omului (egalitatea în fața legii, dreptul la opinie etc.), pluripartidismul, limitarea și separarea puterilor în stat. În antichitate, orașul-stat Atena a experimentat o formă de democrație directă, prin care toți cetățenii discutau periodic problemele cetății în agora și luau împreună decizii. În ziua de astăzi, termenul este, de cele mai multe ori, folosit cu sensul de democrație liberală, dar există multe alte varietăți, iar metodele de a guverna pot diferi. Cu toate că termenul democrație este utilizat, de obicei, în contextul unui stat politic, principiile sale sunt aplicabile și altor organisme sau entități, cum ar fi universitățile, sindicatele, companiile publice sau organizațiile civice. Pe plan politic, democrația se definește ca regimul politic fundamentat pe principiul suveranității naționale (națiunea conduce statul prin reprezentanții săi aleși, pe principiul separării puterilor în stat și pe principiul egalității tuturor în fața legii). Democrația este inseparabilă de respectarea drepturilor omului și ale cetățeanului. Democrația modernă are la bază trei modele istorice din sec. XVII-XVIII (englez, american, francez) Un element important al democrației este constituția. Acest document, votat de către popor prin referendum organizat în mod liber, reglementează drepturile și libertățile individului într-un stat și definește limitele puterii conducătorilor aflați în diferite funcții din stat și din guvern, definește politicile fundamentale și stabilește structura, datoria și puterea guvernului. Principiile democrației Autoritatea este prezentă în relațiile dintre oameni atât în viața privată, cât și în viața publică. Autoritatea înseamnă puterea legitimă a cuiva de a-și impune propria voință celorlalți. În statul democratic, autoritatea este mult diferită de exercitarea puterii într-un regim totalitar sau autoritar. Principiile democratiei sunt niste norme, reguli de baza cu ajutorul carora functioneaza un stat democratic. - Libertatea - Egalitatea - Responsabilitatea - Dreptatea - Proprietatea - Pluralismul politic - Separarea puterilor în stat - Reprezentativitatea. - Principiul suveranitatii natiunii - Principiul domniei majoritatii si protectiei minoritatii Principiul separarii puterilor in stat: - A fost formulat de catre ganditorul francez Montesquieu; - Potrivit acestui principiu, in cazul unui stat democratic trebuie sa existe 3 puteri: legislativa -> intocmeste legile, executiva -> pune in practica legile intocmite si judecatoreacsa -> verifica respectarea legilor. Aceste puteri trebuie sa fie independente, sa se controleze reciproc si sa colaboreze intre ele. Text prelut de pe Wikipedia La o prima observatie ar parea ca poporul este "dirijorul orchestrei" numita democratie, ca puterea apartine cetatenilor, asta numai aparent se intampla. In realitate termenul democratie este o ideologie artificiala pentru mentalul colectiv, administratia statelor facandu-se pe principii comuniste si chiar fasciste. Intr-o forma "cosmetizata" cetatenilor li se ofera mascarada alegerilor si aparent competitie politica, numai ca presedintii, ministri si parlamentarii sunt propusi de "liderii" nevazuti ai lumii. "Stapanii" planetei conduc prin regate, bancheri, corporatii si organizatii apropape toate statele lumii dupa principii stabilite de cercuri restranse. Masurile aplicate in mod gradual au generat presiuni ale popoarelor constranse, dand nastere la proteste masive, uneori chiar violente. Prin intermediul presei si al retelelor social-media observam manifestarea nemultumirilor in multe tari, incercari disperate ale cetatenilor de a opri masurile dictatoriale impuse de autoritati. Solicitarile protestatarilor sunt de fiecare data: - o mai bună gestionare a statului; - acordarea de drepturi si libertati; - crearea de locuri de muna; - creșterea calității vieții; - creșterea salariilor. In multe tari ale lumii cetatenii ies in strada, protestand impotriva deciziilor si masurilor impuse de autoritati. Asa cum este de asteptat, fortele de ordine publica reprima manifestantii la ordine precise date de guvernanti. De cele mai multe ori protestele degenereaza in acte de violenta, pagube materiale, arestari, persoane vatamate si chiar decese. De fiecare data protestele au loc in apropierea cladirilor administrative, care sunt: presedentie, guvern, parlament, primarii, consilii locale si institutii conexe. In multe actiuni de acest gen, s-a intamplat ca protestatarii sa patrunda in cladirile administrative fugarind functionarii si vandalizand bunuri, vezi exemplul recent Capitol Hill, Washington DC, U.S.A. Ca aspectul evenimentelor sa fie unul apocaliptic, intra in "scena" instrumentele globalistilor, presa (mass-media) si retelele (social-media), bine platite si controlate. Evident, ca cetatean constiincios si responsabil, nu sunt de acord cu actele de violenta si distrugeri, dar oamenii nu gandesc toti la fel, si repede in astfel de momente ia nastere efectul "de turma". Conform legislatiei fundamentale a statului, functionarii din presedentie, parlament, primarii si consilii sunt alesii poporului prin vot democratic, functionarii fiind vremelnici pe posturile ocupate. Cladirile administrative, infrastructura si altele sunt proprietatea statului si a intregului popor, acolo unde mai putem vorbii de stat suveran si independent. De peste 30 de ani administratorii statului nu mai reprezinta drepturile si interesele cetatenilor, ei actionand la comenzile organizatiilor si corporatiilor straine, vezi cazul Romaniei. Complice la dezastru, tradare si genocid sunt servciciile secrete ale statului, de cele mai multe ori si cu implicarea unor servicii secrete straine. Anul ce tocmai a inceput 2021, se anunta proteste masive in mai toate statele lumii, ca masuri impuse de guverne in contextul pandemiei Sars-Cov2, crizei economice si schimbarilor administrative globale. Sperante ca si cetatenii romani isi vor manifesta in strada nemultumirile la adresa presedintelui Klaus Iohannis, echipei guvernului condus de Florin Cîțu si parlamentului. Imagini sugestive, sursa internet Articol redactat si publicat: 10.01.2021

