Coperta lui Alexandru Coţarcă
Imagine de coperta de profil.
Alexandru Coţarcă
Alexandru Coţarcă
Poza de profil · 2 ani în urmă
Poza de profil
Imaginea de profil a utilizatorului.
Despre
Membru din
Ianuarie 2022
Poze
Vezi toate
Fotografie · 4 ani în urmă
Proces colectiv, proiect demarat de Av. Gheorghe Piperea și Asociații
Cei interesați de procesul colectiv pentru stoparea experimentelor medicale pe oameni și a practicilor eugenice (insidioase, dar din ce în ce mai evidente), pot scrie la secretariat@piperea.ro
Pentru ușurința organizării, vă rog să precizați motivația asumării semnăturii pentru un astfel de proces, care poate fi, de exemplu:
- protecția copiilor împotriva consecințelor nefaste ale acestor experimente;
- temerea față de interacțiunile periculoase cu alte medicamente sau pentru declanșarea unor reacții grave în raport de afecțiuni pre-existente, cronice sau acute (tromboză, reacții auto-imune, anafilaxii etc.);
- principiul liberului arbitru și cerința consimțământului informat la o ingerință sau intervenție medicală;
- defectele și lipsurile calitative ale serului exprimental (deși injectați cu doza completă, nu ați obținut efectele scontate, pentru că nu aveți anticorpi, pentru că v-ați infectat, pentru că ați transmis mai departe agentul patogen, pentru că urmează să fiți din nou izolați etc.);
- segregarea socială și apartheidul sanitar care vin odată cu codul QR;
- pierderea locului de muncă (sau riscul de pierdere) ca urmare a alegerii de a nu vă supune acestui epxeriment.
PS: Că sunteți supuși sau nu new-normalismului, că v-ați injectat sau nu, nu are relevanță - în fața resetării ființei umane, în fața amenințării cu extincția speciei homo sapiens, suntem toți în aceeași barcă.
Toți în pericol de naufragiu.
Foto: Prof. Univ. Av. Gheorghe Piperea
Text preluat și publicat: 19.11.2021
Fotografie · 4 ani în urmă
Prezentarea planului diabolic, al "bolnavilor" planetei.
Într-un DOCUMENT REAL al Fundației Rockefeller (găsit pe web site-ul lor) se arată PLANUL lor -> al OCULTEI, Bill Gates, Fauci, George Soros, etc:
⚠️ MANIPULAREA ȘI VACCINAREA POPULATIEI prin SIMULAREA unei EPIDEMII GLOBALE cu un VIRUS SLAB și care NU E MORTAL;
⚠️ Prezentând NUMĂR de CAZURI INEXISTENTE, PLANIFICAREA DECESELOR de Covid chiar dacă oamenii NU AU AVUT covid și NU AU MURIT de covid;
⚠️ Să se exagereze indicele de mortalitate până la CAZURI de MOARTE care NU AU NICIO LEGĂTURĂ cu VIRUSUL pentru a menține FRICA și ASCULTAREA până la maxim;
⚠️ MENȚINEREA OAMENILOR în CARANTINĂ CÂT de MULT pentru a DISTRUGE ECONOMIA din acea regiune, a CREA TULBURĂRI SOCIALE, a RUPE lanțul ALIMENTAR, a CREA ÎNCEPUTUL unei LIPSE de HRANĂ, DETERIORAREA SISTEMULUI IMUNITAR prin LIPSA de INTERACȚIUNE cu alți oameni, bacterii și alte lucruri ce țin sistemul nostru imunologic în alerta și activ;
⚠️ CA SĂ AJUNGEM SUSCEPTIBILI de ÎMBOLNĂVIRI căci DEBILITEAZA sistemul nostru imunitar, apoi MINȚINDU-NE că NUMAI VACCINUL OBLIGATORIU poate lupta cu virusul;
⚠️ CONTINUAREA EXTINDERII CARANTINEI făcând ca LUMEA să PROTESTEZE și să se RĂZVRĂTEASCĂ;
⚠️ SĂ se continue cu EXAGERAREA CAZURILOR cât mai mult, folosindu-se de MORȚILE din BOLI OBIȘNUITE;
⚠️ URMÂND o NOUĂ FAZĂ de CARANTINARE la începutul anului 2022 la un nivel MULT mai EXTREM și MAI MULT decât PRIMA FAZA (prima stare de urgență) și a INVINUI PROTESTATARII pt. “creșterea cazurilor”;
⚠️ PEDEPSE cu ÎNCHISOAREA pt. “neascultători” (cei NESUPUSI);
⚠️ DUPA 6 LUNI sau MAI MULT să se facă un PLAN de VACCINARE OBLIGATORIE a POPULAȚIEI;
⚠️ URMEAZĂ și o FAZĂ a 3-a DACĂ MAJORITATEA SE OPUNE agendei ocultei;
⚠️ INSTITUIREA unui NOU SISTEM de ECONOMIE Patent Microsoft 060606 (666-semnul diavolului) - sistem Criptomoneda care UTILIZEAZĂ DATE ale ACTIVITĂȚII CORPORALE și care este bazat pe COMPORTAMENTUL UMAN și pentru SUPUNERE.
-> Text preluat <-
PS: Dacă ne vom opune cu adevărat și cu tărie așa cum se întâmplă în alte state, putem evita intrarea României în cursa infernală a "noii ordini mondiale".
Imagine sugestivă
Articol publicat: 22.11.2021
Fotografie · 4 ani în urmă
Teorie conspiraționistă sau crunta realitate, "Germanizarea României" ?
După cunoscuta lovitură de stat din decembrie 1989, "imperialiștii" din vestul Europei au început invadarea României sub diverse pretexte și forme, multe din ele fiind aparent credibile.
Încă din 1990 România a devenit piața de desfacere a producătorilor occidentali, absorția de mărfuri a românilor a salvat occidentul de la o imensă criză economică.
La numai 10 ani distanță, sub conducerea guvernamentală a lui Adrian Năstase (PDSR) își fac apariția primele companii străine, în mod surprinzător multe cu capital majoritar german.
Klaus Werner Iohannis, omul de bază al Germaniei în România, ajuns chiar președintele statului din 21 decembrie 2014 și până în prezent.
"Plantat" din timp să conducă echipa "ariană" aleasă cu care va înfăptui "Germanizarea României", după expirarea celor două mandate de președinte va deveni Cancelar pe ceea ce va fi colonia Germaniei.
Nu întâmplător România este invadată de însemne și activități germane, așa cum puteți deja observa: centre, magazine, cluburi, muzee, statui, etichete, benere, afișe.
Cea mai vizibilă și revoltătoare schimbare o putem observa la instituția de pază și ordine publică Poliția Română, fapt ce arată clar că există planuri în derulare.
Iată câteva fapte ale "viteazului" Klaus Werner Iohannis:
- anularea datoriei Germaniei față de România, reprezentând daune de război;
- cedarea către Germania sub diverse forme bunuri cum sunt: terenuri, clădiri, resurse, etc;
- îndatorarea românilor peste capacitatea de a returna împrumuturile, ca la un momentdat să fie executați silit;
- implementarea de legi, convenții și tratate în defavoarea României și românilor;
- este premiantul organizațiilor răufăcătoare României, așa cum sunt Kalergi, Brukenthal, etc;
- aplicarea planurilor de ștergere a identității, suveranității, creștinismului, a valorilor morale și materiale.
PS: Cu tristețe și durere :( remarc cedarea fraților mei români a tot ce-i definește.
Ne-am lăsat cotropiți de un popor cu un trecut urât, devenind un preș pe care ei se șterg. :(
-> Veți spune, "ce vrei tu băiete, în treburile mari de ce te bagi ?", stai locului că asta-i rânduirea.
Mă tot întreb, oare de ce nu putem fi independenți și suverani ?
Consider că am suferit prea mult, de mii de ani plătim tribut și suntem cotropiți.
Oare unde mereu greșim ? Ce nefericire, ce blestem ?
Imagini sugestive
Articol redactat și publicat: 26.11.2021
Fotografie · 4 ani în urmă
Teorie conspiraționistă sau crunta realitate, "Germanizarea României" ?
După cunoscuta lovitură de stat din decembrie 1989, "imperialiștii" din vestul Europei au început invadarea României sub diverse pretexte și forme, multe din ele fiind aparent credibile.
Încă din 1990 România a devenit piața de desfacere a producătorilor occidentali, absorția de mărfuri a românilor a salvat occidentul de la o imensă criză economică.
La numai 10 ani distanță, sub conducerea guvernamentală a lui Adrian Năstase (PDSR) își fac apariția primele companii străine, în mod surprinzător multe cu capital majoritar german.
Klaus Werner Iohannis, omul de bază al Germaniei în România, ajuns chiar președintele statului din 21 decembrie 2014 și până în prezent.
"Plantat" din timp să conducă echipa "ariană" aleasă cu care va înfăptui "Germanizarea României", după expirarea celor două mandate de președinte va deveni Cancelar pe ceea ce va fi colonia Germaniei.
Nu întâmplător România este invadată de însemne și activități germane, așa cum puteți deja observa: centre, magazine, cluburi, muzee, statui, etichete, benere, afișe.
Cea mai vizibilă și revoltătoare schimbare o putem observa la instituția de pază și ordine publică Poliția Română, fapt ce arată clar că există planuri în derulare.
Iată câteva fapte ale "viteazului" Klaus Werner Iohannis:
- anularea datoriei Germaniei față de România, reprezentând daune de război;
- cedarea către Germania sub diverse forme bunuri cum sunt: terenuri, clădiri, resurse, etc;
- îndatorarea românilor peste capacitatea de a returna împrumuturile, ca la un momentdat să fie executați silit;
- implementarea de legi, convenții și tratate în defavoarea României și românilor;
- este premiantul organizațiilor răufăcătoare României, așa cum sunt Kalergi, Brukenthal, etc;
- aplicarea planurilor de ștergere a identității, suveranității, creștinismului, a valorilor morale și materiale.
PS: Cu tristețe și durere :( remarc cedarea fraților mei români a tot ce-i definește.
Ne-am lăsat cotropiți de un popor cu un trecut urât, devenind un preș pe care ei se șterg. :(
-> Veți spune, "ce vrei tu băiete, în treburile mari de ce te bagi ?", stai locului că asta-i rânduirea.
Mă tot întreb, oare de ce nu putem fi independenți și suverani ?
Consider că am suferit prea mult, de mii de ani plătim tribut și suntem cotropiți.
Oare unde mereu greșim ? Ce nefericire, ce blestem ?
Imagini sugestive
Articol redactat și publicat: 26.11.2021
Fotografie · 4 ani în urmă
Teorie conspiraționistă sau crunta realitate, "Germanizarea României" ?
După cunoscuta lovitură de stat din decembrie 1989, "imperialiștii" din vestul Europei au început invadarea României sub diverse pretexte și forme, multe din ele fiind aparent credibile.
Încă din 1990 România a devenit piața de desfacere a producătorilor occidentali, absorția de mărfuri a românilor a salvat occidentul de la o imensă criză economică.
La numai 10 ani distanță, sub conducerea guvernamentală a lui Adrian Năstase (PDSR) își fac apariția primele companii străine, în mod surprinzător multe cu capital majoritar german.
Klaus Werner Iohannis, omul de bază al Germaniei în România, ajuns chiar președintele statului din 21 decembrie 2014 și până în prezent.
"Plantat" din timp să conducă echipa "ariană" aleasă cu care va înfăptui "Germanizarea României", după expirarea celor două mandate de președinte va deveni Cancelar pe ceea ce va fi colonia Germaniei.
Nu întâmplător România este invadată de însemne și activități germane, așa cum puteți deja observa: centre, magazine, cluburi, muzee, statui, etichete, benere, afișe.
Cea mai vizibilă și revoltătoare schimbare o putem observa la instituția de pază și ordine publică Poliția Română, fapt ce arată clar că există planuri în derulare.
Iată câteva fapte ale "viteazului" Klaus Werner Iohannis:
- anularea datoriei Germaniei față de România, reprezentând daune de război;
- cedarea către Germania sub diverse forme bunuri cum sunt: terenuri, clădiri, resurse, etc;
- îndatorarea românilor peste capacitatea de a returna împrumuturile, ca la un momentdat să fie executați silit;
- implementarea de legi, convenții și tratate în defavoarea României și românilor;
- este premiantul organizațiilor răufăcătoare României, așa cum sunt Kalergi, Brukenthal, etc;
- aplicarea planurilor de ștergere a identității, suveranității, creștinismului, a valorilor morale și materiale.
PS: Cu tristețe și durere :( remarc cedarea fraților mei români a tot ce-i definește.
Ne-am lăsat cotropiți de un popor cu un trecut urât, devenind un preș pe care ei se șterg. :(
-> Veți spune, "ce vrei tu băiete, în treburile mari de ce te bagi ?", stai locului că asta-i rânduirea.
Mă tot întreb, oare de ce nu putem fi independenți și suverani ?
Consider că am suferit prea mult, de mii de ani plătim tribut și suntem cotropiți.
Oare unde mereu greșim ? Ce nefericire, ce blestem ?
Imagini sugestive
Articol redactat și publicat: 26.11.2021
Fotografie · 4 ani în urmă
Teorie conspiraționistă sau crunta realitate, "Germanizarea României" ?
După cunoscuta lovitură de stat din decembrie 1989, "imperialiștii" din vestul Europei au început invadarea României sub diverse pretexte și forme, multe din ele fiind aparent credibile.
Încă din 1990 România a devenit piața de desfacere a producătorilor occidentali, absorția de mărfuri a românilor a salvat occidentul de la o imensă criză economică.
La numai 10 ani distanță, sub conducerea guvernamentală a lui Adrian Năstase (PDSR) își fac apariția primele companii străine, în mod surprinzător multe cu capital majoritar german.
Klaus Werner Iohannis, omul de bază al Germaniei în România, ajuns chiar președintele statului din 21 decembrie 2014 și până în prezent.
"Plantat" din timp să conducă echipa "ariană" aleasă cu care va înfăptui "Germanizarea României", după expirarea celor două mandate de președinte va deveni Cancelar pe ceea ce va fi colonia Germaniei.
Nu întâmplător România este invadată de însemne și activități germane, așa cum puteți deja observa: centre, magazine, cluburi, muzee, statui, etichete, benere, afișe.
Cea mai vizibilă și revoltătoare schimbare o putem observa la instituția de pază și ordine publică Poliția Română, fapt ce arată clar că există planuri în derulare.
Iată câteva fapte ale "viteazului" Klaus Werner Iohannis:
- anularea datoriei Germaniei față de România, reprezentând daune de război;
- cedarea către Germania sub diverse forme bunuri cum sunt: terenuri, clădiri, resurse, etc;
- îndatorarea românilor peste capacitatea de a returna împrumuturile, ca la un momentdat să fie executați silit;
- implementarea de legi, convenții și tratate în defavoarea României și românilor;
- este premiantul organizațiilor răufăcătoare României, așa cum sunt Kalergi, Brukenthal, etc;
- aplicarea planurilor de ștergere a identității, suveranității, creștinismului, a valorilor morale și materiale.
PS: Cu tristețe și durere :( remarc cedarea fraților mei români a tot ce-i definește.
Ne-am lăsat cotropiți de un popor cu un trecut urât, devenind un preș pe care ei se șterg. :(
-> Veți spune, "ce vrei tu băiete, în treburile mari de ce te bagi ?", stai locului că asta-i rânduirea.
Mă tot întreb, oare de ce nu putem fi independenți și suverani ?
Consider că am suferit prea mult, de mii de ani plătim tribut și suntem cotropiți.
Oare unde mereu greșim ? Ce nefericire, ce blestem ?
Imagini sugestive
Articol redactat și publicat: 26.11.2021
Fotografie · 4 ani în urmă
Furtună în Carpați
O perioadă s-a "rostogolit" în spațiul public prin intermediul presei subiectul unui iminent conflict al Ucrainei cu Rusia, motive mai vechi "dosite la sertar", răscolite din când în când.
Petro Poroshenko, fostul președinte al Ucrainei, denumit și "Regele ciocolatei", a fost în centrul unui scandal pe probleme economice, fiind acuzat de afaceri ilegale cu Hunter Biden, fiul actualului președinte SUA Joe Biden.
În anul 2020, în timpul campaniei electorale din Statele Unite, presa internațională a vorbit despre problemele lui Hunter Biden în Ucraina, unde s-au adus acuzații cu privire la clasarea dosarului de fraudă fiscală de ordinul mild. de $.
Totodată "scânteia" a "aprins focul" unor conflicte mai vechi între Ucraina și Rusia, în această situație Americanii venind în sprijinul Ucrainei prin aliații NATO.
Așa dar, ce avem noi aici ?
Avem aplicarea unor planuri diabolice de "deranjare" a Rusiei de către americani, făcând-o prin întermediarii parteneri NATO așa cum este și România.
Culmea, din toți partenerii NATO de pe flancul est-european, România prin președintele Klaus Iohannis și ministrul de externe Bogdan Aurescu s-a angajat semnând la Washington implicarea în acțiunile ce vor urma în Ucraina.
Conform surselor oficiale Polonia și Ungaria s-au opus și au respins categoric să facă parte din echipa acestor operațiuni diabolice.
Din cele mai vechi timpuri "imperialiștii globaliști" au încercat prin diverse metode destabilizarea și dezintegrarea Rusiei.
Interesant și pare a fi insesizabil faptul că Ucraina nu este partener NATO, cu toate astea americanii îi susțin pe ucrainieni indirect, prin aliați.
În mod suspect România are de curând ca prim-ministru un militar de carieră în persoana generalului Nicolae Ciucă, guvern condus de militar reflectă starea de război în care ne aflăm, așa cum s-a mai întâmplat în anii 40, în perioada celui de al 2-lea război mondial.
Concluzie: "Se pare că americanoizii se vor bate cu rusnacii, dar o vor face până la ultimul român.
imperialiștii globaliști ne sacrificând soldații lor într-un război de uzură în care americanii vor consuma armament produs pe stoc, astfel fabricile producând încontinuare"
PS: Frați români, trebuie să ne opunem și să spunem într-un glas -> Conflictul lor nu ne privește.
Procedând așa cum au făcut-o Polonia și Ungaria.
Ar trebui să fim NEUTRI, plus că noi avem probleme de nu le facem față.
Imagine sugestivă
Articol redactat și publicat: 27.11.2021
Fotografie · 4 ani în urmă
BREAKING NEWS: "Butonul de panică la mâna Fiurărului"
Acest articol atinge un subiect sensibil și complex în același timp, nu mai este secret, de aceea a apărut și în spațiul public faptul că în căteva țări din Europa printre care și România sunt antrenați și pregătiți lucrători ai "Poliției Europene".
D-nu general în rezervă Emil Străinu a menționat în spațiul public din presă faptul că pe teritoriul României, în baze militare speciale și cu logistică de generație nouă sunt antrenați soldații noii structuri Europene.
Cun nu iese fum fără foc, nenumărate voci au menționat faptul că mare parte din acești polițiști europeni sunt barbați selectați din refugiații primiți cu "brațele deschise".
Vă amintiți când madame Merkel solicita tuturor țărilor membre UE să primească cotă de refugiați, despre acest subiect am mai vorbit și în alte articole cu referiri asemănătoare.
În această PANdemie guvernul României a impus măsuri aberante prin forțele de pază și ordine publică care sunt: Jandarmeria, Poliția națională și cea locală.
Știm bine, unii cetățeni au simțit pe "pielea lor" abuzurile comise de angajați M.A.I. plătiți din banii noștri, angajați care ar fi trebuit să ne apere drepturile și interesele.
Pentru că o mână de oameni au inițiat demersuri juridice împotriva abuzatorilor, lucrători din M.A.I., polițiști au făcut deja pas înapoi.
În schimb lucrătorii din Jandarmerie continuă să comită abuzuri și să împiedice românii dintr-o anumită categorie să-și desfășoare activitățile cotidiene.
În acest caz, coordonatorul acestei acțiuni PLANdemice a menționat și solicitat înființarea unui departament special de intervenții format din 90.000 de lucrători chiar și aduși din extern.
Actuali "lideri" din aparatul de stat, echipa închegată recent reprezintă "Gestapoul" românesc.
"Fiurărul" suprem este gata să apese "butonul de panică", moment în care își vor face apariția "Volgile negre" și "Gorilele în pardesie".
Cu temele făcute și bine înarmați, m3rc3narii vor aresta, extrage din orice loc, chiar și din locunțe cu forța români pe care îi vor duce în centre special amenajate.
Despre centre/lagăre de tip FEMA am vorbit în două articole, oferind în acest sens exemplu din Australia, unde oameni sunt arestați și aruncați în aceste lagăre.
PS: Patrioți aflați în pozițiile cheie vor împiedica șcelerații să-și pună în aplicare planurile diabolice.
Trebuie împiedicat cu orice preț "Fiurărul" să apese "butonul de panică".
Apăsarea "butonului de panică" care ar genera dezastu de proposrții este similar declanșării unui război.
Imagine sugestivă
Articol redactat și publicat: 03.12.2021
Fotografie · 4 ani în urmă
Definiția egalității exprimată în câteva cuvinte
Egalitatea e cel mai mare dușman al libertății... principiul egalitîții, pe care-l vehiculează democrații din lume, funcționează în mod real numai în religie, fiindcă numai religia creștină consideră oamenii egali în fața lui Dumnezeu...
În celebra Déclaration des Droits de l Homme et du Citoyen a revoluției franceze, prima propoziție e o ediție absolută sau, în cel mai bun caz, un sofism: oamenii sunt egali de la natură... asta e ca și cum Kant ar fi egal cu Iliescu... oamenii sunt inegali de la natură...
Sunt inegali inșiși membrii unei familii, în care unul poate fi genial, altul mediocru și altul imbecil... substanța ereditară e un mister...
Petre Țuțea
Text preluat
Foto: Petre Țuțea
Articol publicat: 04.12.2021
Fotografie · 4 ani în urmă
-> GRATIS <-
Plătim ca să avem gratuități,
Și vindem pe degeaba la străini,
Ne bucurăm de cușca aurită,
Suntem stăpânii sclavilor ce azi ne sunt stăpâni.
Mâncam mâncarea celor din străinătate,
Plătind-o azi cu bani munciți din greu,
Dar dăm degeaba rodul muncii noastre,
Căci țara e condusă de evrei.
Deși cu toții știm povestea,
Și știm cu toții că suntem furați,
Alegem azi să închidem ochii,
Și continuăm să îi votăm pe criminali.
Dar nu ne mai trezim odată?
Spunea un mare Om… român,
Căci a venit iar timpul astăzi,
Cu sânge viitorul să-l plătim.
Autor: Marian Motocu (Un Oltean Încăpățânat)
Foto: Marian Motocu
PS: În numele românilor adevărați îți mulțumesc pentru tot ceea ce faci frate drag patriot și naționalist.
Preluare și publicare: 12.12.2021
Fotografie · 4 ani în urmă
Codurile armelor pentru război - "in dă securitate"
-> Pe placul unora, dușman altora;
Știu și mai ales sunt conștient că nu sunt pe placul tuturor, nici nu aș putea fi dacă iau în calcul cât de diferiți suntem.
Din istoria creștină se știe că nici Iisus Hristos nu a fost pe placul tutruror, drept urmare știm cu toții ce s-a întâmplat.
Și iată cum de peste 2000 de ani omenirea trăiește într-un mare haos și relativitate.
Nu sunt excepție, nici nu aș putea, nu sunt pe placul tuturor atunci când vorbesc, scriu și acționez.
-> Ce, cum, și de ce;
Cu acest articol lansez un serial intitulat "Codurile armelor", pregătiri pentru războiul ce "bate la ușă".
Puțini au citit, și mai puțini au înțeles ideea articolului intitulat "Dosar din naștere", a cărei publicare s-a făcut pe 22.03.2021
"Uraaa, securitatea a murit, trăiască securitatea".
Dânsa, securitatea a fost desființată în 30 decembrie 1989 prin decret nr. 33, articol unic, semnat de președintele CFSN Ion Iliescu.
În realitate securitatea a fost pitită sub "mantaua armatei", puterea nou instalată având și ea nevoie de "liniște".
La ceva timp "ea" reapare cu "straie noi", sub un nume franțuzesc cu aer de occident, structură menită să apere demnitarii statului și să reprime orice formă de manifestație.
Rapid MAI s-a apucat să facă investiții în această structură de forță oferindu-le lucrătorilor terenuri, clădiri, logistică, cursuri de specializare și perfecționare.
-> "Nas-în-nas cu securitatea";
Un individ din "garnizoana" locală mă tot hărțuiește de un an în timpul serviciului cât și în timpul liber.
Când este în uniformă se dă zmeu, comite fără priceapă fapte grave, abuz în serviciu, se poartă abuziv și hărțuiește.
Să-și facă motiv să se apropie de mine superiorii lui i-au oferit pretextul "masca de protecție".
Individul s-a străduit să mă sancționeze pentru nepurtarea "măștii de protecție", scopul fiind să mă provoace, gândind că mă voi revolta încât să intervină în forță.
Ce a omis să-i spună superiorii, este faptul că sunt calm, mă documentez pe legi și pot acționa.
-> Justiția legată la ochi și mâini;
Balanța e stricată atunci când ar deranja securitatea și alte interese, domnița legată la ochi este acum legată și la mâini.
Parcă eram cu toți egali în fața legii! Acum totul s-a schimbat.
Și totuși mai sunt magistrați conștiincioși, pe care îi voi căuta, cu siguranță problemele ce le am se vor rezolva.
Va urma...
Imagine sugestivă
Articol redactat și publicat: 18.12.2021
Fotografie · 4 ani în urmă
Despre datoria de a nu te supune
(H.D. Thoreau, Resistance to Civil Government)
Ideea contractului social în care oamenii s-ar angaja de bunăvoie pentru a stabili o societate în care să se simtă apărați de vicisitudinile stării de natură este o pură ficțiune, în măsura în care nici unul din cetățenii existenți astăzi oriunde pe glob nu și-a dat un consimțământ explicit, odată cu intrarea în această lume – sau măcar odată cu vârsta majoratului, față de sistemul constituțional, față de ansamblul legilor pe care va fi ținut să le respecte, sau față de politicile pe care guvernul le pune în practică.
Nu există, de fapt, o „intrare” în contractul social, pentru că omul este aruncat în lume, el se naște direct parte a acestui contract fără să fi consimțit vreodată la el, ca individ.
Cu toate acestea, întreaga filosofie constituțională a statelor democratice se bazează pe ideea de contract social și pe acel „consimțământ de a fi guvernați”.
Acest consimțământ se consideră a fi implicit, atâta timp cât cetățenii acceptă să se supună legilor; ei au posibilitatea legală de a schimba guvernanții prin vot și de a aproba modificările constituționale prin referendum.
Democrațiile contemporane se confruntă însă cu o vidare de sens a acestor gesturi electorale.
În condițiile în care impactul votului este din ce în ce mai mic asupra unei clase politice oligarhice, iar posibilitatea reală a cetățenilor de a schimba ceva prin vot pare din ce în ce mai iluzorie, nivelurile de absenteism ating cotele istorice maxime.
Constatăm o „oboseală” (fatigue) generală a modelului democrațiilor occidentale, care par să-și fi atins limitele posibilităților lor de a menține consensul social fondator.
Există o prăpastie între elitele politice și mase; pe de o parte, elitele politice răspund din ce în ce mai puțin la cerințele cetățenilor și sunt din ce în ce mai greu de înlocuit, din lipsă de alternative (în context românesc, sloganul Pieței Universității PDL, USL, aceeași mizerie este revelator).
Pe de altă parte, gradul de contestare al modurilor de guvernare este în creștere peste tot în lume, contestarea tinzând să capete aspecte violente și anti-sistem: spre deosebire de grevele și mișcările tradiționale care contestau anumite politici sau anumite forțe politice aflate la putere, contestarea din zilele noastre este mai degrabă îndreptată împotriva sistemului politic ca atare.
În contrapartidă, elitele politice care administrază Statul recurg la mijloace din ce în ce mai violente pentru a limita și a reprima aceste mișcări, mijloace care se află adesea la limita legalității.
Dar legile, făcute tot de aceste elite politice, evoluează odată cu atmosfera timpului: din ce în ce mai mult, ele permit supravegherea cetățenilor astfel încât orice tentativă de contestare organizată să fie înăbușită încă din fașă.
Din ce în ce mai mult, Statele își tratează cetățenii ca pe niște supuși sau, și mai rău, ca pe niște simple obiecte ale guvernării, și nu ca pe părțile constituente ale unui contract social de la care, totuși, se revendică (în acest sens, este simptomatică terminologia discursului public în care se vorbește de „populație” și nu de „cetățeni”).
Așadar, presupunem că un cetățean X se află în următoarea situație (prea puțin ipotetică, să recunoaștem): votul său nu are nici un impact asupra politicilor guvernamentale; mecanismele de asociere la luarea deciziei sunt din ce în ce mai îndoielnice (acest lucru este în primul rând valabil pentru România); nu și-a exprimat consimțământul de a fi guvernat, dar dacă declară retragerea acestui consimțământ, organele Statului vor considera, în cel mai bun caz, că subminează ordinea de drept.
Care sunt mijloacele care-i rămân cetățeanului prin care să poată să-și afirme caracterul politic (în sensul în care el este membru al corpului politic constitutiv al Statului, și în opoziție cu un caracter pur obiectual)?
Asocierea pentru crearea de contra-puteri, nesupunerea civică, și revoluția.
Nu vom trata aici fenomenul asociativ, dificultățile coagulării sale și impactul pe care îl poate avea asupra sistemului politic; nu vom trata nici revoluția, fenomen politic radical și oarecum desuet, dar în orice caz îndelung dezbătut în teoria politică.
Ne vom opri asupra conceptului de nesupunere civică, foarte puțin cunoscut la noi până în timpuri recente, și mai puțin teoretizat decât alte forme de reconstituire a politicului de către cei fără de putere.
Ce este nesupunerea civică? În linii mari, ea constă în actul de a încălca o lege în vigoare în virtutea unei convingeri morale personale (dar presupusă a avea un caracter universal) și pentru a atrage atenția opiniei publice și a guvernului asupra caracterului imoral al anumitor legi sau politici guvernamentale. Diferitele definiții care au fost schițate în literatura de specialitate converg în a spune că nesupunerea civică are următoarele caracteristici:
- implică încălcarea deliberată a legii.
Cazurile în care anumite gesturi de protest nu sunt însoțite de încălcarea niciunei legi nu pot fi clasificate, din punct de vedere tehnic, ca nesupunere civică.
- implică acceptarea – și chiar solicitarea – sancțiunii penale. Un act de nesupunere civică este un act public și asumat; autorul său nu caută să ascundă faptul că a încălcat o lege, și de aceea el nu este un infractor.
Dimpotrivă, el caută să atragă atenția asupra injusteții unei legi sau politici, deci interesul său este ca fapta sa să fie cât mai cunoscută de opinia publică și de guvernanți.
- este nonviolentă, pentru că este „civică”, adică se înscrie în limitele conviețuirii civile în societate, respectând principiul fundamental de a nu încălca libertatea celorlalți și de a nu le dăuna în niciun fel.
- nu este fapta unui individ izolat, ci se manifestă printre membrii unui grup; ea este mai degrabă un mijloc de acțiune folosit de minorități organizate.
Hannah Arendt susține că nu poate exista nesupunere civică izolată, ca faptă a unui singur individ, pentru că demersul are în mod necesar o latură socială – este vorba de o acțiune întreprinsă ca rezultat al unor convingeri care circulă în rândul unui grup care, fiind minoritar, nu are la dispoziție alte mijloace de a-și face cunoscută opoziția față de anumite legi sau politici guvernamentale.
- nu trebuie confundată sau asimilată nici cu delincvența de drept comun, nici cu acțiunea revoluționară.
Din punct de vedere juridic, nu se face nici o diferență între un act de nesupunere civică și o faptă penală ce poate fi încadrată ca delict de drept comun: în ambele cazuri este vorba de încălcarea legii.
Din punct de vedere moral însă, cele două sunt fundamental diferite: cel care comite un act de nesupunere civică nu o face în propriul său interes, ci pentru o cauză mai înaltă care, în viziunea sa, poate fi echivalată cu interesul întregii umanități.
În plus, distincția între încălcarea legii în public și cea clandestină este foarte importantă.
În ceea ce privește acțiunea revoluționară, diferența principală este aceea că nesupunerea civică nu este o formă de contestare a sistemului ca întreg și a principiilor sale de bază, ca în cazul luptei revoluționare.
Nesupunerea civică încearcă să atragă atenția asupra unor „scăpări” ale sistemului, pe care îl consideră în cele din urmă legitim, iar consecințele penale ale nesupunerii sunt și ele acceptate.
- O altă distincție necesară este cea între nesupunerea civică și obiecția de conștiință.
Cineva care refuză serviciul militar obligatoriu aduce o obiecție de conștiință, dar nu comite un act de nesupunere civică.
Acesta din urmă trebuie să fie public și să vizeze, ca finalitate, modificarea unei legi sau a unei politici în folosul unui grup mai mare de oameni.
Dacă avem în vedere fundamentele sale filosofice, conceptul de „nesupunere civică” este profund liberal, înscriindu-se în tradiția filosofică iluministă.
La baza lui stă subiectul politic modern, individul autonom în a cărui conștiință rezidă fundamentul moralei universale și care are capacitatea înnăscută de a discerne între bine și rău.
Această conștiință suverană, și nu puterea politică, este instanța supremă căreia trebuie să i se supună individul.
Loialitatea datorată Statului sau națiunii este pusă pe locul doi față de loialitatea datorată umanității în întregul său: cel care comite un act de nesupunere civică o face în vitrutea unui bine superior celui promis de guvernarea vremelnică.
Iar loialitatea față de umanitate se judecă doar în forul propriei conștiințe.
Epoca de glorie a practicii nesupunerii civice este deceniul al șaptelea american, o perioadă în care înfloresc atât actele de nesupunere, cât și dezbaterile academice din jurul conceptului.
Această proliferare este legată de contextul legilor rasiale din Sud, precum și de opoziția față de războiul din Vietnam, aflat în plină desfășurare.
Hannah Arendt crede că nesupunerea civică este o expresie a tradiției asociative americane, și că, prin urmare, ea este puțin compatibilă cu alte tipuri de tradiție politică.
Însă, deși născută în Statele Unite ale Americii, practica nesupunerii civice și-a câștigat adepți și în alte spații culturale.
Vom expune mai jos cele mai celebre exemple de nesupunere civică.
Henry David Thoreau (1817-1862), inventatorul conceptului, este un original al timpurilor sale. La 28 de ani a luat decizia să petreacă o vreme izolat de lume, retrăgându-se pe o proprietate dintr-o pădure, pe malul lacului Walden din Massachusetts, unde a trăit timp de doi ani într-o casă din lemn construită de el însuși.
În această perioadă, a fost căutat de fisc, cerându-i-se să-și plătească taxele restante de mai mulți ani.
Ca urmare a refuzului său, a trebuit să petreacă o noapte la închisoare; a doua zi dimineață, mătușa lui a plătit restanța către Stat (după câte se pare, împotriva voinței lui Thoreau), și acesta a fost eliberat.
Ne interesează aici mai cu seamă motivul pentru care Thoreau a refuzat să plătească taxele: este vorba de opoziția sa față de sclavie și de războiul dus de Statele Unite împotriva Mexicului, pe care le consideră imorale.
Ca urmare a acestei experiențe, care pare să-l fi marcat decisiv, Thoreau publică în 1849 eseul Resistance to Civil Government, or Civil Disobedience, în care justifică teoretic refuzul individului de a se supune legilor unei guvernări pe care o consideră, conform propriei sale conștiințe, imorală.
Martin Luther King este un alt caz celebru citat îndeobște pentru a exemplifica nesupunerea civică.
În semn de protest împotriva segregării rasiale din Statele Unite, care impunea spații separate pentru albi și negri în restaurante, autobuze, instituții publice etc., Martin Luther King organizează în 1955-56 un boicot al autobuzelor, determinându-i pe susținătorii abolirii segregației să refuze să mai meargă cu mijloacele de transport în comun.
Acest lucru punea o problemă serioasă companiei de transport, în condițiile în care cca 75% din clienții săi erau persoane de culoare.
Trebuie menționat că acest boicot nu a fost gândit ca încălcare a vreunei legi, ci a fost doar o modalitate de a protesta ocolind legea.
Cu toate acestea, Luther King a fost condamnat ulterior în justiție pe baza unei legi anti-boicot.