Autoritati vs. cetateni Democrația (în traducere literală „conducere de către popor”, din grecescul δημοκρατία - demokratia, de la demos, „popor” + kratos, „putere” = "puterea poporului") este un regim politic care se bazează pe voința poporului. Principiile de bază ale democrației sunt votul universal și suveranitatea națiunii. De esența democrației moderne ține respectarea drepturilor omului (egalitatea în fața legii, dreptul la opinie etc.), pluripartidismul, limitarea și separarea puterilor în stat. În antichitate, orașul-stat Atena a experimentat o formă de democrație directă, prin care toți cetățenii discutau periodic problemele cetății în agora și luau împreună decizii. În ziua de astăzi, termenul este, de cele mai multe ori, folosit cu sensul de democrație liberală, dar există multe alte varietăți, iar metodele de a guverna pot diferi. Cu toate că termenul democrație este utilizat, de obicei, în contextul unui stat politic, principiile sale sunt aplicabile și altor organisme sau entități, cum ar fi universitățile, sindicatele, companiile publice sau organizațiile civice. Pe plan politic, democrația se definește ca regimul politic fundamentat pe principiul suveranității naționale (națiunea conduce statul prin reprezentanții săi aleși, pe principiul separării puterilor în stat și pe principiul egalității tuturor în fața legii). Democrația este inseparabilă de respectarea drepturilor omului și ale cetățeanului. Democrația modernă are la bază trei modele istorice din sec. XVII-XVIII (englez, american, francez) Un element important al democrației este constituția. Acest document, votat de către popor prin referendum organizat în mod liber, reglementează drepturile și libertățile individului într-un stat și definește limitele puterii conducătorilor aflați în diferite funcții din stat și din guvern, definește politicile fundamentale și stabilește structura, datoria și puterea guvernului. Principiile democrației Autoritatea este prezentă în relațiile dintre oameni atât în viața privată, cât și în viața publică. Autoritatea înseamnă puterea legitimă a cuiva de a-și impune propria voință celorlalți. În statul democratic, autoritatea este mult diferită de exercitarea puterii într-un regim totalitar sau autoritar. Principiile democratiei sunt niste norme, reguli de baza cu ajutorul carora functioneaza un stat democratic. - Libertatea - Egalitatea - Responsabilitatea - Dreptatea - Proprietatea - Pluralismul politic - Separarea puterilor în stat - Reprezentativitatea. - Principiul suveranitatii natiunii - Principiul domniei majoritatii si protectiei minoritatii Principiul separarii puterilor in stat: - A fost formulat de catre ganditorul francez Montesquieu; - Potrivit acestui principiu, in cazul unui stat democratic trebuie sa existe 3 puteri: legislativa -> intocmeste legile, executiva -> pune in practica legile intocmite si judecatoreacsa -> verifica respectarea legilor. Aceste puteri trebuie sa fie independente, sa se controleze reciproc si sa colaboreze intre ele. Text prelut de pe Wikipedia La o prima observatie ar parea ca poporul este "dirijorul orchestrei" numita democratie, ca puterea apartine cetatenilor, asta numai aparent se intampla. In realitate termenul democratie este o ideologie artificiala pentru mentalul colectiv, administratia statelor facandu-se pe principii comuniste si chiar fasciste. Intr-o forma "cosmetizata" cetatenilor li se ofera mascarada alegerilor si aparent competitie politica, numai ca presedintii, ministri si parlamentarii sunt propusi de "liderii" nevazuti ai lumii. "Stapanii" planetei conduc prin regate, bancheri, corporatii si organizatii apropape toate statele lumii dupa principii stabilite de cercuri restranse. Masurile aplicate in mod gradual au generat presiuni ale popoarelor constranse, dand nastere la proteste masive, uneori chiar violente. Prin intermediul presei si al retelelor social-media observam manifestarea nemultumirilor in multe tari, incercari disperate ale cetatenilor de a opri masurile dictatoriale impuse de autoritati. Solicitarile protestatarilor sunt de fiecare data: - o mai bună gestionare a statului; - acordarea de drepturi si libertati; - crearea de locuri de muna; - creșterea calității vieții; - creșterea salariilor. In multe tari ale lumii cetatenii ies in strada, protestand impotriva deciziilor si masurilor impuse de autoritati. Asa cum este de asteptat, fortele de ordine publica reprima manifestantii la ordine precise date de guvernanti. De cele mai multe ori protestele degenereaza in acte de violenta, pagube materiale, arestari, persoane vatamate si chiar decese. De fiecare data protestele au loc in apropierea cladirilor administrative, care sunt: presedentie, guvern, parlament, primarii, consilii locale si institutii conexe. In multe actiuni de acest gen, s-a intamplat ca protestatarii sa patrunda in cladirile administrative fugarind functionarii si vandalizand bunuri, vezi exemplul recent Capitol Hill, Washington DC, U.S.A. Ca aspectul evenimentelor sa fie unul apocaliptic, intra in "scena" instrumentele globalistilor, presa (mass-media) si retelele (social-media), bine platite si controlate. Evident, ca cetatean constiincios si responsabil, nu sunt de acord cu actele de violenta si distrugeri, dar oamenii nu gandesc toti la fel, si repede in astfel de momente ia nastere efectul "de turma". Conform legislatiei fundamentale a statului, functionarii din presedentie, parlament, primarii si consilii sunt alesii poporului prin vot democratic, functionarii fiind vremelnici pe posturile ocupate. Cladirile administrative, infrastructura si altele sunt proprietatea statului si a intregului popor, acolo unde mai putem vorbii de stat suveran si independent. De peste 30 de ani administratorii statului nu mai reprezinta drepturile si interesele cetatenilor, ei actionand la comenzile organizatiilor si corporatiilor straine, vezi cazul Romaniei. Complice la dezastru, tradare si genocid sunt servciciile secrete ale statului, de cele mai multe ori si cu implicarea unor servicii secrete straine. Anul ce tocmai a inceput 2021, se anunta proteste masive in mai toate statele lumii, ca masuri impuse de guverne in contextul pandemiei Sars-Cov2, crizei economice si schimbarilor administrative globale. Sperante ca si cetatenii romani isi vor manifesta in strada nemultumirile la adresa presedintelui Klaus Iohannis, echipei guvernului condus de Florin Cîțu si parlamentului. Imagini sugestive, sursa internet Articol redactat si publicat: 10.01.2021