Boicotul a luat sfârșit, însă, doar după ce Cureta Supremă a afirmat neconstituționalitatea legilor rasiale aflate în vigoare în mai multe state din Sud.
Ultimul exemplu la care ne vom referi este la fel de cunoscut ca și celelalte două: Mahatma Ghandi.
El practică această formă de protest de-a lungul mai multor decenii, sub diferite forme.
În anii 20, îi organizează pe țăranii care protestează împotriva impozitelor agricole prea mari.
În 1930, organizează un marș de 400 de km împotriva taxei naționale pe sare.
Dar cea mai cunoscută acțiune a sa este mișcarea Quit India, împotriva dominației coloniale britanice, începută în 1942 printr-un celebru discurs al lui Ghandi.
Mișcarea cheamă la nesupunere civică non-violentă pe toți cei care consideră imorală stăpânirea britanică și obligația supușilor din colonii de a contribui la efortul de război.
Reacția britanică la această mișcare este foarte dură: în jur de 60 000 de oameni, participanți la mișcare, sunt pedepsiți cu închisoarea.
Problemele legate de practica nesupunerii civice sunt destul de numeroase, dar ne vom opri asupa câtorva care prezintă mai multă relevanță.
Prima dintre ele, care pare o aporie imposibil de depășit, este cea a justificării legale – sau teoretice, în general, a acestei forme de protest.
Cum trebuie să trateze justiția un act de nesupunere civică în cazul în care acesta este perfect justificat din punct de vedere moral, dar contravine legilor în vigoare?
O a doua întrebare relevantă pentru discuția noastră ar fi: în ce măsură nesupunerea civică este un instrument eficient de influență asupra politicilor guvernamentale și în ce măsură este un mijloc de subminare a ordinii de drept?
În sfârșit, având în vedere condițiile istorice din spațiul românesc, coordonatele culturale, o tradiție politică oarecum diferită de cea americană, ce șanse există ca nesupunerea civică să devină o practică politică asumată în societatea românească?
Este acest lucru de dorit?
Un aspect interesant al practicii nesupunerii civice este acela că ea a fost folosită în mod strategic de asociații civice americane pentru a testa constituționalitatea, la nivel federal, a unor legi ale Statelor din federație.
Acest lucru a fost posibil datorită dualității sistemului juridic american.
Teoretic, această strategie este posibilă și în România, în măsura în care există cel puțin două Curți superioare curților naționale, și anume Curtea Europeană a Drepturilor Omului și Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Este posibil pentru anumite organizații civice din România să practice nesupunerea civică tocmai în scopul strategic de a aduce în fața justiției naționale cazuri care, în cazul unei soluții nefavorabile, să fie înaintate către aceste curți superioare, unde ar putea avea mai multe șanse.
O altă utilizare posibilă a nesupunerii civice poate avea drept scop aducerea în prim-planul dezbaterii publice anumite legi sau politici considerate nedrepte.
Atunci când instituțiile statului nu mai funcționează, ca în imaginea pe care am încercat să o zugrăvim în prima parte a expunerii noastre, soluțiile la criza politică nu pot veni decât din societate.
Prin practica nesupunerii civice este posibilă o campanie de aducere în conștiința publică a unor teme pe care publicul amenințat de dispariția politicului și mult prea preocupat de îngrijorările vieții de zi cu zi le poate da uitării.
Este vorba, în cele din urmă, de asumarea calității de cetățean, de asumarea responsabilității de a participa la deciziile politice, și de afirmarea unei conștiințe morale aflată deasupra simplei dorințe de prezervare biologică.
Text preluat
Imagine sugestivă
Articol publicat: 29.12.2021
Se încarcă...
4 ani în urmă
4 ani în urmă
4 ani în urmă
4 ani în urmă
4 ani în urmă
4 ani în urmă
4 ani în urmă
4 ani în urmă
4 ani în urmă
4 ani în urmă
4 ani în urmă
4 ani în urmă
4 ani în urmă
4 ani în urmă
4 ani în urmă
4 ani în urmă
4 ani în urmă
4 ani în urmă
4 ani în urmă
4 ani în urmă
4 ani în urmă
4 ani în urmă
4 ani în urmă
4 ani în urmă
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Proteste violente - Haiti
Autoritati vs. cetateni
Democrația (în traducere literală „conducere de către popor”, din grecescul δημοκρατία - demokratia, de la demos, „popor” + kratos, „putere” = "puterea poporului") este un regim politic care se bazează pe voința poporului.
Principiile de bază ale democrației sunt votul universal și suveranitatea națiunii.
De esența democrației moderne ține respectarea drepturilor omului (egalitatea în fața legii, dreptul la opinie etc.), pluripartidismul, limitarea și separarea puterilor în stat.
În antichitate, orașul-stat Atena a experimentat o formă de democrație directă, prin care toți cetățenii discutau periodic problemele cetății în agora și luau împreună decizii.
În ziua de astăzi, termenul este, de cele mai multe ori, folosit cu sensul de democrație liberală, dar există multe alte varietăți, iar metodele de a guverna pot diferi.
Cu toate că termenul democrație este utilizat, de obicei, în contextul unui stat politic, principiile sale sunt aplicabile și altor organisme sau entități, cum ar fi universitățile, sindicatele, companiile publice sau organizațiile civice.
Pe plan politic, democrația se definește ca regimul politic fundamentat pe principiul suveranității naționale (națiunea conduce statul prin reprezentanții săi aleși, pe principiul separării puterilor în stat și pe principiul egalității tuturor în fața legii).
Democrația este inseparabilă de respectarea drepturilor omului și ale cetățeanului. Democrația modernă are la bază trei modele istorice din sec. XVII-XVIII (englez, american, francez)
Un element important al democrației este constituția. Acest document, votat de către popor prin referendum organizat în mod liber, reglementează drepturile și libertățile individului într-un stat și definește limitele puterii conducătorilor aflați în diferite funcții din stat și din guvern, definește politicile fundamentale și stabilește structura, datoria și puterea guvernului.
Principiile democrației
Autoritatea este prezentă în relațiile dintre oameni atât în viața privată, cât și în viața publică.
Autoritatea înseamnă puterea legitimă a cuiva de a-și impune propria voință celorlalți.
În statul democratic, autoritatea este mult diferită de exercitarea puterii într-un regim totalitar sau autoritar.
Principiile democratiei sunt niste norme, reguli de baza cu ajutorul carora functioneaza un stat democratic.
- Libertatea
- Egalitatea
- Responsabilitatea
- Dreptatea
- Proprietatea
- Pluralismul politic
- Separarea puterilor în stat
- Reprezentativitatea.
- Principiul suveranitatii natiunii
- Principiul domniei majoritatii si protectiei minoritatii
Principiul separarii puterilor in stat:
- A fost formulat de catre ganditorul francez Montesquieu;
- Potrivit acestui principiu, in cazul unui stat democratic trebuie sa existe 3 puteri: legislativa -> intocmeste legile, executiva -> pune in practica legile intocmite si judecatoreacsa -> verifica respectarea legilor.
Aceste puteri trebuie sa fie independente, sa se controleze reciproc si sa colaboreze intre ele.
Text prelut de pe Wikipedia
La o prima observatie ar parea ca poporul este "dirijorul orchestrei" numita democratie, ca puterea apartine cetatenilor, asta numai aparent se intampla.
In realitate termenul democratie este o ideologie artificiala pentru mentalul colectiv, administratia statelor facandu-se pe principii comuniste si chiar fasciste.
Intr-o forma "cosmetizata" cetatenilor li se ofera mascarada alegerilor si aparent competitie politica, numai ca presedintii, ministri si parlamentarii sunt propusi de "liderii" nevazuti ai lumii.
"Stapanii" planetei conduc prin regate, bancheri, corporatii si organizatii apropape toate statele lumii dupa principii stabilite de cercuri restranse.
Masurile aplicate in mod gradual au generat presiuni ale popoarelor constranse, dand nastere la proteste masive, uneori chiar violente.
Prin intermediul presei si al retelelor social-media observam manifestarea nemultumirilor in multe tari, incercari disperate ale cetatenilor de a opri masurile dictatoriale impuse de autoritati.
Solicitarile protestatarilor sunt de fiecare data:
- o mai bună gestionare a statului;
- acordarea de drepturi si libertati;
- crearea de locuri de muna;
- creșterea calității vieții;
- creșterea salariilor.
In multe tari ale lumii cetatenii ies in strada, protestand impotriva deciziilor si masurilor impuse de autoritati.
Asa cum este de asteptat, fortele de ordine publica reprima manifestantii la ordine precise date de guvernanti.
De cele mai multe ori protestele degenereaza in acte de violenta, pagube materiale, arestari, persoane vatamate si chiar decese.
De fiecare data protestele au loc in apropierea cladirilor administrative, care sunt: presedentie, guvern, parlament, primarii, consilii locale si institutii conexe.
In multe actiuni de acest gen, s-a intamplat ca protestatarii sa patrunda in cladirile administrative fugarind functionarii si vandalizand bunuri, vezi exemplul recent Capitol Hill, Washington DC, U.S.A.
Ca aspectul evenimentelor sa fie unul apocaliptic, intra in "scena" instrumentele globalistilor, presa (mass-media) si retelele (social-media), bine platite si controlate.
Evident, ca cetatean constiincios si responsabil, nu sunt de acord cu actele de violenta si distrugeri, dar oamenii nu gandesc toti la fel, si repede in astfel de momente ia nastere efectul "de turma".
Conform legislatiei fundamentale a statului, functionarii din presedentie, parlament, primarii si consilii sunt alesii poporului prin vot democratic, functionarii fiind vremelnici pe posturile ocupate.
Cladirile administrative, infrastructura si altele sunt proprietatea statului si a intregului popor, acolo unde mai putem vorbii de stat suveran si independent.
De peste 30 de ani administratorii statului nu mai reprezinta drepturile si interesele cetatenilor, ei actionand la comenzile organizatiilor si corporatiilor straine, vezi cazul Romaniei.
Complice la dezastru, tradare si genocid sunt servciciile secrete ale statului, de cele mai multe ori si cu implicarea unor servicii secrete straine.
Anul ce tocmai a inceput 2021, se anunta proteste masive in mai toate statele lumii, ca masuri impuse de guverne in contextul pandemiei Sars-Cov2, crizei economice si schimbarilor administrative globale.
Sperante ca si cetatenii romani isi vor manifesta in strada nemultumirile la adresa presedintelui Klaus Iohannis, echipei guvernului condus de Florin Cîțu si parlamentului.
Imagini sugestive, sursa internet
Articol redactat si publicat: 10.01.2021
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Proteste violente - Ierusalim
Autoritati vs. cetateni
Democrația (în traducere literală „conducere de către popor”, din grecescul δημοκρατία - demokratia, de la demos, „popor” + kratos, „putere” = "puterea poporului") este un regim politic care se bazează pe voința poporului.
Principiile de bază ale democrației sunt votul universal și suveranitatea națiunii.
De esența democrației moderne ține respectarea drepturilor omului (egalitatea în fața legii, dreptul la opinie etc.), pluripartidismul, limitarea și separarea puterilor în stat.
În antichitate, orașul-stat Atena a experimentat o formă de democrație directă, prin care toți cetățenii discutau periodic problemele cetății în agora și luau împreună decizii.
În ziua de astăzi, termenul este, de cele mai multe ori, folosit cu sensul de democrație liberală, dar există multe alte varietăți, iar metodele de a guverna pot diferi.
Cu toate că termenul democrație este utilizat, de obicei, în contextul unui stat politic, principiile sale sunt aplicabile și altor organisme sau entități, cum ar fi universitățile, sindicatele, companiile publice sau organizațiile civice.
Pe plan politic, democrația se definește ca regimul politic fundamentat pe principiul suveranității naționale (națiunea conduce statul prin reprezentanții săi aleși, pe principiul separării puterilor în stat și pe principiul egalității tuturor în fața legii).
Democrația este inseparabilă de respectarea drepturilor omului și ale cetățeanului. Democrația modernă are la bază trei modele istorice din sec. XVII-XVIII (englez, american, francez)
Un element important al democrației este constituția. Acest document, votat de către popor prin referendum organizat în mod liber, reglementează drepturile și libertățile individului într-un stat și definește limitele puterii conducătorilor aflați în diferite funcții din stat și din guvern, definește politicile fundamentale și stabilește structura, datoria și puterea guvernului.
Principiile democrației
Autoritatea este prezentă în relațiile dintre oameni atât în viața privată, cât și în viața publică.
Autoritatea înseamnă puterea legitimă a cuiva de a-și impune propria voință celorlalți.
În statul democratic, autoritatea este mult diferită de exercitarea puterii într-un regim totalitar sau autoritar.
Principiile democratiei sunt niste norme, reguli de baza cu ajutorul carora functioneaza un stat democratic.
- Libertatea
- Egalitatea
- Responsabilitatea
- Dreptatea
- Proprietatea
- Pluralismul politic
- Separarea puterilor în stat
- Reprezentativitatea.
- Principiul suveranitatii natiunii
- Principiul domniei majoritatii si protectiei minoritatii
Principiul separarii puterilor in stat:
- A fost formulat de catre ganditorul francez Montesquieu;
- Potrivit acestui principiu, in cazul unui stat democratic trebuie sa existe 3 puteri: legislativa -> intocmeste legile, executiva -> pune in practica legile intocmite si judecatoreacsa -> verifica respectarea legilor.
Aceste puteri trebuie sa fie independente, sa se controleze reciproc si sa colaboreze intre ele.
Text prelut de pe Wikipedia
La o prima observatie ar parea ca poporul este "dirijorul orchestrei" numita democratie, ca puterea apartine cetatenilor, asta numai aparent se intampla.
In realitate termenul democratie este o ideologie artificiala pentru mentalul colectiv, administratia statelor facandu-se pe principii comuniste si chiar fasciste.
Intr-o forma "cosmetizata" cetatenilor li se ofera mascarada alegerilor si aparent competitie politica, numai ca presedintii, ministri si parlamentarii sunt propusi de "liderii" nevazuti ai lumii.
"Stapanii" planetei conduc prin regate, bancheri, corporatii si organizatii apropape toate statele lumii dupa principii stabilite de cercuri restranse.
Masurile aplicate in mod gradual au generat presiuni ale popoarelor constranse, dand nastere la proteste masive, uneori chiar violente.
Prin intermediul presei si al retelelor social-media observam manifestarea nemultumirilor in multe tari, incercari disperate ale cetatenilor de a opri masurile dictatoriale impuse de autoritati.
Solicitarile protestatarilor sunt de fiecare data:
- o mai bună gestionare a statului;
- acordarea de drepturi si libertati;
- crearea de locuri de muna;
- creșterea calității vieții;
- creșterea salariilor.
In multe tari ale lumii cetatenii ies in strada, protestand impotriva deciziilor si masurilor impuse de autoritati.
Asa cum este de asteptat, fortele de ordine publica reprima manifestantii la ordine precise date de guvernanti.
De cele mai multe ori protestele degenereaza in acte de violenta, pagube materiale, arestari, persoane vatamate si chiar decese.
De fiecare data protestele au loc in apropierea cladirilor administrative, care sunt: presedentie, guvern, parlament, primarii, consilii locale si institutii conexe.
In multe actiuni de acest gen, s-a intamplat ca protestatarii sa patrunda in cladirile administrative fugarind functionarii si vandalizand bunuri, vezi exemplul recent Capitol Hill, Washington DC, U.S.A.
Ca aspectul evenimentelor sa fie unul apocaliptic, intra in "scena" instrumentele globalistilor, presa (mass-media) si retelele (social-media), bine platite si controlate.
Evident, ca cetatean constiincios si responsabil, nu sunt de acord cu actele de violenta si distrugeri, dar oamenii nu gandesc toti la fel, si repede in astfel de momente ia nastere efectul "de turma".
Conform legislatiei fundamentale a statului, functionarii din presedentie, parlament, primarii si consilii sunt alesii poporului prin vot democratic, functionarii fiind vremelnici pe posturile ocupate.
Cladirile administrative, infrastructura si altele sunt proprietatea statului si a intregului popor, acolo unde mai putem vorbii de stat suveran si independent.
De peste 30 de ani administratorii statului nu mai reprezinta drepturile si interesele cetatenilor, ei actionand la comenzile organizatiilor si corporatiilor straine, vezi cazul Romaniei.
Complice la dezastru, tradare si genocid sunt servciciile secrete ale statului, de cele mai multe ori si cu implicarea unor servicii secrete straine.
Anul ce tocmai a inceput 2021, se anunta proteste masive in mai toate statele lumii, ca masuri impuse de guverne in contextul pandemiei Sars-Cov2, crizei economice si schimbarilor administrative globale.
Sperante ca si cetatenii romani isi vor manifesta in strada nemultumirile la adresa presedintelui Klaus Iohannis, echipei guvernului condus de Florin Cîțu si parlamentului.
Imagini sugestive, sursa internet
Articol redactat si publicat: 10.01.2021
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Proteste violente - Irak
Autoritati vs. cetateni
Democrația (în traducere literală „conducere de către popor”, din grecescul δημοκρατία - demokratia, de la demos, „popor” + kratos, „putere” = "puterea poporului") este un regim politic care se bazează pe voința poporului.
Principiile de bază ale democrației sunt votul universal și suveranitatea națiunii.
De esența democrației moderne ține respectarea drepturilor omului (egalitatea în fața legii, dreptul la opinie etc.), pluripartidismul, limitarea și separarea puterilor în stat.
În antichitate, orașul-stat Atena a experimentat o formă de democrație directă, prin care toți cetățenii discutau periodic problemele cetății în agora și luau împreună decizii.
În ziua de astăzi, termenul este, de cele mai multe ori, folosit cu sensul de democrație liberală, dar există multe alte varietăți, iar metodele de a guverna pot diferi.
Cu toate că termenul democrație este utilizat, de obicei, în contextul unui stat politic, principiile sale sunt aplicabile și altor organisme sau entități, cum ar fi universitățile, sindicatele, companiile publice sau organizațiile civice.
Pe plan politic, democrația se definește ca regimul politic fundamentat pe principiul suveranității naționale (națiunea conduce statul prin reprezentanții săi aleși, pe principiul separării puterilor în stat și pe principiul egalității tuturor în fața legii).
Democrația este inseparabilă de respectarea drepturilor omului și ale cetățeanului. Democrația modernă are la bază trei modele istorice din sec. XVII-XVIII (englez, american, francez)
Un element important al democrației este constituția. Acest document, votat de către popor prin referendum organizat în mod liber, reglementează drepturile și libertățile individului într-un stat și definește limitele puterii conducătorilor aflați în diferite funcții din stat și din guvern, definește politicile fundamentale și stabilește structura, datoria și puterea guvernului.
Principiile democrației
Autoritatea este prezentă în relațiile dintre oameni atât în viața privată, cât și în viața publică.
Autoritatea înseamnă puterea legitimă a cuiva de a-și impune propria voință celorlalți.
În statul democratic, autoritatea este mult diferită de exercitarea puterii într-un regim totalitar sau autoritar.
Principiile democratiei sunt niste norme, reguli de baza cu ajutorul carora functioneaza un stat democratic.
- Libertatea
- Egalitatea
- Responsabilitatea
- Dreptatea
- Proprietatea
- Pluralismul politic
- Separarea puterilor în stat
- Reprezentativitatea.
- Principiul suveranitatii natiunii
- Principiul domniei majoritatii si protectiei minoritatii
Principiul separarii puterilor in stat:
- A fost formulat de catre ganditorul francez Montesquieu;
- Potrivit acestui principiu, in cazul unui stat democratic trebuie sa existe 3 puteri: legislativa -> intocmeste legile, executiva -> pune in practica legile intocmite si judecatoreacsa -> verifica respectarea legilor.
Aceste puteri trebuie sa fie independente, sa se controleze reciproc si sa colaboreze intre ele.
Text prelut de pe Wikipedia
La o prima observatie ar parea ca poporul este "dirijorul orchestrei" numita democratie, ca puterea apartine cetatenilor, asta numai aparent se intampla.
In realitate termenul democratie este o ideologie artificiala pentru mentalul colectiv, administratia statelor facandu-se pe principii comuniste si chiar fasciste.
Intr-o forma "cosmetizata" cetatenilor li se ofera mascarada alegerilor si aparent competitie politica, numai ca presedintii, ministri si parlamentarii sunt propusi de "liderii" nevazuti ai lumii.
"Stapanii" planetei conduc prin regate, bancheri, corporatii si organizatii apropape toate statele lumii dupa principii stabilite de cercuri restranse.
Masurile aplicate in mod gradual au generat presiuni ale popoarelor constranse, dand nastere la proteste masive, uneori chiar violente.
Prin intermediul presei si al retelelor social-media observam manifestarea nemultumirilor in multe tari, incercari disperate ale cetatenilor de a opri masurile dictatoriale impuse de autoritati.
Solicitarile protestatarilor sunt de fiecare data:
- o mai bună gestionare a statului;
- acordarea de drepturi si libertati;
- crearea de locuri de muna;
- creșterea calității vieții;
- creșterea salariilor.
In multe tari ale lumii cetatenii ies in strada, protestand impotriva deciziilor si masurilor impuse de autoritati.
Asa cum este de asteptat, fortele de ordine publica reprima manifestantii la ordine precise date de guvernanti.
De cele mai multe ori protestele degenereaza in acte de violenta, pagube materiale, arestari, persoane vatamate si chiar decese.
De fiecare data protestele au loc in apropierea cladirilor administrative, care sunt: presedentie, guvern, parlament, primarii, consilii locale si institutii conexe.
In multe actiuni de acest gen, s-a intamplat ca protestatarii sa patrunda in cladirile administrative fugarind functionarii si vandalizand bunuri, vezi exemplul recent Capitol Hill, Washington DC, U.S.A.
Ca aspectul evenimentelor sa fie unul apocaliptic, intra in "scena" instrumentele globalistilor, presa (mass-media) si retelele (social-media), bine platite si controlate.
Evident, ca cetatean constiincios si responsabil, nu sunt de acord cu actele de violenta si distrugeri, dar oamenii nu gandesc toti la fel, si repede in astfel de momente ia nastere efectul "de turma".
Conform legislatiei fundamentale a statului, functionarii din presedentie, parlament, primarii si consilii sunt alesii poporului prin vot democratic, functionarii fiind vremelnici pe posturile ocupate.
Cladirile administrative, infrastructura si altele sunt proprietatea statului si a intregului popor, acolo unde mai putem vorbii de stat suveran si independent.
De peste 30 de ani administratorii statului nu mai reprezinta drepturile si interesele cetatenilor, ei actionand la comenzile organizatiilor si corporatiilor straine, vezi cazul Romaniei.
Complice la dezastru, tradare si genocid sunt servciciile secrete ale statului, de cele mai multe ori si cu implicarea unor servicii secrete straine.
Anul ce tocmai a inceput 2021, se anunta proteste masive in mai toate statele lumii, ca masuri impuse de guverne in contextul pandemiei Sars-Cov2, crizei economice si schimbarilor administrative globale.
Sperante ca si cetatenii romani isi vor manifesta in strada nemultumirile la adresa presedintelui Klaus Iohannis, echipei guvernului condus de Florin Cîțu si parlamentului.
Imagini sugestive, sursa internet
Articol redactat si publicat: 10.01.2021
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Proteste violente - Chile
Autoritati vs. cetateni
Democrația (în traducere literală „conducere de către popor”, din grecescul δημοκρατία - demokratia, de la demos, „popor” + kratos, „putere” = "puterea poporului") este un regim politic care se bazează pe voința poporului.
Principiile de bază ale democrației sunt votul universal și suveranitatea națiunii.
De esența democrației moderne ține respectarea drepturilor omului (egalitatea în fața legii, dreptul la opinie etc.), pluripartidismul, limitarea și separarea puterilor în stat.
În antichitate, orașul-stat Atena a experimentat o formă de democrație directă, prin care toți cetățenii discutau periodic problemele cetății în agora și luau împreună decizii.
În ziua de astăzi, termenul este, de cele mai multe ori, folosit cu sensul de democrație liberală, dar există multe alte varietăți, iar metodele de a guverna pot diferi.
Cu toate că termenul democrație este utilizat, de obicei, în contextul unui stat politic, principiile sale sunt aplicabile și altor organisme sau entități, cum ar fi universitățile, sindicatele, companiile publice sau organizațiile civice.
Pe plan politic, democrația se definește ca regimul politic fundamentat pe principiul suveranității naționale (națiunea conduce statul prin reprezentanții săi aleși, pe principiul separării puterilor în stat și pe principiul egalității tuturor în fața legii).
Democrația este inseparabilă de respectarea drepturilor omului și ale cetățeanului. Democrația modernă are la bază trei modele istorice din sec. XVII-XVIII (englez, american, francez)
Un element important al democrației este constituția. Acest document, votat de către popor prin referendum organizat în mod liber, reglementează drepturile și libertățile individului într-un stat și definește limitele puterii conducătorilor aflați în diferite funcții din stat și din guvern, definește politicile fundamentale și stabilește structura, datoria și puterea guvernului.
Principiile democrației
Autoritatea este prezentă în relațiile dintre oameni atât în viața privată, cât și în viața publică.
Autoritatea înseamnă puterea legitimă a cuiva de a-și impune propria voință celorlalți.
În statul democratic, autoritatea este mult diferită de exercitarea puterii într-un regim totalitar sau autoritar.
Principiile democratiei sunt niste norme, reguli de baza cu ajutorul carora functioneaza un stat democratic.
- Libertatea
- Egalitatea
- Responsabilitatea
- Dreptatea
- Proprietatea
- Pluralismul politic
- Separarea puterilor în stat
- Reprezentativitatea.
- Principiul suveranitatii natiunii
- Principiul domniei majoritatii si protectiei minoritatii
Principiul separarii puterilor in stat:
- A fost formulat de catre ganditorul francez Montesquieu;
- Potrivit acestui principiu, in cazul unui stat democratic trebuie sa existe 3 puteri: legislativa -> intocmeste legile, executiva -> pune in practica legile intocmite si judecatoreacsa -> verifica respectarea legilor.
Aceste puteri trebuie sa fie independente, sa se controleze reciproc si sa colaboreze intre ele.
Text prelut de pe Wikipedia
La o prima observatie ar parea ca poporul este "dirijorul orchestrei" numita democratie, ca puterea apartine cetatenilor, asta numai aparent se intampla.
In realitate termenul democratie este o ideologie artificiala pentru mentalul colectiv, administratia statelor facandu-se pe principii comuniste si chiar fasciste.
Intr-o forma "cosmetizata" cetatenilor li se ofera mascarada alegerilor si aparent competitie politica, numai ca presedintii, ministri si parlamentarii sunt propusi de "liderii" nevazuti ai lumii.
"Stapanii" planetei conduc prin regate, bancheri, corporatii si organizatii apropape toate statele lumii dupa principii stabilite de cercuri restranse.
Masurile aplicate in mod gradual au generat presiuni ale popoarelor constranse, dand nastere la proteste masive, uneori chiar violente.
Prin intermediul presei si al retelelor social-media observam manifestarea nemultumirilor in multe tari, incercari disperate ale cetatenilor de a opri masurile dictatoriale impuse de autoritati.
Solicitarile protestatarilor sunt de fiecare data:
- o mai bună gestionare a statului;
- acordarea de drepturi si libertati;
- crearea de locuri de muna;
- creșterea calității vieții;
- creșterea salariilor.
In multe tari ale lumii cetatenii ies in strada, protestand impotriva deciziilor si masurilor impuse de autoritati.
Asa cum este de asteptat, fortele de ordine publica reprima manifestantii la ordine precise date de guvernanti.
De cele mai multe ori protestele degenereaza in acte de violenta, pagube materiale, arestari, persoane vatamate si chiar decese.
De fiecare data protestele au loc in apropierea cladirilor administrative, care sunt: presedentie, guvern, parlament, primarii, consilii locale si institutii conexe.
In multe actiuni de acest gen, s-a intamplat ca protestatarii sa patrunda in cladirile administrative fugarind functionarii si vandalizand bunuri, vezi exemplul recent Capitol Hill, Washington DC, U.S.A.
Ca aspectul evenimentelor sa fie unul apocaliptic, intra in "scena" instrumentele globalistilor, presa (mass-media) si retelele (social-media), bine platite si controlate.
Evident, ca cetatean constiincios si responsabil, nu sunt de acord cu actele de violenta si distrugeri, dar oamenii nu gandesc toti la fel, si repede in astfel de momente ia nastere efectul "de turma".
Conform legislatiei fundamentale a statului, functionarii din presedentie, parlament, primarii si consilii sunt alesii poporului prin vot democratic, functionarii fiind vremelnici pe posturile ocupate.
Cladirile administrative, infrastructura si altele sunt proprietatea statului si a intregului popor, acolo unde mai putem vorbii de stat suveran si independent.
De peste 30 de ani administratorii statului nu mai reprezinta drepturile si interesele cetatenilor, ei actionand la comenzile organizatiilor si corporatiilor straine, vezi cazul Romaniei.
Complice la dezastru, tradare si genocid sunt servciciile secrete ale statului, de cele mai multe ori si cu implicarea unor servicii secrete straine.
Anul ce tocmai a inceput 2021, se anunta proteste masive in mai toate statele lumii, ca masuri impuse de guverne in contextul pandemiei Sars-Cov2, crizei economice si schimbarilor administrative globale.
Sperante ca si cetatenii romani isi vor manifesta in strada nemultumirile la adresa presedintelui Klaus Iohannis, echipei guvernului condus de Florin Cîțu si parlamentului.
Imagini sugestive, sursa internet
Articol redactat si publicat: 10.01.2021
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Proteste violente - Columbia
Autoritati vs. cetateni
Democrația (în traducere literală „conducere de către popor”, din grecescul δημοκρατία - demokratia, de la demos, „popor” + kratos, „putere” = "puterea poporului") este un regim politic care se bazează pe voința poporului.
Principiile de bază ale democrației sunt votul universal și suveranitatea națiunii.
De esența democrației moderne ține respectarea drepturilor omului (egalitatea în fața legii, dreptul la opinie etc.), pluripartidismul, limitarea și separarea puterilor în stat.
În antichitate, orașul-stat Atena a experimentat o formă de democrație directă, prin care toți cetățenii discutau periodic problemele cetății în agora și luau împreună decizii.
În ziua de astăzi, termenul este, de cele mai multe ori, folosit cu sensul de democrație liberală, dar există multe alte varietăți, iar metodele de a guverna pot diferi.
Cu toate că termenul democrație este utilizat, de obicei, în contextul unui stat politic, principiile sale sunt aplicabile și altor organisme sau entități, cum ar fi universitățile, sindicatele, companiile publice sau organizațiile civice.
Pe plan politic, democrația se definește ca regimul politic fundamentat pe principiul suveranității naționale (națiunea conduce statul prin reprezentanții săi aleși, pe principiul separării puterilor în stat și pe principiul egalității tuturor în fața legii).
Democrația este inseparabilă de respectarea drepturilor omului și ale cetățeanului. Democrația modernă are la bază trei modele istorice din sec. XVII-XVIII (englez, american, francez)
Un element important al democrației este constituția. Acest document, votat de către popor prin referendum organizat în mod liber, reglementează drepturile și libertățile individului într-un stat și definește limitele puterii conducătorilor aflați în diferite funcții din stat și din guvern, definește politicile fundamentale și stabilește structura, datoria și puterea guvernului.
Principiile democrației
Autoritatea este prezentă în relațiile dintre oameni atât în viața privată, cât și în viața publică.
Autoritatea înseamnă puterea legitimă a cuiva de a-și impune propria voință celorlalți.
În statul democratic, autoritatea este mult diferită de exercitarea puterii într-un regim totalitar sau autoritar.
Principiile democratiei sunt niste norme, reguli de baza cu ajutorul carora functioneaza un stat democratic.
- Libertatea
- Egalitatea
- Responsabilitatea
- Dreptatea
- Proprietatea
- Pluralismul politic
- Separarea puterilor în stat
- Reprezentativitatea.
- Principiul suveranitatii natiunii
- Principiul domniei majoritatii si protectiei minoritatii
Principiul separarii puterilor in stat:
- A fost formulat de catre ganditorul francez Montesquieu;
- Potrivit acestui principiu, in cazul unui stat democratic trebuie sa existe 3 puteri: legislativa -> intocmeste legile, executiva -> pune in practica legile intocmite si judecatoreacsa -> verifica respectarea legilor.
Aceste puteri trebuie sa fie independente, sa se controleze reciproc si sa colaboreze intre ele.
Text prelut de pe Wikipedia
La o prima observatie ar parea ca poporul este "dirijorul orchestrei" numita democratie, ca puterea apartine cetatenilor, asta numai aparent se intampla.
In realitate termenul democratie este o ideologie artificiala pentru mentalul colectiv, administratia statelor facandu-se pe principii comuniste si chiar fasciste.
Intr-o forma "cosmetizata" cetatenilor li se ofera mascarada alegerilor si aparent competitie politica, numai ca presedintii, ministri si parlamentarii sunt propusi de "liderii" nevazuti ai lumii.
"Stapanii" planetei conduc prin regate, bancheri, corporatii si organizatii apropape toate statele lumii dupa principii stabilite de cercuri restranse.
Masurile aplicate in mod gradual au generat presiuni ale popoarelor constranse, dand nastere la proteste masive, uneori chiar violente.
Prin intermediul presei si al retelelor social-media observam manifestarea nemultumirilor in multe tari, incercari disperate ale cetatenilor de a opri masurile dictatoriale impuse de autoritati.
Solicitarile protestatarilor sunt de fiecare data:
- o mai bună gestionare a statului;
- acordarea de drepturi si libertati;
- crearea de locuri de muna;
- creșterea calității vieții;
- creșterea salariilor.
In multe tari ale lumii cetatenii ies in strada, protestand impotriva deciziilor si masurilor impuse de autoritati.
Asa cum este de asteptat, fortele de ordine publica reprima manifestantii la ordine precise date de guvernanti.
De cele mai multe ori protestele degenereaza in acte de violenta, pagube materiale, arestari, persoane vatamate si chiar decese.
De fiecare data protestele au loc in apropierea cladirilor administrative, care sunt: presedentie, guvern, parlament, primarii, consilii locale si institutii conexe.
In multe actiuni de acest gen, s-a intamplat ca protestatarii sa patrunda in cladirile administrative fugarind functionarii si vandalizand bunuri, vezi exemplul recent Capitol Hill, Washington DC, U.S.A.
Ca aspectul evenimentelor sa fie unul apocaliptic, intra in "scena" instrumentele globalistilor, presa (mass-media) si retelele (social-media), bine platite si controlate.
Evident, ca cetatean constiincios si responsabil, nu sunt de acord cu actele de violenta si distrugeri, dar oamenii nu gandesc toti la fel, si repede in astfel de momente ia nastere efectul "de turma".
Conform legislatiei fundamentale a statului, functionarii din presedentie, parlament, primarii si consilii sunt alesii poporului prin vot democratic, functionarii fiind vremelnici pe posturile ocupate.
Cladirile administrative, infrastructura si altele sunt proprietatea statului si a intregului popor, acolo unde mai putem vorbii de stat suveran si independent.
De peste 30 de ani administratorii statului nu mai reprezinta drepturile si interesele cetatenilor, ei actionand la comenzile organizatiilor si corporatiilor straine, vezi cazul Romaniei.
Complice la dezastru, tradare si genocid sunt servciciile secrete ale statului, de cele mai multe ori si cu implicarea unor servicii secrete straine.
Anul ce tocmai a inceput 2021, se anunta proteste masive in mai toate statele lumii, ca masuri impuse de guverne in contextul pandemiei Sars-Cov2, crizei economice si schimbarilor administrative globale.
Sperante ca si cetatenii romani isi vor manifesta in strada nemultumirile la adresa presedintelui Klaus Iohannis, echipei guvernului condus de Florin Cîțu si parlamentului.
Imagini sugestive, sursa internet
Articol redactat si publicat: 10.01.2021
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Proteste violente - Franta
Autoritati vs. cetateni
Democrația (în traducere literală „conducere de către popor”, din grecescul δημοκρατία - demokratia, de la demos, „popor” + kratos, „putere” = "puterea poporului") este un regim politic care se bazează pe voința poporului.
Principiile de bază ale democrației sunt votul universal și suveranitatea națiunii.
De esența democrației moderne ține respectarea drepturilor omului (egalitatea în fața legii, dreptul la opinie etc.), pluripartidismul, limitarea și separarea puterilor în stat.