Autoritati vs. cetateni Democrația (în traducere literală „conducere de către popor”, din grecescul δημοκρατία - demokratia, de la demos, „popor” + kratos, „putere” = "puterea poporului") este un regim politic care se bazează pe voința poporului. Principiile de bază ale democrației sunt votul universal și suveranitatea națiunii. De esența democrației moderne ține respectarea drepturilor omului (egalitatea în fața legii, dreptul la opinie etc.), pluripartidismul, limitarea și separarea puterilor în stat. În antichitate, orașul-stat Atena a experimentat o formă de democrație directă, prin care toți cetățenii discutau periodic problemele cetății în agora și luau împreună decizii. În ziua de astăzi, termenul este, de cele mai multe ori, folosit cu sensul de democrație liberală, dar există multe alte varietăți, iar metodele de a guverna pot diferi. Cu toate că termenul democrație este utilizat, de obicei, în contextul unui stat politic, principiile sale sunt aplicabile și altor organisme sau entități, cum ar fi universitățile, sindicatele, companiile publice sau organizațiile civice. Pe plan politic, democrația se definește ca regimul politic fundamentat pe principiul suveranității naționale (națiunea conduce statul prin reprezentanții săi aleși, pe principiul separării puterilor în stat și pe principiul egalității tuturor în fața legii). Democrația este inseparabilă de respectarea drepturilor omului și ale cetățeanului. Democrația modernă are la bază trei modele istorice din sec. XVII-XVIII (englez, american, francez) Un element important al democrației este constituția. Acest document, votat de către popor prin referendum organizat în mod liber, reglementează drepturile și libertățile individului într-un stat și definește limitele puterii conducătorilor aflați în diferite funcții din stat și din guvern, definește politicile fundamentale și stabilește structura, datoria și puterea guvernului. Principiile democrației Autoritatea este prezentă în relațiile dintre oameni atât în viața privată, cât și în viața publică. Autoritatea înseamnă puterea legitimă a cuiva de a-și impune propria voință celorlalți. În statul democratic, autoritatea este mult diferită de exercitarea puterii într-un regim totalitar sau autoritar. Principiile democratiei sunt niste norme, reguli de baza cu ajutorul carora functioneaza un stat democratic. - Libertatea - Egalitatea - Responsabilitatea - Dreptatea - Proprietatea - Pluralismul politic - Separarea puterilor în stat - Reprezentativitatea. - Principiul suveranitatii natiunii - Principiul domniei majoritatii si protectiei minoritatii Principiul separarii puterilor in stat: - A fost formulat de catre ganditorul francez Montesquieu; - Potrivit acestui principiu, in cazul unui stat democratic trebuie sa existe 3 puteri: legislativa -> intocmeste legile, executiva -> pune in practica legile intocmite si judecatoreacsa -> verifica respectarea legilor. Aceste puteri trebuie sa fie independente, sa se controleze reciproc si sa colaboreze intre ele. Text prelut de pe Wikipedia La o prima observatie ar parea ca poporul este "dirijorul orchestrei" numita democratie, ca puterea apartine cetatenilor, asta numai aparent se intampla. In realitate termenul democratie este o ideologie artificiala pentru mentalul colectiv, administratia statelor facandu-se pe principii comuniste si chiar fasciste. Intr-o forma "cosmetizata" cetatenilor li se ofera mascarada alegerilor si aparent competitie politica, numai ca presedintii, ministri si parlamentarii sunt propusi de "liderii" nevazuti ai lumii. "Stapanii" planetei conduc prin regate, bancheri, corporatii si organizatii apropape toate statele lumii dupa principii stabilite de cercuri restranse. Masurile aplicate in mod gradual au generat presiuni ale popoarelor constranse, dand nastere la proteste masive, uneori chiar violente. Prin intermediul presei si al retelelor social-media observam manifestarea nemultumirilor in multe tari, incercari disperate ale cetatenilor de a opri masurile dictatoriale impuse de autoritati. Solicitarile protestatarilor sunt de fiecare data: - o mai bună gestionare a statului; - acordarea de drepturi si libertati; - crearea de locuri de muna; - creșterea calității vieții; - creșterea salariilor. In multe tari ale lumii cetatenii ies in strada, protestand impotriva deciziilor si masurilor impuse de autoritati. Asa cum este de asteptat, fortele de ordine publica reprima manifestantii la ordine precise date de guvernanti. De cele mai multe ori protestele degenereaza in acte de violenta, pagube materiale, arestari, persoane vatamate si chiar decese. De fiecare data protestele au loc in apropierea cladirilor administrative, care sunt: presedentie, guvern, parlament, primarii, consilii locale si institutii conexe. In multe actiuni de acest gen, s-a intamplat ca protestatarii sa patrunda in cladirile administrative fugarind functionarii si vandalizand bunuri, vezi exemplul recent Capitol Hill, Washington DC, U.S.A. Ca aspectul evenimentelor sa fie unul apocaliptic, intra in "scena" instrumentele globalistilor, presa (mass-media) si retelele (social-media), bine platite si controlate. Evident, ca cetatean constiincios si responsabil, nu sunt de acord cu actele de violenta si distrugeri, dar oamenii nu gandesc toti la fel, si repede in astfel de momente ia nastere efectul "de turma". Conform legislatiei fundamentale a statului, functionarii din presedentie, parlament, primarii si consilii sunt alesii poporului prin vot democratic, functionarii fiind vremelnici pe posturile ocupate. Cladirile administrative, infrastructura si altele sunt proprietatea statului si a intregului popor, acolo unde mai putem vorbii de stat suveran si independent. De peste 30 de ani administratorii statului nu mai reprezinta drepturile si interesele cetatenilor, ei actionand la comenzile organizatiilor si corporatiilor straine, vezi cazul Romaniei. Complice la dezastru, tradare si genocid sunt servciciile secrete ale statului, de cele mai multe ori si cu implicarea unor servicii secrete straine. Anul ce tocmai a inceput 2021, se anunta proteste masive in mai toate statele lumii, ca masuri impuse de guverne in contextul pandemiei Sars-Cov2, crizei economice si schimbarilor administrative globale. Sperante ca si cetatenii romani isi vor manifesta in strada nemultumirile la adresa presedintelui Klaus Iohannis, echipei guvernului condus de Florin Cîțu si parlamentului. Imagini sugestive, sursa internet Articol redactat si publicat: 10.01.2021