În antichitate, orașul-stat Atena a experimentat o formă de democrație directă, prin care toți cetățenii discutau periodic problemele cetății în agora și luau împreună decizii.
În ziua de astăzi, termenul este, de cele mai multe ori, folosit cu sensul de democrație liberală, dar există multe alte varietăți, iar metodele de a guverna pot diferi.
Cu toate că termenul democrație este utilizat, de obicei, în contextul unui stat politic, principiile sale sunt aplicabile și altor organisme sau entități, cum ar fi universitățile, sindicatele, companiile publice sau organizațiile civice.
Pe plan politic, democrația se definește ca regimul politic fundamentat pe principiul suveranității naționale (națiunea conduce statul prin reprezentanții săi aleși, pe principiul separării puterilor în stat și pe principiul egalității tuturor în fața legii).
Democrația este inseparabilă de respectarea drepturilor omului și ale cetățeanului. Democrația modernă are la bază trei modele istorice din sec. XVII-XVIII (englez, american, francez)
Un element important al democrației este constituția. Acest document, votat de către popor prin referendum organizat în mod liber, reglementează drepturile și libertățile individului într-un stat și definește limitele puterii conducătorilor aflați în diferite funcții din stat și din guvern, definește politicile fundamentale și stabilește structura, datoria și puterea guvernului.
Principiile democrației
Autoritatea este prezentă în relațiile dintre oameni atât în viața privată, cât și în viața publică.
Autoritatea înseamnă puterea legitimă a cuiva de a-și impune propria voință celorlalți.
În statul democratic, autoritatea este mult diferită de exercitarea puterii într-un regim totalitar sau autoritar.
Principiile democratiei sunt niste norme, reguli de baza cu ajutorul carora functioneaza un stat democratic.
- Libertatea
- Egalitatea
- Responsabilitatea
- Dreptatea
- Proprietatea
- Pluralismul politic
- Separarea puterilor în stat
- Reprezentativitatea.
- Principiul suveranitatii natiunii
- Principiul domniei majoritatii si protectiei minoritatii
Principiul separarii puterilor in stat:
- A fost formulat de catre ganditorul francez Montesquieu;
- Potrivit acestui principiu, in cazul unui stat democratic trebuie sa existe 3 puteri: legislativa -> intocmeste legile, executiva -> pune in practica legile intocmite si judecatoreacsa -> verifica respectarea legilor.
Aceste puteri trebuie sa fie independente, sa se controleze reciproc si sa colaboreze intre ele.
Text prelut de pe Wikipedia
La o prima observatie ar parea ca poporul este "dirijorul orchestrei" numita democratie, ca puterea apartine cetatenilor, asta numai aparent se intampla.
In realitate termenul democratie este o ideologie artificiala pentru mentalul colectiv, administratia statelor facandu-se pe principii comuniste si chiar fasciste.
Intr-o forma "cosmetizata" cetatenilor li se ofera mascarada alegerilor si aparent competitie politica, numai ca presedintii, ministri si parlamentarii sunt propusi de "liderii" nevazuti ai lumii.
"Stapanii" planetei conduc prin regate, bancheri, corporatii si organizatii apropape toate statele lumii dupa principii stabilite de cercuri restranse.
Masurile aplicate in mod gradual au generat presiuni ale popoarelor constranse, dand nastere la proteste masive, uneori chiar violente.
Prin intermediul presei si al retelelor social-media observam manifestarea nemultumirilor in multe tari, incercari disperate ale cetatenilor de a opri masurile dictatoriale impuse de autoritati.
Solicitarile protestatarilor sunt de fiecare data:
- o mai bună gestionare a statului;
- acordarea de drepturi si libertati;
- crearea de locuri de muna;
- creșterea calității vieții;
- creșterea salariilor.
In multe tari ale lumii cetatenii ies in strada, protestand impotriva deciziilor si masurilor impuse de autoritati.
Asa cum este de asteptat, fortele de ordine publica reprima manifestantii la ordine precise date de guvernanti.
De cele mai multe ori protestele degenereaza in acte de violenta, pagube materiale, arestari, persoane vatamate si chiar decese.
De fiecare data protestele au loc in apropierea cladirilor administrative, care sunt: presedentie, guvern, parlament, primarii, consilii locale si institutii conexe.
In multe actiuni de acest gen, s-a intamplat ca protestatarii sa patrunda in cladirile administrative fugarind functionarii si vandalizand bunuri, vezi exemplul recent Capitol Hill, Washington DC, U.S.A.
Ca aspectul evenimentelor sa fie unul apocaliptic, intra in "scena" instrumentele globalistilor, presa (mass-media) si retelele (social-media), bine platite si controlate.
Evident, ca cetatean constiincios si responsabil, nu sunt de acord cu actele de violenta si distrugeri, dar oamenii nu gandesc toti la fel, si repede in astfel de momente ia nastere efectul "de turma".
Conform legislatiei fundamentale a statului, functionarii din presedentie, parlament, primarii si consilii sunt alesii poporului prin vot democratic, functionarii fiind vremelnici pe posturile ocupate.
Cladirile administrative, infrastructura si altele sunt proprietatea statului si a intregului popor, acolo unde mai putem vorbii de stat suveran si independent.
De peste 30 de ani administratorii statului nu mai reprezinta drepturile si interesele cetatenilor, ei actionand la comenzile organizatiilor si corporatiilor straine, vezi cazul Romaniei.
Complice la dezastru, tradare si genocid sunt servciciile secrete ale statului, de cele mai multe ori si cu implicarea unor servicii secrete straine.
Anul ce tocmai a inceput 2021, se anunta proteste masive in mai toate statele lumii, ca masuri impuse de guverne in contextul pandemiei Sars-Cov2, crizei economice si schimbarilor administrative globale.
Sperante ca si cetatenii romani isi vor manifesta in strada nemultumirile la adresa presedintelui Klaus Iohannis, echipei guvernului condus de Florin Cîțu si parlamentului.
Imagini sugestive, sursa internet
Articol redactat si publicat: 10.01.2021
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Proteste violente - Bucuresti, Romania
Autoritati vs. cetateni
Democrația (în traducere literală „conducere de către popor”, din grecescul δημοκρατία - demokratia, de la demos, „popor” + kratos, „putere” = "puterea poporului") este un regim politic care se bazează pe voința poporului.
Principiile de bază ale democrației sunt votul universal și suveranitatea națiunii.
De esența democrației moderne ține respectarea drepturilor omului (egalitatea în fața legii, dreptul la opinie etc.), pluripartidismul, limitarea și separarea puterilor în stat.
În antichitate, orașul-stat Atena a experimentat o formă de democrație directă, prin care toți cetățenii discutau periodic problemele cetății în agora și luau împreună decizii.
În ziua de astăzi, termenul este, de cele mai multe ori, folosit cu sensul de democrație liberală, dar există multe alte varietăți, iar metodele de a guverna pot diferi.
Cu toate că termenul democrație este utilizat, de obicei, în contextul unui stat politic, principiile sale sunt aplicabile și altor organisme sau entități, cum ar fi universitățile, sindicatele, companiile publice sau organizațiile civice.
Pe plan politic, democrația se definește ca regimul politic fundamentat pe principiul suveranității naționale (națiunea conduce statul prin reprezentanții săi aleși, pe principiul separării puterilor în stat și pe principiul egalității tuturor în fața legii).
Democrația este inseparabilă de respectarea drepturilor omului și ale cetățeanului. Democrația modernă are la bază trei modele istorice din sec. XVII-XVIII (englez, american, francez)
Un element important al democrației este constituția. Acest document, votat de către popor prin referendum organizat în mod liber, reglementează drepturile și libertățile individului într-un stat și definește limitele puterii conducătorilor aflați în diferite funcții din stat și din guvern, definește politicile fundamentale și stabilește structura, datoria și puterea guvernului.
Principiile democrației
Autoritatea este prezentă în relațiile dintre oameni atât în viața privată, cât și în viața publică.
Autoritatea înseamnă puterea legitimă a cuiva de a-și impune propria voință celorlalți.
În statul democratic, autoritatea este mult diferită de exercitarea puterii într-un regim totalitar sau autoritar.
Principiile democratiei sunt niste norme, reguli de baza cu ajutorul carora functioneaza un stat democratic.
- Libertatea
- Egalitatea
- Responsabilitatea
- Dreptatea
- Proprietatea
- Pluralismul politic
- Separarea puterilor în stat
- Reprezentativitatea.
- Principiul suveranitatii natiunii
- Principiul domniei majoritatii si protectiei minoritatii
Principiul separarii puterilor in stat:
- A fost formulat de catre ganditorul francez Montesquieu;
- Potrivit acestui principiu, in cazul unui stat democratic trebuie sa existe 3 puteri: legislativa -> intocmeste legile, executiva -> pune in practica legile intocmite si judecatoreacsa -> verifica respectarea legilor.
Aceste puteri trebuie sa fie independente, sa se controleze reciproc si sa colaboreze intre ele.
Text prelut de pe Wikipedia
La o prima observatie ar parea ca poporul este "dirijorul orchestrei" numita democratie, ca puterea apartine cetatenilor, asta numai aparent se intampla.
In realitate termenul democratie este o ideologie artificiala pentru mentalul colectiv, administratia statelor facandu-se pe principii comuniste si chiar fasciste.
Intr-o forma "cosmetizata" cetatenilor li se ofera mascarada alegerilor si aparent competitie politica, numai ca presedintii, ministri si parlamentarii sunt propusi de "liderii" nevazuti ai lumii.
"Stapanii" planetei conduc prin regate, bancheri, corporatii si organizatii apropape toate statele lumii dupa principii stabilite de cercuri restranse.
Masurile aplicate in mod gradual au generat presiuni ale popoarelor constranse, dand nastere la proteste masive, uneori chiar violente.
Prin intermediul presei si al retelelor social-media observam manifestarea nemultumirilor in multe tari, incercari disperate ale cetatenilor de a opri masurile dictatoriale impuse de autoritati.
Solicitarile protestatarilor sunt de fiecare data:
- o mai bună gestionare a statului;
- acordarea de drepturi si libertati;
- crearea de locuri de muna;
- creșterea calității vieții;
- creșterea salariilor.
In multe tari ale lumii cetatenii ies in strada, protestand impotriva deciziilor si masurilor impuse de autoritati.
Asa cum este de asteptat, fortele de ordine publica reprima manifestantii la ordine precise date de guvernanti.
De cele mai multe ori protestele degenereaza in acte de violenta, pagube materiale, arestari, persoane vatamate si chiar decese.
De fiecare data protestele au loc in apropierea cladirilor administrative, care sunt: presedentie, guvern, parlament, primarii, consilii locale si institutii conexe.
In multe actiuni de acest gen, s-a intamplat ca protestatarii sa patrunda in cladirile administrative fugarind functionarii si vandalizand bunuri, vezi exemplul recent Capitol Hill, Washington DC, U.S.A.
Ca aspectul evenimentelor sa fie unul apocaliptic, intra in "scena" instrumentele globalistilor, presa (mass-media) si retelele (social-media), bine platite si controlate.
Evident, ca cetatean constiincios si responsabil, nu sunt de acord cu actele de violenta si distrugeri, dar oamenii nu gandesc toti la fel, si repede in astfel de momente ia nastere efectul "de turma".
Conform legislatiei fundamentale a statului, functionarii din presedentie, parlament, primarii si consilii sunt alesii poporului prin vot democratic, functionarii fiind vremelnici pe posturile ocupate.
Cladirile administrative, infrastructura si altele sunt proprietatea statului si a intregului popor, acolo unde mai putem vorbii de stat suveran si independent.
De peste 30 de ani administratorii statului nu mai reprezinta drepturile si interesele cetatenilor, ei actionand la comenzile organizatiilor si corporatiilor straine, vezi cazul Romaniei.
Complice la dezastru, tradare si genocid sunt servciciile secrete ale statului, de cele mai multe ori si cu implicarea unor servicii secrete straine.
Anul ce tocmai a inceput 2021, se anunta proteste masive in mai toate statele lumii, ca masuri impuse de guverne in contextul pandemiei Sars-Cov2, crizei economice si schimbarilor administrative globale.
Sperante ca si cetatenii romani isi vor manifesta in strada nemultumirile la adresa presedintelui Klaus Iohannis, echipei guvernului condus de Florin Cîțu si parlamentului.
Imagini sugestive, sursa internet
Articol redactat si publicat: 10.01.2021
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Proteste violente - Capitol Hill, Washington, USA
Autoritati vs. cetateni
Democrația (în traducere literală „conducere de către popor”, din grecescul δημοκρατία - demokratia, de la demos, „popor” + kratos, „putere” = "puterea poporului") este un regim politic care se bazează pe voința poporului.
Principiile de bază ale democrației sunt votul universal și suveranitatea națiunii.
De esența democrației moderne ține respectarea drepturilor omului (egalitatea în fața legii, dreptul la opinie etc.), pluripartidismul, limitarea și separarea puterilor în stat.
În antichitate, orașul-stat Atena a experimentat o formă de democrație directă, prin care toți cetățenii discutau periodic problemele cetății în agora și luau împreună decizii.
În ziua de astăzi, termenul este, de cele mai multe ori, folosit cu sensul de democrație liberală, dar există multe alte varietăți, iar metodele de a guverna pot diferi.
Cu toate că termenul democrație este utilizat, de obicei, în contextul unui stat politic, principiile sale sunt aplicabile și altor organisme sau entități, cum ar fi universitățile, sindicatele, companiile publice sau organizațiile civice.
Pe plan politic, democrația se definește ca regimul politic fundamentat pe principiul suveranității naționale (națiunea conduce statul prin reprezentanții săi aleși, pe principiul separării puterilor în stat și pe principiul egalității tuturor în fața legii).
Democrația este inseparabilă de respectarea drepturilor omului și ale cetățeanului. Democrația modernă are la bază trei modele istorice din sec. XVII-XVIII (englez, american, francez)
Un element important al democrației este constituția. Acest document, votat de către popor prin referendum organizat în mod liber, reglementează drepturile și libertățile individului într-un stat și definește limitele puterii conducătorilor aflați în diferite funcții din stat și din guvern, definește politicile fundamentale și stabilește structura, datoria și puterea guvernului.
Principiile democrației
Autoritatea este prezentă în relațiile dintre oameni atât în viața privată, cât și în viața publică.
Autoritatea înseamnă puterea legitimă a cuiva de a-și impune propria voință celorlalți.
În statul democratic, autoritatea este mult diferită de exercitarea puterii într-un regim totalitar sau autoritar.
Principiile democratiei sunt niste norme, reguli de baza cu ajutorul carora functioneaza un stat democratic.
- Libertatea
- Egalitatea
- Responsabilitatea
- Dreptatea
- Proprietatea
- Pluralismul politic
- Separarea puterilor în stat
- Reprezentativitatea.
- Principiul suveranitatii natiunii
- Principiul domniei majoritatii si protectiei minoritatii
Principiul separarii puterilor in stat:
- A fost formulat de catre ganditorul francez Montesquieu;
- Potrivit acestui principiu, in cazul unui stat democratic trebuie sa existe 3 puteri: legislativa -> intocmeste legile, executiva -> pune in practica legile intocmite si judecatoreacsa -> verifica respectarea legilor.
Aceste puteri trebuie sa fie independente, sa se controleze reciproc si sa colaboreze intre ele.
Text prelut de pe Wikipedia
La o prima observatie ar parea ca poporul este "dirijorul orchestrei" numita democratie, ca puterea apartine cetatenilor, asta numai aparent se intampla.
In realitate termenul democratie este o ideologie artificiala pentru mentalul colectiv, administratia statelor facandu-se pe principii comuniste si chiar fasciste.
Intr-o forma "cosmetizata" cetatenilor li se ofera mascarada alegerilor si aparent competitie politica, numai ca presedintii, ministri si parlamentarii sunt propusi de "liderii" nevazuti ai lumii.
"Stapanii" planetei conduc prin regate, bancheri, corporatii si organizatii apropape toate statele lumii dupa principii stabilite de cercuri restranse.
Masurile aplicate in mod gradual au generat presiuni ale popoarelor constranse, dand nastere la proteste masive, uneori chiar violente.
Prin intermediul presei si al retelelor social-media observam manifestarea nemultumirilor in multe tari, incercari disperate ale cetatenilor de a opri masurile dictatoriale impuse de autoritati.
Solicitarile protestatarilor sunt de fiecare data:
- o mai bună gestionare a statului;
- acordarea de drepturi si libertati;
- crearea de locuri de muna;
- creșterea calității vieții;
- creșterea salariilor.
In multe tari ale lumii cetatenii ies in strada, protestand impotriva deciziilor si masurilor impuse de autoritati.
Asa cum este de asteptat, fortele de ordine publica reprima manifestantii la ordine precise date de guvernanti.
De cele mai multe ori protestele degenereaza in acte de violenta, pagube materiale, arestari, persoane vatamate si chiar decese.
De fiecare data protestele au loc in apropierea cladirilor administrative, care sunt: presedentie, guvern, parlament, primarii, consilii locale si institutii conexe.
In multe actiuni de acest gen, s-a intamplat ca protestatarii sa patrunda in cladirile administrative fugarind functionarii si vandalizand bunuri, vezi exemplul recent Capitol Hill, Washington DC, U.S.A.
Ca aspectul evenimentelor sa fie unul apocaliptic, intra in "scena" instrumentele globalistilor, presa (mass-media) si retelele (social-media), bine platite si controlate.
Evident, ca cetatean constiincios si responsabil, nu sunt de acord cu actele de violenta si distrugeri, dar oamenii nu gandesc toti la fel, si repede in astfel de momente ia nastere efectul "de turma".
Conform legislatiei fundamentale a statului, functionarii din presedentie, parlament, primarii si consilii sunt alesii poporului prin vot democratic, functionarii fiind vremelnici pe posturile ocupate.
Cladirile administrative, infrastructura si altele sunt proprietatea statului si a intregului popor, acolo unde mai putem vorbii de stat suveran si independent.
De peste 30 de ani administratorii statului nu mai reprezinta drepturile si interesele cetatenilor, ei actionand la comenzile organizatiilor si corporatiilor straine, vezi cazul Romaniei.
Complice la dezastru, tradare si genocid sunt servciciile secrete ale statului, de cele mai multe ori si cu implicarea unor servicii secrete straine.