Autoritati vs. cetateni Democrația (în traducere literală „conducere de către popor”, din grecescul δημοκρατία - demokratia, de la demos, „popor” + kratos, „putere” = "puterea poporului") este un regim politic care se bazează pe voința poporului. Principiile de bază ale democrației sunt votul universal și suveranitatea națiunii. De esența democrației moderne ține respectarea drepturilor omului (egalitatea în fața legii, dreptul la opinie etc.), pluripartidismul, limitarea și separarea puterilor în stat. În antichitate, orașul-stat Atena a experimentat o formă de democrație directă, prin care toți cetățenii discutau periodic problemele cetății în agora și luau împreună decizii. În ziua de astăzi, termenul este, de cele mai multe ori, folosit cu sensul de democrație liberală, dar există multe alte varietăți, iar metodele de a guverna pot diferi. Cu toate că termenul democrație este utilizat, de obicei, în contextul unui stat politic, principiile sale sunt aplicabile și altor organisme sau entități, cum ar fi universitățile, sindicatele, companiile publice sau organizațiile civice. Pe plan politic, democrația se definește ca regimul politic fundamentat pe principiul suveranității naționale (națiunea conduce statul prin reprezentanții săi aleși, pe principiul separării puterilor în stat și pe principiul egalității tuturor în fața legii). Democrația este inseparabilă de respectarea drepturilor omului și ale cetățeanului. Democrația modernă are la bază trei modele istorice din sec. XVII-XVIII (englez, american, francez) Un element important al democrației este constituția. Acest document, votat de către popor prin referendum organizat în mod liber, reglementează drepturile și libertățile individului într-un stat și definește limitele puterii conducătorilor aflați în diferite funcții din stat și din guvern, definește politicile fundamentale și stabilește structura, datoria și puterea guvernului. Principiile democrației Autoritatea este prezentă în relațiile dintre oameni atât în viața privată, cât și în viața publică. Autoritatea înseamnă puterea legitimă a cuiva de a-și impune propria voință celorlalți. În statul democratic, autoritatea este mult diferită de exercitarea puterii într-un regim totalitar sau autoritar. Principiile democratiei sunt niste norme, reguli de baza cu ajutorul carora functioneaza un stat democratic. - Libertatea - Egalitatea - Responsabilitatea - Dreptatea - Proprietatea - Pluralismul politic - Separarea puterilor în stat - Reprezentativitatea. - Principiul suveranitatii natiunii - Principiul domniei majoritatii si protectiei minoritatii Principiul separarii puterilor in stat: - A fost formulat de catre ganditorul francez Montesquieu; - Potrivit acestui principiu, in cazul unui stat democratic trebuie sa existe 3 puteri: legislativa -> intocmeste legile, executiva -> pune in practica legile intocmite si judecatoreacsa -> verifica respectarea legilor. Aceste puteri trebuie sa fie independente, sa se controleze reciproc si sa colaboreze intre ele. Text prelut de pe Wikipedia La o prima observatie ar parea ca poporul este "dirijorul orchestrei" numita democratie, ca puterea apartine cetatenilor, asta numai aparent se intampla. In realitate termenul democratie este o ideologie artificiala pentru mentalul colectiv, administratia statelor facandu-se pe principii comuniste si chiar fasciste. Intr-o forma "cosmetizata" cetatenilor li se ofera mascarada alegerilor si aparent competitie politica, numai ca presedintii, ministri si parlamentarii sunt propusi de "liderii" nevazuti ai lumii. "Stapanii" planetei conduc prin regate, bancheri, corporatii si organizatii apropape toate statele lumii dupa principii stabilite de cercuri restranse. Masurile aplicate in mod gradual au generat presiuni ale popoarelor constranse, dand nastere la proteste masive, uneori chiar violente. Prin intermediul presei si al retelelor social-media observam manifestarea nemultumirilor in multe tari, incercari disperate ale cetatenilor de a opri masurile dictatoriale impuse de autoritati. Solicitarile protestatarilor sunt de fiecare data: - o mai bună gestionare a statului; - acordarea de drepturi si libertati; - crearea de locuri de muna; - creșterea calității vieții; - creșterea salariilor. In multe tari ale lumii cetatenii ies in strada, protestand impotriva deciziilor si masurilor impuse de autoritati. Asa cum este de asteptat, fortele de ordine publica reprima manifestantii la ordine precise date de guvernanti. De cele mai multe ori protestele degenereaza in acte de violenta, pagube materiale, arestari, persoane vatamate si chiar decese. De fiecare data protestele au loc in apropierea cladirilor administrative, care sunt: presedentie, guvern, parlament, primarii, consilii locale si institutii conexe. In multe actiuni de acest gen, s-a intamplat ca protestatarii sa patrunda in cladirile administrative fugarind functionarii si vandalizand bunuri, vezi exemplul recent Capitol Hill, Washington DC, U.S.A. Ca aspectul evenimentelor sa fie unul apocaliptic, intra in "scena" instrumentele globalistilor, presa (mass-media) si retelele (social-media), bine platite si controlate. Evident, ca cetatean constiincios si responsabil, nu sunt de acord cu actele de violenta si distrugeri, dar oamenii nu gandesc toti la fel, si repede in astfel de momente ia nastere efectul "de turma". Conform legislatiei fundamentale a statului, functionarii din presedentie, parlament, primarii si consilii sunt alesii poporului prin vot democratic, functionarii fiind vremelnici pe posturile ocupate. Cladirile administrative, infrastructura si altele sunt proprietatea statului si a intregului popor, acolo unde mai putem vorbii de stat suveran si independent. De peste 30 de ani administratorii statului nu mai reprezinta drepturile si interesele cetatenilor, ei actionand la comenzile organizatiilor si corporatiilor straine, vezi cazul Romaniei. Complice la dezastru, tradare si genocid sunt servciciile secrete ale statului, de cele mai multe ori si cu implicarea unor servicii secrete straine. Anul ce tocmai a inceput 2021, se anunta proteste masive in mai toate statele lumii, ca masuri impuse de guverne in contextul pandemiei Sars-Cov2, crizei economice si schimbarilor administrative globale. Sperante ca si cetatenii romani isi vor manifesta in strada nemultumirile la adresa presedintelui Klaus Iohannis, echipei guvernului condus de Florin Cîțu si parlamentului. Imagini sugestive, sursa internet Articol redactat si publicat: 10.01.2021