Anul ce tocmai a inceput 2021, se anunta proteste masive in mai toate statele lumii, ca masuri impuse de guverne in contextul pandemiei Sars-Cov2, crizei economice si schimbarilor administrative globale.
Sperante ca si cetatenii romani isi vor manifesta in strada nemultumirile la adresa presedintelui Klaus Iohannis, echipei guvernului condus de Florin Cîțu si parlamentului.
Imagini sugestive, sursa internet
Articol redactat si publicat: 10.01.2021
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Proteste violente - Berlin, Germania
Autoritati vs. cetateni
Democrația (în traducere literală „conducere de către popor”, din grecescul δημοκρατία - demokratia, de la demos, „popor” + kratos, „putere” = "puterea poporului") este un regim politic care se bazează pe voința poporului.
Principiile de bază ale democrației sunt votul universal și suveranitatea națiunii.
De esența democrației moderne ține respectarea drepturilor omului (egalitatea în fața legii, dreptul la opinie etc.), pluripartidismul, limitarea și separarea puterilor în stat.
În antichitate, orașul-stat Atena a experimentat o formă de democrație directă, prin care toți cetățenii discutau periodic problemele cetății în agora și luau împreună decizii.
În ziua de astăzi, termenul este, de cele mai multe ori, folosit cu sensul de democrație liberală, dar există multe alte varietăți, iar metodele de a guverna pot diferi.
Cu toate că termenul democrație este utilizat, de obicei, în contextul unui stat politic, principiile sale sunt aplicabile și altor organisme sau entități, cum ar fi universitățile, sindicatele, companiile publice sau organizațiile civice.
Pe plan politic, democrația se definește ca regimul politic fundamentat pe principiul suveranității naționale (națiunea conduce statul prin reprezentanții săi aleși, pe principiul separării puterilor în stat și pe principiul egalității tuturor în fața legii).
Democrația este inseparabilă de respectarea drepturilor omului și ale cetățeanului. Democrația modernă are la bază trei modele istorice din sec. XVII-XVIII (englez, american, francez)
Un element important al democrației este constituția. Acest document, votat de către popor prin referendum organizat în mod liber, reglementează drepturile și libertățile individului într-un stat și definește limitele puterii conducătorilor aflați în diferite funcții din stat și din guvern, definește politicile fundamentale și stabilește structura, datoria și puterea guvernului.
Principiile democrației
Autoritatea este prezentă în relațiile dintre oameni atât în viața privată, cât și în viața publică.
Autoritatea înseamnă puterea legitimă a cuiva de a-și impune propria voință celorlalți.
În statul democratic, autoritatea este mult diferită de exercitarea puterii într-un regim totalitar sau autoritar.
Principiile democratiei sunt niste norme, reguli de baza cu ajutorul carora functioneaza un stat democratic.
- Libertatea
- Egalitatea
- Responsabilitatea
- Dreptatea
- Proprietatea
- Pluralismul politic
- Separarea puterilor în stat
- Reprezentativitatea.
- Principiul suveranitatii natiunii
- Principiul domniei majoritatii si protectiei minoritatii
Principiul separarii puterilor in stat:
- A fost formulat de catre ganditorul francez Montesquieu;
- Potrivit acestui principiu, in cazul unui stat democratic trebuie sa existe 3 puteri: legislativa -> intocmeste legile, executiva -> pune in practica legile intocmite si judecatoreacsa -> verifica respectarea legilor.
Aceste puteri trebuie sa fie independente, sa se controleze reciproc si sa colaboreze intre ele.
Text prelut de pe Wikipedia
La o prima observatie ar parea ca poporul este "dirijorul orchestrei" numita democratie, ca puterea apartine cetatenilor, asta numai aparent se intampla.
In realitate termenul democratie este o ideologie artificiala pentru mentalul colectiv, administratia statelor facandu-se pe principii comuniste si chiar fasciste.
Intr-o forma "cosmetizata" cetatenilor li se ofera mascarada alegerilor si aparent competitie politica, numai ca presedintii, ministri si parlamentarii sunt propusi de "liderii" nevazuti ai lumii.
"Stapanii" planetei conduc prin regate, bancheri, corporatii si organizatii apropape toate statele lumii dupa principii stabilite de cercuri restranse.
Masurile aplicate in mod gradual au generat presiuni ale popoarelor constranse, dand nastere la proteste masive, uneori chiar violente.
Prin intermediul presei si al retelelor social-media observam manifestarea nemultumirilor in multe tari, incercari disperate ale cetatenilor de a opri masurile dictatoriale impuse de autoritati.
Solicitarile protestatarilor sunt de fiecare data:
- o mai bună gestionare a statului;
- acordarea de drepturi si libertati;
- crearea de locuri de muna;
- creșterea calității vieții;
- creșterea salariilor.
In multe tari ale lumii cetatenii ies in strada, protestand impotriva deciziilor si masurilor impuse de autoritati.
Asa cum este de asteptat, fortele de ordine publica reprima manifestantii la ordine precise date de guvernanti.
De cele mai multe ori protestele degenereaza in acte de violenta, pagube materiale, arestari, persoane vatamate si chiar decese.
De fiecare data protestele au loc in apropierea cladirilor administrative, care sunt: presedentie, guvern, parlament, primarii, consilii locale si institutii conexe.
In multe actiuni de acest gen, s-a intamplat ca protestatarii sa patrunda in cladirile administrative fugarind functionarii si vandalizand bunuri, vezi exemplul recent Capitol Hill, Washington DC, U.S.A.
Ca aspectul evenimentelor sa fie unul apocaliptic, intra in "scena" instrumentele globalistilor, presa (mass-media) si retelele (social-media), bine platite si controlate.
Evident, ca cetatean constiincios si responsabil, nu sunt de acord cu actele de violenta si distrugeri, dar oamenii nu gandesc toti la fel, si repede in astfel de momente ia nastere efectul "de turma".
Conform legislatiei fundamentale a statului, functionarii din presedentie, parlament, primarii si consilii sunt alesii poporului prin vot democratic, functionarii fiind vremelnici pe posturile ocupate.
Cladirile administrative, infrastructura si altele sunt proprietatea statului si a intregului popor, acolo unde mai putem vorbii de stat suveran si independent.
De peste 30 de ani administratorii statului nu mai reprezinta drepturile si interesele cetatenilor, ei actionand la comenzile organizatiilor si corporatiilor straine, vezi cazul Romaniei.
Complice la dezastru, tradare si genocid sunt servciciile secrete ale statului, de cele mai multe ori si cu implicarea unor servicii secrete straine.
Anul ce tocmai a inceput 2021, se anunta proteste masive in mai toate statele lumii, ca masuri impuse de guverne in contextul pandemiei Sars-Cov2, crizei economice si schimbarilor administrative globale.
Sperante ca si cetatenii romani isi vor manifesta in strada nemultumirile la adresa presedintelui Klaus Iohannis, echipei guvernului condus de Florin Cîțu si parlamentului.
Imagini sugestive, sursa internet
Articol redactat si publicat: 10.01.2021
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Proteste violente - Bosnia
Autoritati vs. cetateni
Democrația (în traducere literală „conducere de către popor”, din grecescul δημοκρατία - demokratia, de la demos, „popor” + kratos, „putere” = "puterea poporului") este un regim politic care se bazează pe voința poporului.
Principiile de bază ale democrației sunt votul universal și suveranitatea națiunii.
De esența democrației moderne ține respectarea drepturilor omului (egalitatea în fața legii, dreptul la opinie etc.), pluripartidismul, limitarea și separarea puterilor în stat.
În antichitate, orașul-stat Atena a experimentat o formă de democrație directă, prin care toți cetățenii discutau periodic problemele cetății în agora și luau împreună decizii.
În ziua de astăzi, termenul este, de cele mai multe ori, folosit cu sensul de democrație liberală, dar există multe alte varietăți, iar metodele de a guverna pot diferi.
Cu toate că termenul democrație este utilizat, de obicei, în contextul unui stat politic, principiile sale sunt aplicabile și altor organisme sau entități, cum ar fi universitățile, sindicatele, companiile publice sau organizațiile civice.
Pe plan politic, democrația se definește ca regimul politic fundamentat pe principiul suveranității naționale (națiunea conduce statul prin reprezentanții săi aleși, pe principiul separării puterilor în stat și pe principiul egalității tuturor în fața legii).
Democrația este inseparabilă de respectarea drepturilor omului și ale cetățeanului. Democrația modernă are la bază trei modele istorice din sec. XVII-XVIII (englez, american, francez)
Un element important al democrației este constituția. Acest document, votat de către popor prin referendum organizat în mod liber, reglementează drepturile și libertățile individului într-un stat și definește limitele puterii conducătorilor aflați în diferite funcții din stat și din guvern, definește politicile fundamentale și stabilește structura, datoria și puterea guvernului.
Principiile democrației
Autoritatea este prezentă în relațiile dintre oameni atât în viața privată, cât și în viața publică.
Autoritatea înseamnă puterea legitimă a cuiva de a-și impune propria voință celorlalți.
În statul democratic, autoritatea este mult diferită de exercitarea puterii într-un regim totalitar sau autoritar.
Principiile democratiei sunt niste norme, reguli de baza cu ajutorul carora functioneaza un stat democratic.
- Libertatea
- Egalitatea
- Responsabilitatea
- Dreptatea
- Proprietatea
- Pluralismul politic
- Separarea puterilor în stat
- Reprezentativitatea.
- Principiul suveranitatii natiunii
- Principiul domniei majoritatii si protectiei minoritatii
Principiul separarii puterilor in stat:
- A fost formulat de catre ganditorul francez Montesquieu;
- Potrivit acestui principiu, in cazul unui stat democratic trebuie sa existe 3 puteri: legislativa -> intocmeste legile, executiva -> pune in practica legile intocmite si judecatoreacsa -> verifica respectarea legilor.
Aceste puteri trebuie sa fie independente, sa se controleze reciproc si sa colaboreze intre ele.
Text prelut de pe Wikipedia
La o prima observatie ar parea ca poporul este "dirijorul orchestrei" numita democratie, ca puterea apartine cetatenilor, asta numai aparent se intampla.
In realitate termenul democratie este o ideologie artificiala pentru mentalul colectiv, administratia statelor facandu-se pe principii comuniste si chiar fasciste.
Intr-o forma "cosmetizata" cetatenilor li se ofera mascarada alegerilor si aparent competitie politica, numai ca presedintii, ministri si parlamentarii sunt propusi de "liderii" nevazuti ai lumii.
"Stapanii" planetei conduc prin regate, bancheri, corporatii si organizatii apropape toate statele lumii dupa principii stabilite de cercuri restranse.
Masurile aplicate in mod gradual au generat presiuni ale popoarelor constranse, dand nastere la proteste masive, uneori chiar violente.
Prin intermediul presei si al retelelor social-media observam manifestarea nemultumirilor in multe tari, incercari disperate ale cetatenilor de a opri masurile dictatoriale impuse de autoritati.
Solicitarile protestatarilor sunt de fiecare data:
- o mai bună gestionare a statului;
- acordarea de drepturi si libertati;
- crearea de locuri de muna;
- creșterea calității vieții;
- creșterea salariilor.
In multe tari ale lumii cetatenii ies in strada, protestand impotriva deciziilor si masurilor impuse de autoritati.
Asa cum este de asteptat, fortele de ordine publica reprima manifestantii la ordine precise date de guvernanti.
De cele mai multe ori protestele degenereaza in acte de violenta, pagube materiale, arestari, persoane vatamate si chiar decese.
De fiecare data protestele au loc in apropierea cladirilor administrative, care sunt: presedentie, guvern, parlament, primarii, consilii locale si institutii conexe.
In multe actiuni de acest gen, s-a intamplat ca protestatarii sa patrunda in cladirile administrative fugarind functionarii si vandalizand bunuri, vezi exemplul recent Capitol Hill, Washington DC, U.S.A.
Ca aspectul evenimentelor sa fie unul apocaliptic, intra in "scena" instrumentele globalistilor, presa (mass-media) si retelele (social-media), bine platite si controlate.
Evident, ca cetatean constiincios si responsabil, nu sunt de acord cu actele de violenta si distrugeri, dar oamenii nu gandesc toti la fel, si repede in astfel de momente ia nastere efectul "de turma".
Conform legislatiei fundamentale a statului, functionarii din presedentie, parlament, primarii si consilii sunt alesii poporului prin vot democratic, functionarii fiind vremelnici pe posturile ocupate.
Cladirile administrative, infrastructura si altele sunt proprietatea statului si a intregului popor, acolo unde mai putem vorbii de stat suveran si independent.
De peste 30 de ani administratorii statului nu mai reprezinta drepturile si interesele cetatenilor, ei actionand la comenzile organizatiilor si corporatiilor straine, vezi cazul Romaniei.
Complice la dezastru, tradare si genocid sunt servciciile secrete ale statului, de cele mai multe ori si cu implicarea unor servicii secrete straine.
Anul ce tocmai a inceput 2021, se anunta proteste masive in mai toate statele lumii, ca masuri impuse de guverne in contextul pandemiei Sars-Cov2, crizei economice si schimbarilor administrative globale.
Sperante ca si cetatenii romani isi vor manifesta in strada nemultumirile la adresa presedintelui Klaus Iohannis, echipei guvernului condus de Florin Cîțu si parlamentului.
Imagini sugestive, sursa internet
Articol redactat si publicat: 10.01.2021
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Proteste violente - Brazilia
Autoritati vs. cetateni
Democrația (în traducere literală „conducere de către popor”, din grecescul δημοκρατία - demokratia, de la demos, „popor” + kratos, „putere” = "puterea poporului") este un regim politic care se bazează pe voința poporului.
Principiile de bază ale democrației sunt votul universal și suveranitatea națiunii.
De esența democrației moderne ține respectarea drepturilor omului (egalitatea în fața legii, dreptul la opinie etc.), pluripartidismul, limitarea și separarea puterilor în stat.
În antichitate, orașul-stat Atena a experimentat o formă de democrație directă, prin care toți cetățenii discutau periodic problemele cetății în agora și luau împreună decizii.
În ziua de astăzi, termenul este, de cele mai multe ori, folosit cu sensul de democrație liberală, dar există multe alte varietăți, iar metodele de a guverna pot diferi.
Cu toate că termenul democrație este utilizat, de obicei, în contextul unui stat politic, principiile sale sunt aplicabile și altor organisme sau entități, cum ar fi universitățile, sindicatele, companiile publice sau organizațiile civice.
Pe plan politic, democrația se definește ca regimul politic fundamentat pe principiul suveranității naționale (națiunea conduce statul prin reprezentanții săi aleși, pe principiul separării puterilor în stat și pe principiul egalității tuturor în fața legii).
Democrația este inseparabilă de respectarea drepturilor omului și ale cetățeanului. Democrația modernă are la bază trei modele istorice din sec. XVII-XVIII (englez, american, francez)
Un element important al democrației este constituția. Acest document, votat de către popor prin referendum organizat în mod liber, reglementează drepturile și libertățile individului într-un stat și definește limitele puterii conducătorilor aflați în diferite funcții din stat și din guvern, definește politicile fundamentale și stabilește structura, datoria și puterea guvernului.
Principiile democrației
Autoritatea este prezentă în relațiile dintre oameni atât în viața privată, cât și în viața publică.
Autoritatea înseamnă puterea legitimă a cuiva de a-și impune propria voință celorlalți.
În statul democratic, autoritatea este mult diferită de exercitarea puterii într-un regim totalitar sau autoritar.
Principiile democratiei sunt niste norme, reguli de baza cu ajutorul carora functioneaza un stat democratic.
- Libertatea
- Egalitatea
- Responsabilitatea
- Dreptatea
- Proprietatea
- Pluralismul politic
- Separarea puterilor în stat
- Reprezentativitatea.
- Principiul suveranitatii natiunii
- Principiul domniei majoritatii si protectiei minoritatii
Principiul separarii puterilor in stat:
- A fost formulat de catre ganditorul francez Montesquieu;
- Potrivit acestui principiu, in cazul unui stat democratic trebuie sa existe 3 puteri: legislativa -> intocmeste legile, executiva -> pune in practica legile intocmite si judecatoreacsa -> verifica respectarea legilor.
Aceste puteri trebuie sa fie independente, sa se controleze reciproc si sa colaboreze intre ele.
Text prelut de pe Wikipedia
La o prima observatie ar parea ca poporul este "dirijorul orchestrei" numita democratie, ca puterea apartine cetatenilor, asta numai aparent se intampla.
In realitate termenul democratie este o ideologie artificiala pentru mentalul colectiv, administratia statelor facandu-se pe principii comuniste si chiar fasciste.
Intr-o forma "cosmetizata" cetatenilor li se ofera mascarada alegerilor si aparent competitie politica, numai ca presedintii, ministri si parlamentarii sunt propusi de "liderii" nevazuti ai lumii.
"Stapanii" planetei conduc prin regate, bancheri, corporatii si organizatii apropape toate statele lumii dupa principii stabilite de cercuri restranse.
Masurile aplicate in mod gradual au generat presiuni ale popoarelor constranse, dand nastere la proteste masive, uneori chiar violente.
Prin intermediul presei si al retelelor social-media observam manifestarea nemultumirilor in multe tari, incercari disperate ale cetatenilor de a opri masurile dictatoriale impuse de autoritati.
Solicitarile protestatarilor sunt de fiecare data:
- o mai bună gestionare a statului;
- acordarea de drepturi si libertati;
- crearea de locuri de muna;
- creșterea calității vieții;
- creșterea salariilor.
In multe tari ale lumii cetatenii ies in strada, protestand impotriva deciziilor si masurilor impuse de autoritati.
Asa cum este de asteptat, fortele de ordine publica reprima manifestantii la ordine precise date de guvernanti.
De cele mai multe ori protestele degenereaza in acte de violenta, pagube materiale, arestari, persoane vatamate si chiar decese.
De fiecare data protestele au loc in apropierea cladirilor administrative, care sunt: presedentie, guvern, parlament, primarii, consilii locale si institutii conexe.
In multe actiuni de acest gen, s-a intamplat ca protestatarii sa patrunda in cladirile administrative fugarind functionarii si vandalizand bunuri, vezi exemplul recent Capitol Hill, Washington DC, U.S.A.
Ca aspectul evenimentelor sa fie unul apocaliptic, intra in "scena" instrumentele globalistilor, presa (mass-media) si retelele (social-media), bine platite si controlate.