Autoritati vs. cetateni Democrația (în traducere literală „conducere de către popor”, din grecescul δημοκρατία - demokratia, de la demos, „popor” + kratos, „putere” = "puterea poporului") este un regim politic care se bazează pe voința poporului. Principiile de bază ale democrației sunt votul universal și suveranitatea națiunii. De esența democrației moderne ține respectarea drepturilor omului (egalitatea în fața legii, dreptul la opinie etc.), pluripartidismul, limitarea și separarea puterilor în stat. În antichitate, orașul-stat Atena a experimentat o formă de democrație directă, prin care toți cetățenii discutau periodic problemele cetății în agora și luau împreună decizii. În ziua de astăzi, termenul este, de cele mai multe ori, folosit cu sensul de democrație liberală, dar există multe alte varietăți, iar metodele de a guverna pot diferi. Cu toate că termenul democrație este utilizat, de obicei, în contextul unui stat politic, principiile sale sunt aplicabile și altor organisme sau entități, cum ar fi universitățile, sindicatele, companiile publice sau organizațiile civice. Pe plan politic, democrația se definește ca regimul politic fundamentat pe principiul suveranității naționale (națiunea conduce statul prin reprezentanții săi aleși, pe principiul separării puterilor în stat și pe principiul egalității tuturor în fața legii). Democrația este inseparabilă de respectarea drepturilor omului și ale cetățeanului. Democrația modernă are la bază trei modele istorice din sec. XVII-XVIII (englez, american, francez) Un element important al democrației este constituția. Acest document, votat de către popor prin referendum organizat în mod liber, reglementează drepturile și libertățile individului într-un stat și definește limitele puterii conducătorilor aflați în diferite funcții din stat și din guvern, definește politicile fundamentale și stabilește structura, datoria și puterea guvernului. Principiile democrației Autoritatea este prezentă în relațiile dintre oameni atât în viața privată, cât și în viața publică. Autoritatea înseamnă puterea legitimă a cuiva de a-și impune propria voință celorlalți. În statul democratic, autoritatea este mult diferită de exercitarea puterii într-un regim totalitar sau autoritar. Principiile democratiei sunt niste norme, reguli de baza cu ajutorul carora functioneaza un stat democratic. - Libertatea - Egalitatea - Responsabilitatea - Dreptatea - Proprietatea - Pluralismul politic - Separarea puterilor în stat - Reprezentativitatea. - Principiul suveranitatii natiunii - Principiul domniei majoritatii si protectiei minoritatii Principiul separarii puterilor in stat: - A fost formulat de catre ganditorul francez Montesquieu; - Potrivit acestui principiu, in cazul unui stat democratic trebuie sa existe 3 puteri: legislativa -> intocmeste legile, executiva -> pune in practica legile intocmite si judecatoreacsa -> verifica respectarea legilor. Aceste puteri trebuie sa fie independente, sa se controleze reciproc si sa colaboreze intre ele. Text prelut de pe Wikipedia La o prima observatie ar parea ca poporul este "dirijorul orchestrei" numita democratie, ca puterea apartine cetatenilor, asta numai aparent se intampla. In realitate termenul democratie este o ideologie artificiala pentru mentalul colectiv, administratia statelor facandu-se pe principii comuniste si chiar fasciste. Intr-o forma "cosmetizata" cetatenilor li se ofera mascarada alegerilor si aparent competitie politica, numai ca presedintii, ministri si parlamentarii sunt propusi de "liderii" nevazuti ai lumii. "Stapanii" planetei conduc prin regate, bancheri, corporatii si organizatii apropape toate statele lumii dupa principii stabilite de cercuri restranse. Masurile aplicate in mod gradual au generat presiuni ale popoarelor constranse, dand nastere la proteste masive, uneori chiar violente. Prin intermediul presei si al retelelor social-media observam manifestarea nemultumirilor in multe tari, incercari disperate ale cetatenilor de a opri masurile dictatoriale impuse de autoritati. Solicitarile protestatarilor sunt de fiecare data: - o mai bună gestionare a statului; - acordarea de drepturi si libertati; - crearea de locuri de muna; - creșterea calității vieții; - creșterea salariilor. In multe tari ale lumii cetatenii ies in strada, protestand impotriva deciziilor si masurilor impuse de autoritati. Asa cum este de asteptat, fortele de ordine publica reprima manifestantii la ordine precise date de guvernanti. De cele mai multe ori protestele degenereaza in acte de violenta, pagube materiale, arestari, persoane vatamate si chiar decese. De fiecare data protestele au loc in apropierea cladirilor administrative, care sunt: presedentie, guvern, parlament, primarii, consilii locale si institutii conexe. In multe actiuni de acest gen, s-a intamplat ca protestatarii sa patrunda in cladirile administrative fugarind functionarii si vandalizand bunuri, vezi exemplul recent Capitol Hill, Washington DC, U.S.A. Ca aspectul evenimentelor sa fie unul apocaliptic, intra in "scena" instrumentele globalistilor, presa (mass-media) si retelele (social-media), bine platite si controlate. Evident, ca cetatean constiincios si responsabil, nu sunt de acord cu actele de violenta si distrugeri, dar oamenii nu gandesc toti la fel, si repede in astfel de momente ia nastere efectul "de turma". Conform legislatiei fundamentale a statului, functionarii din presedentie, parlament, primarii si consilii sunt alesii poporului prin vot democratic, functionarii fiind vremelnici pe posturile ocupate. Cladirile administrative, infrastructura si altele sunt proprietatea statului si a intregului popor, acolo unde mai putem vorbii de stat suveran si independent. De peste 30 de ani administratorii statului nu mai reprezinta drepturile si interesele cetatenilor, ei actionand la comenzile organizatiilor si corporatiilor straine, vezi cazul Romaniei. Complice la dezastru, tradare si genocid sunt servciciile secrete ale statului, de cele mai multe ori si cu implicarea unor servicii secrete straine. Anul ce tocmai a inceput 2021, se anunta proteste masive in mai toate statele lumii, ca masuri impuse de guverne in contextul pandemiei Sars-Cov2, crizei economice si schimbarilor administrative globale. Sperante ca si cetatenii romani isi vor manifesta in strada nemultumirile la adresa presedintelui Klaus Iohannis, echipei guvernului condus de Florin Cîțu si parlamentului. Imagini sugestive, sursa internet Articol redactat si publicat: 10.01.2021

Autoritati vs. cetateni Democrația (în traducere literală „conducere de către popor”, din grecescul δημοκρατία - demokratia, de la demos, „popor” + kratos, „putere” = "puterea poporului") este un regim politic care se bazează pe voința poporului. Principiile de bază ale democrației sunt votul universal și suveranitatea națiunii. De esența democrației moderne ține respectarea drepturilor omului (egalitatea în fața legii, dreptul la opinie etc.), pluripartidismul, limitarea și separarea puterilor în stat. În antichitate, orașul-stat Atena a experimentat o formă de democrație directă, prin care toți cetățenii discutau periodic problemele cetății în agora și luau împreună decizii. În ziua de astăzi, termenul este, de cele mai multe ori, folosit cu sensul de democrație liberală, dar există multe alte varietăți, iar metodele de a guverna pot diferi. Cu toate că termenul democrație este utilizat, de obicei, în contextul unui stat politic, principiile sale sunt aplicabile și altor organisme sau entități, cum ar fi universitățile, sindicatele, companiile publice sau organizațiile civice. Pe plan politic, democrația se definește ca regimul politic fundamentat pe principiul suveranității naționale (națiunea conduce statul prin reprezentanții săi aleși, pe principiul separării puterilor în stat și pe principiul egalității tuturor în fața legii). Democrația este inseparabilă de respectarea drepturilor omului și ale cetățeanului. Democrația modernă are la bază trei modele istorice din sec. XVII-XVIII (englez, american, francez) Un element important al democrației este constituția. Acest document, votat de către popor prin referendum organizat în mod liber, reglementează drepturile și libertățile individului într-un stat și definește limitele puterii conducătorilor aflați în diferite funcții din stat și din guvern, definește politicile fundamentale și stabilește structura, datoria și puterea guvernului. Principiile democrației Autoritatea este prezentă în relațiile dintre oameni atât în viața privată, cât și în viața publică. Autoritatea înseamnă puterea legitimă a cuiva de a-și impune propria voință celorlalți. În statul democratic, autoritatea este mult diferită de exercitarea puterii într-un regim totalitar sau autoritar. Principiile democratiei sunt niste norme, reguli de baza cu ajutorul carora functioneaza un stat democratic. - Libertatea - Egalitatea - Responsabilitatea - Dreptatea - Proprietatea - Pluralismul politic - Separarea puterilor în stat - Reprezentativitatea. - Principiul suveranitatii natiunii - Principiul domniei majoritatii si protectiei minoritatii Principiul separarii puterilor in stat: - A fost formulat de catre ganditorul francez Montesquieu; - Potrivit acestui principiu, in cazul unui stat democratic trebuie sa existe 3 puteri: legislativa -> intocmeste legile, executiva -> pune in practica legile intocmite si judecatoreacsa -> verifica respectarea legilor. Aceste puteri trebuie sa fie independente, sa se controleze reciproc si sa colaboreze intre ele. Text prelut de pe Wikipedia La o prima observatie ar parea ca poporul este "dirijorul orchestrei" numita democratie, ca puterea apartine cetatenilor, asta numai aparent se intampla. In realitate termenul democratie este o ideologie artificiala pentru mentalul colectiv, administratia statelor facandu-se pe principii comuniste si chiar fasciste. Intr-o forma "cosmetizata" cetatenilor li se ofera mascarada alegerilor si aparent competitie politica, numai ca presedintii, ministri si parlamentarii sunt propusi de "liderii" nevazuti ai lumii. "Stapanii" planetei conduc prin regate, bancheri, corporatii si organizatii apropape toate statele lumii dupa principii stabilite de cercuri restranse. Masurile aplicate in mod gradual au generat presiuni ale popoarelor constranse, dand nastere la proteste masive, uneori chiar violente. Prin intermediul presei si al retelelor social-media observam manifestarea nemultumirilor in multe tari, incercari disperate ale cetatenilor de a opri masurile dictatoriale impuse de autoritati. Solicitarile protestatarilor sunt de fiecare data: - o mai bună gestionare a statului; - acordarea de drepturi si libertati; - crearea de locuri de muna; - creșterea calității vieții; - creșterea salariilor. In multe tari ale lumii cetatenii ies in strada, protestand impotriva deciziilor si masurilor impuse de autoritati. Asa cum este de asteptat, fortele de ordine publica reprima manifestantii la ordine precise date de guvernanti. De cele mai multe ori protestele degenereaza in acte de violenta, pagube materiale, arestari, persoane vatamate si chiar decese. De fiecare data protestele au loc in apropierea cladirilor administrative, care sunt: presedentie, guvern, parlament, primarii, consilii locale si institutii conexe. In multe actiuni de acest gen, s-a intamplat ca protestatarii sa patrunda in cladirile administrative fugarind functionarii si vandalizand bunuri, vezi exemplul recent Capitol Hill, Washington DC, U.S.A. Ca aspectul evenimentelor sa fie unul apocaliptic, intra in "scena" instrumentele globalistilor, presa (mass-media) si retelele (social-media), bine platite si controlate. Evident, ca cetatean constiincios si responsabil, nu sunt de acord cu actele de violenta si distrugeri, dar oamenii nu gandesc toti la fel, si repede in astfel de momente ia nastere efectul "de turma". Conform legislatiei fundamentale a statului, functionarii din presedentie, parlament, primarii si consilii sunt alesii poporului prin vot democratic, functionarii fiind vremelnici pe posturile ocupate. Cladirile administrative, infrastructura si altele sunt proprietatea statului si a intregului popor, acolo unde mai putem vorbii de stat suveran si independent. De peste 30 de ani administratorii statului nu mai reprezinta drepturile si interesele cetatenilor, ei actionand la comenzile organizatiilor si corporatiilor straine, vezi cazul Romaniei. Complice la dezastru, tradare si genocid sunt servciciile secrete ale statului, de cele mai multe ori si cu implicarea unor servicii secrete straine. Anul ce tocmai a inceput 2021, se anunta proteste masive in mai toate statele lumii, ca masuri impuse de guverne in contextul pandemiei Sars-Cov2, crizei economice si schimbarilor administrative globale. Sperante ca si cetatenii romani isi vor manifesta in strada nemultumirile la adresa presedintelui Klaus Iohannis, echipei guvernului condus de Florin Cîțu si parlamentului. Imagini sugestive, sursa internet Articol redactat si publicat: 10.01.2021