Evident, ca cetatean constiincios si responsabil, nu sunt de acord cu actele de violenta si distrugeri, dar oamenii nu gandesc toti la fel, si repede in astfel de momente ia nastere efectul "de turma".
Conform legislatiei fundamentale a statului, functionarii din presedentie, parlament, primarii si consilii sunt alesii poporului prin vot democratic, functionarii fiind vremelnici pe posturile ocupate.
Cladirile administrative, infrastructura si altele sunt proprietatea statului si a intregului popor, acolo unde mai putem vorbii de stat suveran si independent.
De peste 30 de ani administratorii statului nu mai reprezinta drepturile si interesele cetatenilor, ei actionand la comenzile organizatiilor si corporatiilor straine, vezi cazul Romaniei.
Complice la dezastru, tradare si genocid sunt servciciile secrete ale statului, de cele mai multe ori si cu implicarea unor servicii secrete straine.
Anul ce tocmai a inceput 2021, se anunta proteste masive in mai toate statele lumii, ca masuri impuse de guverne in contextul pandemiei Sars-Cov2, crizei economice si schimbarilor administrative globale.
Sperante ca si cetatenii romani isi vor manifesta in strada nemultumirile la adresa presedintelui Klaus Iohannis, echipei guvernului condus de Florin Cîțu si parlamentului.
Imagini sugestive, sursa internet
Articol redactat si publicat: 10.01.2021
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Proteste violente - Albania
Autoritati vs. cetateni
Democrația (în traducere literală „conducere de către popor”, din grecescul δημοκρατία - demokratia, de la demos, „popor” + kratos, „putere” = "puterea poporului") este un regim politic care se bazează pe voința poporului.
Principiile de bază ale democrației sunt votul universal și suveranitatea națiunii.
De esența democrației moderne ține respectarea drepturilor omului (egalitatea în fața legii, dreptul la opinie etc.), pluripartidismul, limitarea și separarea puterilor în stat.
În antichitate, orașul-stat Atena a experimentat o formă de democrație directă, prin care toți cetățenii discutau periodic problemele cetății în agora și luau împreună decizii.
În ziua de astăzi, termenul este, de cele mai multe ori, folosit cu sensul de democrație liberală, dar există multe alte varietăți, iar metodele de a guverna pot diferi.
Cu toate că termenul democrație este utilizat, de obicei, în contextul unui stat politic, principiile sale sunt aplicabile și altor organisme sau entități, cum ar fi universitățile, sindicatele, companiile publice sau organizațiile civice.
Pe plan politic, democrația se definește ca regimul politic fundamentat pe principiul suveranității naționale (națiunea conduce statul prin reprezentanții săi aleși, pe principiul separării puterilor în stat și pe principiul egalității tuturor în fața legii).
Democrația este inseparabilă de respectarea drepturilor omului și ale cetățeanului. Democrația modernă are la bază trei modele istorice din sec. XVII-XVIII (englez, american, francez)
Un element important al democrației este constituția. Acest document, votat de către popor prin referendum organizat în mod liber, reglementează drepturile și libertățile individului într-un stat și definește limitele puterii conducătorilor aflați în diferite funcții din stat și din guvern, definește politicile fundamentale și stabilește structura, datoria și puterea guvernului.
Principiile democrației
Autoritatea este prezentă în relațiile dintre oameni atât în viața privată, cât și în viața publică.
Autoritatea înseamnă puterea legitimă a cuiva de a-și impune propria voință celorlalți.
În statul democratic, autoritatea este mult diferită de exercitarea puterii într-un regim totalitar sau autoritar.
Principiile democratiei sunt niste norme, reguli de baza cu ajutorul carora functioneaza un stat democratic.
- Libertatea
- Egalitatea
- Responsabilitatea
- Dreptatea
- Proprietatea
- Pluralismul politic
- Separarea puterilor în stat
- Reprezentativitatea.
- Principiul suveranitatii natiunii
- Principiul domniei majoritatii si protectiei minoritatii
Principiul separarii puterilor in stat:
- A fost formulat de catre ganditorul francez Montesquieu;
- Potrivit acestui principiu, in cazul unui stat democratic trebuie sa existe 3 puteri: legislativa -> intocmeste legile, executiva -> pune in practica legile intocmite si judecatoreacsa -> verifica respectarea legilor.
Aceste puteri trebuie sa fie independente, sa se controleze reciproc si sa colaboreze intre ele.
Text prelut de pe Wikipedia
La o prima observatie ar parea ca poporul este "dirijorul orchestrei" numita democratie, ca puterea apartine cetatenilor, asta numai aparent se intampla.
In realitate termenul democratie este o ideologie artificiala pentru mentalul colectiv, administratia statelor facandu-se pe principii comuniste si chiar fasciste.
Intr-o forma "cosmetizata" cetatenilor li se ofera mascarada alegerilor si aparent competitie politica, numai ca presedintii, ministri si parlamentarii sunt propusi de "liderii" nevazuti ai lumii.
"Stapanii" planetei conduc prin regate, bancheri, corporatii si organizatii apropape toate statele lumii dupa principii stabilite de cercuri restranse.
Masurile aplicate in mod gradual au generat presiuni ale popoarelor constranse, dand nastere la proteste masive, uneori chiar violente.
Prin intermediul presei si al retelelor social-media observam manifestarea nemultumirilor in multe tari, incercari disperate ale cetatenilor de a opri masurile dictatoriale impuse de autoritati.
Solicitarile protestatarilor sunt de fiecare data:
- o mai bună gestionare a statului;
- acordarea de drepturi si libertati;
- crearea de locuri de muna;
- creșterea calității vieții;
- creșterea salariilor.
In multe tari ale lumii cetatenii ies in strada, protestand impotriva deciziilor si masurilor impuse de autoritati.
Asa cum este de asteptat, fortele de ordine publica reprima manifestantii la ordine precise date de guvernanti.
De cele mai multe ori protestele degenereaza in acte de violenta, pagube materiale, arestari, persoane vatamate si chiar decese.
De fiecare data protestele au loc in apropierea cladirilor administrative, care sunt: presedentie, guvern, parlament, primarii, consilii locale si institutii conexe.
In multe actiuni de acest gen, s-a intamplat ca protestatarii sa patrunda in cladirile administrative fugarind functionarii si vandalizand bunuri, vezi exemplul recent Capitol Hill, Washington DC, U.S.A.
Ca aspectul evenimentelor sa fie unul apocaliptic, intra in "scena" instrumentele globalistilor, presa (mass-media) si retelele (social-media), bine platite si controlate.
Evident, ca cetatean constiincios si responsabil, nu sunt de acord cu actele de violenta si distrugeri, dar oamenii nu gandesc toti la fel, si repede in astfel de momente ia nastere efectul "de turma".
Conform legislatiei fundamentale a statului, functionarii din presedentie, parlament, primarii si consilii sunt alesii poporului prin vot democratic, functionarii fiind vremelnici pe posturile ocupate.
Cladirile administrative, infrastructura si altele sunt proprietatea statului si a intregului popor, acolo unde mai putem vorbii de stat suveran si independent.
De peste 30 de ani administratorii statului nu mai reprezinta drepturile si interesele cetatenilor, ei actionand la comenzile organizatiilor si corporatiilor straine, vezi cazul Romaniei.
Complice la dezastru, tradare si genocid sunt servciciile secrete ale statului, de cele mai multe ori si cu implicarea unor servicii secrete straine.
Anul ce tocmai a inceput 2021, se anunta proteste masive in mai toate statele lumii, ca masuri impuse de guverne in contextul pandemiei Sars-Cov2, crizei economice si schimbarilor administrative globale.
Sperante ca si cetatenii romani isi vor manifesta in strada nemultumirile la adresa presedintelui Klaus Iohannis, echipei guvernului condus de Florin Cîțu si parlamentului.
Imagini sugestive, sursa internet
Articol redactat si publicat: 10.01.2021
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Proteste violente - Atena, Grecia
Autoritati vs. cetateni
Democrația (în traducere literală „conducere de către popor”, din grecescul δημοκρατία - demokratia, de la demos, „popor” + kratos, „putere” = "puterea poporului") este un regim politic care se bazează pe voința poporului.
Principiile de bază ale democrației sunt votul universal și suveranitatea națiunii.
De esența democrației moderne ține respectarea drepturilor omului (egalitatea în fața legii, dreptul la opinie etc.), pluripartidismul, limitarea și separarea puterilor în stat.
În antichitate, orașul-stat Atena a experimentat o formă de democrație directă, prin care toți cetățenii discutau periodic problemele cetății în agora și luau împreună decizii.
În ziua de astăzi, termenul este, de cele mai multe ori, folosit cu sensul de democrație liberală, dar există multe alte varietăți, iar metodele de a guverna pot diferi.
Cu toate că termenul democrație este utilizat, de obicei, în contextul unui stat politic, principiile sale sunt aplicabile și altor organisme sau entități, cum ar fi universitățile, sindicatele, companiile publice sau organizațiile civice.
Pe plan politic, democrația se definește ca regimul politic fundamentat pe principiul suveranității naționale (națiunea conduce statul prin reprezentanții săi aleși, pe principiul separării puterilor în stat și pe principiul egalității tuturor în fața legii).
Democrația este inseparabilă de respectarea drepturilor omului și ale cetățeanului. Democrația modernă are la bază trei modele istorice din sec. XVII-XVIII (englez, american, francez)
Un element important al democrației este constituția. Acest document, votat de către popor prin referendum organizat în mod liber, reglementează drepturile și libertățile individului într-un stat și definește limitele puterii conducătorilor aflați în diferite funcții din stat și din guvern, definește politicile fundamentale și stabilește structura, datoria și puterea guvernului.
Principiile democrației
Autoritatea este prezentă în relațiile dintre oameni atât în viața privată, cât și în viața publică.
Autoritatea înseamnă puterea legitimă a cuiva de a-și impune propria voință celorlalți.
În statul democratic, autoritatea este mult diferită de exercitarea puterii într-un regim totalitar sau autoritar.
Principiile democratiei sunt niste norme, reguli de baza cu ajutorul carora functioneaza un stat democratic.
- Libertatea
- Egalitatea
- Responsabilitatea
- Dreptatea
- Proprietatea
- Pluralismul politic
- Separarea puterilor în stat
- Reprezentativitatea.
- Principiul suveranitatii natiunii
- Principiul domniei majoritatii si protectiei minoritatii
Principiul separarii puterilor in stat:
- A fost formulat de catre ganditorul francez Montesquieu;
- Potrivit acestui principiu, in cazul unui stat democratic trebuie sa existe 3 puteri: legislativa -> intocmeste legile, executiva -> pune in practica legile intocmite si judecatoreacsa -> verifica respectarea legilor.
Aceste puteri trebuie sa fie independente, sa se controleze reciproc si sa colaboreze intre ele.
Text prelut de pe Wikipedia
La o prima observatie ar parea ca poporul este "dirijorul orchestrei" numita democratie, ca puterea apartine cetatenilor, asta numai aparent se intampla.
In realitate termenul democratie este o ideologie artificiala pentru mentalul colectiv, administratia statelor facandu-se pe principii comuniste si chiar fasciste.
Intr-o forma "cosmetizata" cetatenilor li se ofera mascarada alegerilor si aparent competitie politica, numai ca presedintii, ministri si parlamentarii sunt propusi de "liderii" nevazuti ai lumii.
"Stapanii" planetei conduc prin regate, bancheri, corporatii si organizatii apropape toate statele lumii dupa principii stabilite de cercuri restranse.
Masurile aplicate in mod gradual au generat presiuni ale popoarelor constranse, dand nastere la proteste masive, uneori chiar violente.
Prin intermediul presei si al retelelor social-media observam manifestarea nemultumirilor in multe tari, incercari disperate ale cetatenilor de a opri masurile dictatoriale impuse de autoritati.
Solicitarile protestatarilor sunt de fiecare data:
- o mai bună gestionare a statului;
- acordarea de drepturi si libertati;
- crearea de locuri de muna;
- creșterea calității vieții;
- creșterea salariilor.
In multe tari ale lumii cetatenii ies in strada, protestand impotriva deciziilor si masurilor impuse de autoritati.
Asa cum este de asteptat, fortele de ordine publica reprima manifestantii la ordine precise date de guvernanti.
De cele mai multe ori protestele degenereaza in acte de violenta, pagube materiale, arestari, persoane vatamate si chiar decese.
De fiecare data protestele au loc in apropierea cladirilor administrative, care sunt: presedentie, guvern, parlament, primarii, consilii locale si institutii conexe.
In multe actiuni de acest gen, s-a intamplat ca protestatarii sa patrunda in cladirile administrative fugarind functionarii si vandalizand bunuri, vezi exemplul recent Capitol Hill, Washington DC, U.S.A.
Ca aspectul evenimentelor sa fie unul apocaliptic, intra in "scena" instrumentele globalistilor, presa (mass-media) si retelele (social-media), bine platite si controlate.
Evident, ca cetatean constiincios si responsabil, nu sunt de acord cu actele de violenta si distrugeri, dar oamenii nu gandesc toti la fel, si repede in astfel de momente ia nastere efectul "de turma".
Conform legislatiei fundamentale a statului, functionarii din presedentie, parlament, primarii si consilii sunt alesii poporului prin vot democratic, functionarii fiind vremelnici pe posturile ocupate.
Cladirile administrative, infrastructura si altele sunt proprietatea statului si a intregului popor, acolo unde mai putem vorbii de stat suveran si independent.
De peste 30 de ani administratorii statului nu mai reprezinta drepturile si interesele cetatenilor, ei actionand la comenzile organizatiilor si corporatiilor straine, vezi cazul Romaniei.
Complice la dezastru, tradare si genocid sunt servciciile secrete ale statului, de cele mai multe ori si cu implicarea unor servicii secrete straine.
Anul ce tocmai a inceput 2021, se anunta proteste masive in mai toate statele lumii, ca masuri impuse de guverne in contextul pandemiei Sars-Cov2, crizei economice si schimbarilor administrative globale.
Sperante ca si cetatenii romani isi vor manifesta in strada nemultumirile la adresa presedintelui Klaus Iohannis, echipei guvernului condus de Florin Cîțu si parlamentului.
Imagini sugestive, sursa internet
Articol redactat si publicat: 10.01.2021
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Proteste violente - Beirut
Autoritati vs. cetateni
Democrația (în traducere literală „conducere de către popor”, din grecescul δημοκρατία - demokratia, de la demos, „popor” + kratos, „putere” = "puterea poporului") este un regim politic care se bazează pe voința poporului.
Principiile de bază ale democrației sunt votul universal și suveranitatea națiunii.
De esența democrației moderne ține respectarea drepturilor omului (egalitatea în fața legii, dreptul la opinie etc.), pluripartidismul, limitarea și separarea puterilor în stat.
În antichitate, orașul-stat Atena a experimentat o formă de democrație directă, prin care toți cetățenii discutau periodic problemele cetății în agora și luau împreună decizii.
În ziua de astăzi, termenul este, de cele mai multe ori, folosit cu sensul de democrație liberală, dar există multe alte varietăți, iar metodele de a guverna pot diferi.
Cu toate că termenul democrație este utilizat, de obicei, în contextul unui stat politic, principiile sale sunt aplicabile și altor organisme sau entități, cum ar fi universitățile, sindicatele, companiile publice sau organizațiile civice.
Pe plan politic, democrația se definește ca regimul politic fundamentat pe principiul suveranității naționale (națiunea conduce statul prin reprezentanții săi aleși, pe principiul separării puterilor în stat și pe principiul egalității tuturor în fața legii).
Democrația este inseparabilă de respectarea drepturilor omului și ale cetățeanului. Democrația modernă are la bază trei modele istorice din sec. XVII-XVIII (englez, american, francez)
Un element important al democrației este constituția. Acest document, votat de către popor prin referendum organizat în mod liber, reglementează drepturile și libertățile individului într-un stat și definește limitele puterii conducătorilor aflați în diferite funcții din stat și din guvern, definește politicile fundamentale și stabilește structura, datoria și puterea guvernului.
Principiile democrației
Autoritatea este prezentă în relațiile dintre oameni atât în viața privată, cât și în viața publică.
Autoritatea înseamnă puterea legitimă a cuiva de a-și impune propria voință celorlalți.
În statul democratic, autoritatea este mult diferită de exercitarea puterii într-un regim totalitar sau autoritar.
Principiile democratiei sunt niste norme, reguli de baza cu ajutorul carora functioneaza un stat democratic.
- Libertatea
- Egalitatea
- Responsabilitatea
- Dreptatea
- Proprietatea
- Pluralismul politic
- Separarea puterilor în stat
- Reprezentativitatea.
- Principiul suveranitatii natiunii
- Principiul domniei majoritatii si protectiei minoritatii
Principiul separarii puterilor in stat:
- A fost formulat de catre ganditorul francez Montesquieu;
- Potrivit acestui principiu, in cazul unui stat democratic trebuie sa existe 3 puteri: legislativa -> intocmeste legile, executiva -> pune in practica legile intocmite si judecatoreacsa -> verifica respectarea legilor.
Aceste puteri trebuie sa fie independente, sa se controleze reciproc si sa colaboreze intre ele.
Text prelut de pe Wikipedia
La o prima observatie ar parea ca poporul este "dirijorul orchestrei" numita democratie, ca puterea apartine cetatenilor, asta numai aparent se intampla.
In realitate termenul democratie este o ideologie artificiala pentru mentalul colectiv, administratia statelor facandu-se pe principii comuniste si chiar fasciste.
Intr-o forma "cosmetizata" cetatenilor li se ofera mascarada alegerilor si aparent competitie politica, numai ca presedintii, ministri si parlamentarii sunt propusi de "liderii" nevazuti ai lumii.
"Stapanii" planetei conduc prin regate, bancheri, corporatii si organizatii apropape toate statele lumii dupa principii stabilite de cercuri restranse.
Masurile aplicate in mod gradual au generat presiuni ale popoarelor constranse, dand nastere la proteste masive, uneori chiar violente.
Prin intermediul presei si al retelelor social-media observam manifestarea nemultumirilor in multe tari, incercari disperate ale cetatenilor de a opri masurile dictatoriale impuse de autoritati.
Solicitarile protestatarilor sunt de fiecare data:
- o mai bună gestionare a statului;
- acordarea de drepturi si libertati;
- crearea de locuri de muna;
- creșterea calității vieții;
- creșterea salariilor.