Autoritati vs. cetateni Democrația (în traducere literală „conducere de către popor”, din grecescul δημοκρατία - demokratia, de la demos, „popor” + kratos, „putere” = "puterea poporului") este un regim politic care se bazează pe voința poporului. Principiile de bază ale democrației sunt votul universal și suveranitatea națiunii. De esența democrației moderne ține respectarea drepturilor omului (egalitatea în fața legii, dreptul la opinie etc.), pluripartidismul, limitarea și separarea puterilor în stat. În antichitate, orașul-stat Atena a experimentat o formă de democrație directă, prin care toți cetățenii discutau periodic problemele cetății în agora și luau împreună decizii. În ziua de astăzi, termenul este, de cele mai multe ori, folosit cu sensul de democrație liberală, dar există multe alte varietăți, iar metodele de a guverna pot diferi. Cu toate că termenul democrație este utilizat, de obicei, în contextul unui stat politic, principiile sale sunt aplicabile și altor organisme sau entități, cum ar fi universitățile, sindicatele, companiile publice sau organizațiile civice. Pe plan politic, democrația se definește ca regimul politic fundamentat pe principiul suveranității naționale (națiunea conduce statul prin reprezentanții săi aleși, pe principiul separării puterilor în stat și pe principiul egalității tuturor în fața legii). Democrația este inseparabilă de respectarea drepturilor omului și ale cetățeanului. Democrația modernă are la bază trei modele istorice din sec. XVII-XVIII (englez, american, francez) Un element important al democrației este constituția. Acest document, votat de către popor prin referendum organizat în mod liber, reglementează drepturile și libertățile individului într-un stat și definește limitele puterii conducătorilor aflați în diferite funcții din stat și din guvern, definește politicile fundamentale și stabilește structura, datoria și puterea guvernului. Principiile democrației Autoritatea este prezentă în relațiile dintre oameni atât în viața privată, cât și în viața publică. Autoritatea înseamnă puterea legitimă a cuiva de a-și impune propria voință celorlalți. În statul democratic, autoritatea este mult diferită de exercitarea puterii într-un regim totalitar sau autoritar. Principiile democratiei sunt niste norme, reguli de baza cu ajutorul carora functioneaza un stat democratic. - Libertatea - Egalitatea - Responsabilitatea - Dreptatea - Proprietatea - Pluralismul politic - Separarea puterilor în stat - Reprezentativitatea. - Principiul suveranitatii natiunii - Principiul domniei majoritatii si protectiei minoritatii Principiul separarii puterilor in stat: - A fost formulat de catre ganditorul francez Montesquieu; - Potrivit acestui principiu, in cazul unui stat democratic trebuie sa existe 3 puteri: legislativa -> intocmeste legile, executiva -> pune in practica legile intocmite si judecatoreacsa -> verifica respectarea legilor. Aceste puteri trebuie sa fie independente, sa se controleze reciproc si sa colaboreze intre ele. Text prelut de pe Wikipedia La o prima observatie ar parea ca poporul este "dirijorul orchestrei" numita democratie, ca puterea apartine cetatenilor, asta numai aparent se intampla. In realitate termenul democratie este o ideologie artificiala pentru mentalul colectiv, administratia statelor facandu-se pe principii comuniste si chiar fasciste. Intr-o forma "cosmetizata" cetatenilor li se ofera mascarada alegerilor si aparent competitie politica, numai ca presedintii, ministri si parlamentarii sunt propusi de "liderii" nevazuti ai lumii. "Stapanii" planetei conduc prin regate, bancheri, corporatii si organizatii apropape toate statele lumii dupa principii stabilite de cercuri restranse. Masurile aplicate in mod gradual au generat presiuni ale popoarelor constranse, dand nastere la proteste masive, uneori chiar violente. Prin intermediul presei si al retelelor social-media observam manifestarea nemultumirilor in multe tari, incercari disperate ale cetatenilor de a opri masurile dictatoriale impuse de autoritati. Solicitarile protestatarilor sunt de fiecare data: - o mai bună gestionare a statului; - acordarea de drepturi si libertati; - crearea de locuri de muna; - creșterea calității vieții; - creșterea salariilor. In multe tari ale lumii cetatenii ies in strada, protestand impotriva deciziilor si masurilor impuse de autoritati. Asa cum este de asteptat, fortele de ordine publica reprima manifestantii la ordine precise date de guvernanti. De cele mai multe ori protestele degenereaza in acte de violenta, pagube materiale, arestari, persoane vatamate si chiar decese. De fiecare data protestele au loc in apropierea cladirilor administrative, care sunt: presedentie, guvern, parlament, primarii, consilii locale si institutii conexe. In multe actiuni de acest gen, s-a intamplat ca protestatarii sa patrunda in cladirile administrative fugarind functionarii si vandalizand bunuri, vezi exemplul recent Capitol Hill, Washington DC, U.S.A. Ca aspectul evenimentelor sa fie unul apocaliptic, intra in "scena" instrumentele globalistilor, presa (mass-media) si retelele (social-media), bine platite si controlate. Evident, ca cetatean constiincios si responsabil, nu sunt de acord cu actele de violenta si distrugeri, dar oamenii nu gandesc toti la fel, si repede in astfel de momente ia nastere efectul "de turma". Conform legislatiei fundamentale a statului, functionarii din presedentie, parlament, primarii si consilii sunt alesii poporului prin vot democratic, functionarii fiind vremelnici pe posturile ocupate. Cladirile administrative, infrastructura si altele sunt proprietatea statului si a intregului popor, acolo unde mai putem vorbii de stat suveran si independent. De peste 30 de ani administratorii statului nu mai reprezinta drepturile si interesele cetatenilor, ei actionand la comenzile organizatiilor si corporatiilor straine, vezi cazul Romaniei. Complice la dezastru, tradare si genocid sunt servciciile secrete ale statului, de cele mai multe ori si cu implicarea unor servicii secrete straine. Anul ce tocmai a inceput 2021, se anunta proteste masive in mai toate statele lumii, ca masuri impuse de guverne in contextul pandemiei Sars-Cov2, crizei economice si schimbarilor administrative globale. Sperante ca si cetatenii romani isi vor manifesta in strada nemultumirile la adresa presedintelui Klaus Iohannis, echipei guvernului condus de Florin Cîțu si parlamentului. Imagini sugestive, sursa internet Articol redactat si publicat: 10.01.2021

Autoritati vs. cetateni Democrația (în traducere literală „conducere de către popor”, din grecescul δημοκρατία - demokratia, de la demos, „popor” + kratos, „putere” = "puterea poporului") este un regim politic care se bazează pe voința poporului. Principiile de bază ale democrației sunt votul universal și suveranitatea națiunii. De esența democrației moderne ține respectarea drepturilor omului (egalitatea în fața legii, dreptul la opinie etc.), pluripartidismul, limitarea și separarea puterilor în stat. În antichitate, orașul-stat Atena a experimentat o formă de democrație directă, prin care toți cetățenii discutau periodic problemele cetății în agora și luau împreună decizii. În ziua de astăzi, termenul este, de cele mai multe ori, folosit cu sensul de democrație liberală, dar există multe alte varietăți, iar metodele de a guverna pot diferi. Cu toate că termenul democrație este utilizat, de obicei, în contextul unui stat politic, principiile sale sunt aplicabile și altor organisme sau entități, cum ar fi universitățile, sindicatele, companiile publice sau organizațiile civice. Pe plan politic, democrația se definește ca regimul politic fundamentat pe principiul suveranității naționale (națiunea conduce statul prin reprezentanții săi aleși, pe principiul separării puterilor în stat și pe principiul egalității tuturor în fața legii). Democrația este inseparabilă de respectarea drepturilor omului și ale cetățeanului. Democrația modernă are la bază trei modele istorice din sec. XVII-XVIII (englez, american, francez) Un element important al democrației este constituția. Acest document, votat de către popor prin referendum organizat în mod liber, reglementează drepturile și libertățile individului într-un stat și definește limitele puterii conducătorilor aflați în diferite funcții din stat și din guvern, definește politicile fundamentale și stabilește structura, datoria și puterea guvernului. Principiile democrației Autoritatea este prezentă în relațiile dintre oameni atât în viața privată, cât și în viața publică. Autoritatea înseamnă puterea legitimă a cuiva de a-și impune propria voință celorlalți. În statul democratic, autoritatea este mult diferită de exercitarea puterii într-un regim totalitar sau autoritar. Principiile democratiei sunt niste norme, reguli de baza cu ajutorul carora functioneaza un stat democratic. - Libertatea - Egalitatea - Responsabilitatea - Dreptatea - Proprietatea - Pluralismul politic - Separarea puterilor în stat - Reprezentativitatea. - Principiul suveranitatii natiunii - Principiul domniei majoritatii si protectiei minoritatii Principiul separarii puterilor in stat: - A fost formulat de catre ganditorul francez Montesquieu; - Potrivit acestui principiu, in cazul unui stat democratic trebuie sa existe 3 puteri: legislativa -> intocmeste legile, executiva -> pune in practica legile intocmite si judecatoreacsa -> verifica respectarea legilor. Aceste puteri trebuie sa fie independente, sa se controleze reciproc si sa colaboreze intre ele. Text prelut de pe Wikipedia La o prima observatie ar parea ca poporul este "dirijorul orchestrei" numita democratie, ca puterea apartine cetatenilor, asta numai aparent se intampla. In realitate termenul democratie este o ideologie artificiala pentru mentalul colectiv, administratia statelor facandu-se pe principii comuniste si chiar fasciste. Intr-o forma "cosmetizata" cetatenilor li se ofera mascarada alegerilor si aparent competitie politica, numai ca presedintii, ministri si parlamentarii sunt propusi de "liderii" nevazuti ai lumii. "Stapanii" planetei conduc prin regate, bancheri, corporatii si organizatii apropape toate statele lumii dupa principii stabilite de cercuri restranse. Masurile aplicate in mod gradual au generat presiuni ale popoarelor constranse, dand nastere la proteste masive, uneori chiar violente. Prin intermediul presei si al retelelor social-media observam manifestarea nemultumirilor in multe tari, incercari disperate ale cetatenilor de a opri masurile dictatoriale impuse de autoritati. Solicitarile protestatarilor sunt de fiecare data: - o mai bună gestionare a statului; - acordarea de drepturi si libertati; - crearea de locuri de muna; - creșterea calității vieții; - creșterea salariilor. In multe tari ale lumii cetatenii ies in strada, protestand impotriva deciziilor si masurilor impuse de autoritati. Asa cum este de asteptat, fortele de ordine publica reprima manifestantii la ordine precise date de guvernanti. De cele mai multe ori protestele degenereaza in acte de violenta, pagube materiale, arestari, persoane vatamate si chiar decese. De fiecare data protestele au loc in apropierea cladirilor administrative, care sunt: presedentie, guvern, parlament, primarii, consilii locale si institutii conexe. In multe actiuni de acest gen, s-a intamplat ca protestatarii sa patrunda in cladirile administrative fugarind functionarii si vandalizand bunuri, vezi exemplul recent Capitol Hill, Washington DC, U.S.A. Ca aspectul evenimentelor sa fie unul apocaliptic, intra in "scena" instrumentele globalistilor, presa (mass-media) si retelele (social-media), bine platite si controlate. Evident, ca cetatean constiincios si responsabil, nu sunt de acord cu actele de violenta si distrugeri, dar oamenii nu gandesc toti la fel, si repede in astfel de momente ia nastere efectul "de turma". Conform legislatiei fundamentale a statului, functionarii din presedentie, parlament, primarii si consilii sunt alesii poporului prin vot democratic, functionarii fiind vremelnici pe posturile ocupate. Cladirile administrative, infrastructura si altele sunt proprietatea statului si a intregului popor, acolo unde mai putem vorbii de stat suveran si independent. De peste 30 de ani administratorii statului nu mai reprezinta drepturile si interesele cetatenilor, ei actionand la comenzile organizatiilor si corporatiilor straine, vezi cazul Romaniei. Complice la dezastru, tradare si genocid sunt servciciile secrete ale statului, de cele mai multe ori si cu implicarea unor servicii secrete straine. Anul ce tocmai a inceput 2021, se anunta proteste masive in mai toate statele lumii, ca masuri impuse de guverne in contextul pandemiei Sars-Cov2, crizei economice si schimbarilor administrative globale. Sperante ca si cetatenii romani isi vor manifesta in strada nemultumirile la adresa presedintelui Klaus Iohannis, echipei guvernului condus de Florin Cîțu si parlamentului. Imagini sugestive, sursa internet Articol redactat si publicat: 10.01.2021