In multe tari ale lumii cetatenii ies in strada, protestand impotriva deciziilor si masurilor impuse de autoritati.
Asa cum este de asteptat, fortele de ordine publica reprima manifestantii la ordine precise date de guvernanti.
De cele mai multe ori protestele degenereaza in acte de violenta, pagube materiale, arestari, persoane vatamate si chiar decese.
De fiecare data protestele au loc in apropierea cladirilor administrative, care sunt: presedentie, guvern, parlament, primarii, consilii locale si institutii conexe.
In multe actiuni de acest gen, s-a intamplat ca protestatarii sa patrunda in cladirile administrative fugarind functionarii si vandalizand bunuri, vezi exemplul recent Capitol Hill, Washington DC, U.S.A.
Ca aspectul evenimentelor sa fie unul apocaliptic, intra in "scena" instrumentele globalistilor, presa (mass-media) si retelele (social-media), bine platite si controlate.
Evident, ca cetatean constiincios si responsabil, nu sunt de acord cu actele de violenta si distrugeri, dar oamenii nu gandesc toti la fel, si repede in astfel de momente ia nastere efectul "de turma".
Conform legislatiei fundamentale a statului, functionarii din presedentie, parlament, primarii si consilii sunt alesii poporului prin vot democratic, functionarii fiind vremelnici pe posturile ocupate.
Cladirile administrative, infrastructura si altele sunt proprietatea statului si a intregului popor, acolo unde mai putem vorbii de stat suveran si independent.
De peste 30 de ani administratorii statului nu mai reprezinta drepturile si interesele cetatenilor, ei actionand la comenzile organizatiilor si corporatiilor straine, vezi cazul Romaniei.
Complice la dezastru, tradare si genocid sunt servciciile secrete ale statului, de cele mai multe ori si cu implicarea unor servicii secrete straine.
Anul ce tocmai a inceput 2021, se anunta proteste masive in mai toate statele lumii, ca masuri impuse de guverne in contextul pandemiei Sars-Cov2, crizei economice si schimbarilor administrative globale.
Sperante ca si cetatenii romani isi vor manifesta in strada nemultumirile la adresa presedintelui Klaus Iohannis, echipei guvernului condus de Florin Cîțu si parlamentului.
Imagini sugestive, sursa internet
Articol redactat si publicat: 10.01.2021
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
O viata pe datorie
O viata pe datorie
Grupul restrans de bogati ai lumii, "vizionari", in special bancherii au abordat presedintii si guvernele multor state in vederea colaborarii pe planuri economico-financiare.
Prin corporatii si ong-uri de tipul celor apartinand lui George Soros, au realizat parteneriate cu statele vizate, oferind planuri aparent benefice.
Construind artificial proiecte de dezvoltare si modernizare, "vizionarii" au "injectat" in tara "tinta" companii si ong-uri avand acordul tacit al autoritatilor in diverse domenii, dar mai ales cele strategice.
Bancherii "vizionari" nu au scapat nici-o clipa din atentie resursele naturale si cele create de om, constituind tinte precise de atins.
"Masinarii" inteligente demareaza cresterea consumului de bunuri si servicii, un "bum economic" de succes, fapt ce a pus in miscare imensa masa monetara aflata deja in "visteriile" bancilor locale.
Cand resursele financiare locale au fost pe sfarsite, si-au facut aparitia pe "scena" corporatiile bancare ca "ciupercile dupa ploaie", oferandu-si "sprijinul" prin creditari, atat pentru cetateni cat mai ales pentru stat.
Pentru marii bancheri ai lumii statul este cel mai bun si eficient client, statul oferind cele mai solide si de pret garantii la credite.
In ceea ce priveste creditarea cetatenilor, bancherii sunt ceva mai retinuti si selectivi in acordarea creditelor, garantiile fiind atent evaluate.
De cele mai multe ori cei ce se imprumuta nici nu intra fizic in posesia banilor, banii fiind doar cifre scrise pe ecran de calculator si imprimate pe hartie in asa zisul contract de creditare.
Parea pentru multi ca bancile ofera cu usurinta credite imobiliare, pentru nevoi personale si de consum, dar putini stiau ce se ascunde in spatele acestor instrumente.
Creditarile realizandu-se in mare parte cu bani fara acoperire in metale pretioase si marfuri, asa cum s-ar proceda intr-o economie "sanatoasa".
Solutia rapida a "elitelor" lumii fiind tiparnitele de masa monetara, falsul grosolan fiind acoperit prin tarile cu rulaj foarte mare, cum ar fi China, India si tarile din Orient.
Cu alte cuvinte, globalistii ne imprumuta cu hartie colorata si "atractiva", dar fara valoare reala.
Odata cu trecerea timpului lucrurile s-au inrautatit, de cele mai multe ori in defavoarea datornicilor, mai ales in aceste vremuri grele.
Bancherii analizeaza riscurile creditelor cu rate in intarziere sau chiar neplata lor in vederea demararii procedurilor de executari silite
Dupa analiza detaliata, creantele creditelor "neperformante" sunt vandute firmelor de recuperatori, care dispun prin vid legislativ de intrumente cu care pot recupera sumele, alte posibilitati decat cele bancare.
Multi dintre datornici intra in incapacitatea de a returna creditul din cele mai diverse motive, in general pierderea locurilor de munca.
Recuperatorii sunt gata de actiune, astfel ca "stapanii" creantelor intra in posesia multor bunuri mobile si imobile.
Scopul final fiind cresterea uriasa a averilor si detinerea controlului total, iar oamenii simpli de rand ajung la capatul puterilor scufundati in saracie si neputinta.
Mare parte din oameni sunt datori institutiilor financiare si/sau altor forme de creditare, fapt ce constituie o ocupatie mentala apasatoare.
De cand se naste si pana moare omul este dependent de aceste instrumente diabolice, numite bani si metale pretioase.
Imagine - conceptie proprie
Articol redactat si publicat: 11.01.2021
Alexandru Coţarcă
https://youtu.be/O_P8lVXdE0g?list=WL
4 ani în urmă
https://youtu.be/L9M-Hv2KqlM
4 ani în urmă
👍 0
❤️ 0
😂 0
😮 0
😢 0
😠 0
👏 0
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Scoala, posibil doar o amintire
Scoala, posibil doar o amintire
In contextul pandemiei sars-cov2 lumea intreaga s-a inchis partial si chiar total.
Nu au scapat inchiderii nici institutiile de invatamant, educatia realizandu-se sub o forma virtuala numita "online".
Functionarii din domeniu educatiei se intrec in utilizarea platformelor dintre cele mai diverse, de cele mai multe ori simple improvizatii.
Utilizatorii, cadrele didactice cat si elevii intampina dificultati in desfasurarea orelor de curs.
Nu sunt putine cazurile, cand elevii si chiar cadrele didactice nu dispun de echipamentele necesare.
Am prieteni si amici care sunt cadre didactice, imi vorbesc despre problemele si dificultatile cu care se confrunta, aceasta modalitate de sustinerea cursurilor fiind defectuoasa.
Cele mai dese probleme sunt: lipsa de atentie a elevilor in timpul cursurilor; dificultati tehnice; si chiar absente ale elevilor.
Autoritatile statului mentioneaza ca s-ar putea relua cursurile in modalitatea normala doar in anumite conditii.
Conditii impuse in contextul pandemiei nedeclarate oficial prin document sustinut de cercetare a problemei medicale despre care ne vorbesc "specialistii" din domeniu sanatatii.
Aceasta actiune ne face sa credem ca nu este vorba de pandemie, fiind vorba mai degraba de "plandemie", plan bine pus la punct si "respectat" de mai toate guvernele lumii.
Vedem mai mereu mesaje de la elevi care isi doresc sa se intoarca la scoala, mentionand ca nu au succes cursurile online si ca s-au saturat de aceasta modalitate ineficienta.
Parintii copiilor sunt ingroziti si revoltati de aceasta situatie, fiind nevoiti sa stea acasa sau sa apeleze la cineva pentru a lăsa copiii supravegheați.
Veti spune ca este o situatie speciala, ca problema medicala nu este de neglijat, dar pe de alta parte adevaratii specialisti, atat din tara cat si din strainatate mentioneaza clar si in detaliu, ca nu este atat de grava problema asta medicala, precum este relatata de presa.
In tot acest timp cladirile institutiilor de invatamant se degradeaza, mobilierul cat si materialele didactice.
Si iata cum asistăm terifianti la prabusirea sistemului educational in mod etapizat, pas cu pas, pana la desfiintare.
Concluzie !
Concluzia este ca s-a pierdut un an scolar, un an din viata educationala a multor generatii, de aceea cu siguranta efectele vor fi devastatoare.
Deocamdata nimic concret din partea autoritatilor competente cu privire la reluarea cursurilor in scoli.
Cei din spatele "cortinei" lasa sa se inteleaga, ca nu se va incheia prea curand aceasta situatie.
Dragi copii, implicati-va pe cat posibil in aceasta forma de educatie, este posibil la un momendat ca nici asta sa nu mai existe.
Totusi, actul educational nu va dispare, el se va schimba si restrange, fiind disponibil doar pentru o anumita clasa sociala, aceea vor fi privilegiatii.
Cu alte cuvinte mai pe direct asa, vor mai fi educati doar copiii celor cu "stare", in scoli private bine platite.
Copiii claselor sociale inferioare nu vor mai avea acces la educatie, astfel ei devenind sclavii umili ai "boierilor", asa cum era în sec .XIX
Imagine sugestiva
Articol redactat si publicat: 13.01.2021
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Acasa-i Romania - foto 2
Acasa-i Romania
Romania este acasa pentru toti cetatenii, nascuti in tara sau strainatate, avand origini cu adevarat romanesti.
De peste 20 de ani, regimul politic instalat dupa revoluatia din Romania, autoritatile au creat situatii determinand multi romani sa plece in strainatate.
Cum in Romania se inchideau fabrici, uzine si inteprinderi, oamenii ramaneau fara locuri de munca, fiind nevoiti sa mearga in strainatate pentru a lucra.
Bineinteles ca romanii trimit bani si bunuri familiilor ramase in tara.
Parinti, copii si bunici isi privesc in fotografii si pe ecrane digitale rudele plecate departe de casa.
Banii romanilor ce muncesc in strainatate intra in economia romaneasca, cu toate astea autoritatile nu-i respecta si nu-i ocroteste.
Mare parte din romanii plecati, pastreaza obiceiurile si insemnele romanesti pentru a-si mai alina dorul de tara si familie.
In cercurile retranse de romani se vorbeste limba romana si traiesc dupa principiile, obiceiurile si valorile romanesti.
Dar sunt si romani care vorbesc urat si denigreaza patria mama din care au plecat, uita ca s-au nascut, au fost educati si formati profesional in Romania.
Actele lor de "vitejie" au fost speculate de presa si institutiile straine, astfel ca s-a ajuns la discreditarea si denigrarea Romaniei la nivele inalte.
Din aceste cauze romanii cinstiti si onesti au de suferit, sunt batjocoriti si umiliti de catre straini.
Ambasadele si consulatele Romaniei in strainatate ar trebui sa reprezinte, sa apere drepturile si interesele cetatenilor romani aflati la munca, studii sau din alte motive.
Nici-o entitate politica nu a pus cu adevarat in dezbatere problemele romanilor din strainatate, Romania neavand o legislatie clara si constitutionala in acest sens.
In Constitutia Romaniei reprezentarea este facuta prin: Art. 17 – Cetăţenii români în străinătate
Cetăţenii români se bucură în străinătate de protecţia statului român şi trebuie să-şi îndeplinească obligaţiile, cu excepţia acelora ce nu sunt compatibile cu absenţa lor din ţară.
Cat si prin legi pe care putini le cunosc, un exemplu este: Legea nr. 156/2000 privind protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate.
Romanii din strainatate s-au limitat doar la a-si povesti nemultumirile, renuntand sa afle care le sunt totusi drepturile si obligatiile.
Romania nu este "sat fara caini", astfel ca denigrarea, defaimarea si insultele se pedepsesc conform legislatiei in vigoare.
Constitutia Romaniei, Art. 30 – Libertatea de exprimare, alin. 6, 7 si 8. si legile dedicate acestui aspect.
Tema articolului nu este cea de a scoate in evidenta problemele romanilor si ale Romaniei, ci de a ne trezi si unii.
Aceste vremuri grele ne-a determinat sa ne ocupam mai mult de unitate, patriotism si nationalism.
Fiecare roman trebuie sa contribuie implicandu-se in actiuni benefice, favorabile natiunii si statului.
Lumea libera trebuie sa-si accepte fundamentul national.
Nu trebuie sa incerce sa-l stearga sau sa-l inlocuiasca.
Privind in jur, de-a lungul si de-a latul Romaniei splendide, adevarul este evident:
- daca vrem libertate, trebuie să fim mândri de țara noastră;
- daca vrem democratie, ne pastram suveranitatea;
- iar daca vrem pace, ne iubim natiunea.
Liderii intelepti mereu pun pe primul loc binele poporului si al tarii.
Viitorul nu le apartine falsilor lideri.
Viitorul le apartine patriotilor si nationalistilor.
Viitorul le apartine natiunilor suverane si independente, care-si protejeaza cetatenii, isi respecta vecinii si onoreaza diferentele care fac fiecare tara speciala si unica.
Romania trebuie sa fie prioritatea romanilor.
Imagini de prezentare
Articol redactat si publicat: 16.01.2021
https://youtu.be/ISEffDkH8aE
4 ani în urmă
👍 0
❤️ 0
😂 0
😮 0
😢 0
😠 0
👏 0
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Frica, element in ADN-ul uman
Frica, element in ADN-ul uman
Este normal si sanatos sa-ti fie frica in situatii periculoase.
Insa, daca sentimentul persista si atunci cand nu exista o primejdie reala in jurul tau, frica se transforma in anxietate sau fobie si iti poate afecta serios calitatea vietii.
Ce este frica ?
Frica este o emotie primara, care ne poate paraliza si bloca in orice activitate. Esentiala in supravietuirea umanitatii, in societatile moderne frica s-a transformat in anxietate, atacuri de panica sau fobii.
Poate fi rezultatul unei traume sau poate aparea in relatie cu o situatie abstracta, dar in ambele cazuri poate fi tinuta sub control, mai ales cu ajutorul unui psiholog care te poate ajuta sa-ti identifici temerile si sa intelegi ce ascund.
Frica se manifesta la nivel biochimic si la nivel emotional, fiind fie un raspuns natural si sanatos in fata unei situatii care-ti pune viata in primejdie, fie o reactie irationala si necontrolata care pune stapanire pe tine si te face sa vezi pericole peste tot.
Totodata, poate fi si un stimul pentru placere, ca in cazul persoanelor dependente de adrenalina care se inscriu la activitati precum saritul cu parasuta.
Ce se intampla in corpul nostru atunci cand ne este frica ?
In fata unui pericol concret, corpul reactioneaza intr-un mod specific: incepem sa transpiram, inima ne bate mai tare si eliberam un nivel inalt de adrenalina.
Creierul identifica un stimul potential periculos si elibereaza substante chimice care fac respiratia sa devina mai rapida, in timp ce corpul se pregateste fie sa fuga, fie sa actioneze.
Vasele de sange din jurul organelor se dilata pentru a le furniza mai mult oxigen si nutrienti, iar nivelul de glucoza din sange creste semnificativ, pregatind o doza mare de energie, in caz de nevoie.
Intregul proces este automat si se intampla in cateva secunde, iar noi ne dam seama dintr-o data ca ni s-a facut frica.
Frica “buna” vs. frica “rea”
Frica este in sine o emotie buna, care apare ca un mecanism defensiv si care ne ajuta sa ne protejam in fata unor pericole.
Este o emotie mostenita la nivel genetic de la stramosii nostri, care au reusit sa supravietuiasca invatand sa le fie frica si sa se puna la adapost in fata primejdiilor pe care nu ar fi putut sa le depaseasca altfel.
Daca in fata unei cladiri care se prabuseste sau a unui incendiu frica te determina sa fugi cat mai departe, atunci frica ta este o emotie buna, care te pune la adapost si iti salveaza viata.
Insa, daca frica se instaleaza si in situatii care nu prezinta nici un pericol, devine o emotie nociva, care transforma viata de zi cu zi intr-o asteptare constanta a unui eveniment nefericit.
Intr-o astfel de situatie, frica atrage mai multe emotii negative, precum furie, angoasa, vinovatie sau chiar agresivitate.
Text preluat
Nu intamplator am realizat articolul cu aceasta tema atat de prezenta in zilele noastre.
Cu totii purtam in constient sentimentul de frica, fie ca vorbim de partea pozitiva sau cea negativa.
Inca din copilarie ne este activat sentimentul de frica, un exemplu fiind acela cand parintii ne spun ca nu este voie intr-un anume loc sau la o anumita actiune.
Pe masura ce inaintam in varsta sentimentul de frica este activat in mai multe imprejurari, cum ar fi: scoala, strada, la locul de munca si chiar in activitati recreative.
Sentimentul de frica in forma negativa a tot fost amplificat de regimurile politice ce s-au perindat la conducerea lumii, sentimentul modificat si inoculat in "bagajul genetic" al omului.
Ca exemplu de frica inoculata de un anume regim politic, este perioada comunista din Romania, atunci cand teama si frica de securitate atinsese cote greu de evaluat.
Cei ce au acum varsta mai inaintata isi amintesc de acele vremuri, unii traind momente cumplite de panica, teroare si chiar tortura.
Astfel, ca urmatoarele generatii poarta acest sentiment modificat si intr-o continua actualizare.
De- a lungul istoriei regimurile politice s-au schimbat doar de fatada, instrumentele de baza rămânând aceleasi.
In zilele noastre regimul politic nu mai utilizeaza arme conventionale pentru impunerea controlului, cea mai eficienta arma fiind frica, deja aflata in constientul uman.
Observati cum prin situatii create in mod controlat, omenirea se supune si accepta masurile impuse, toate fiind bazate pe principiile "problema, reactie, solutie".
Frica de moarte a fost ridicata la gradul cel mai mare, "liderii" lumii mizand pe acest fapt putând controla cu usurinta omenirea asa cum isi doresc.
Nu poate fi ascuns faptul ca frica a devenit un lucru primordial in vietile oamenilor, motivele fiind nenumarate si la tot pasul.
Imagine sugestiva
Articol redactat si publicat: 21.01.2021
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Suveranitatea Romaniei, istorie sau nici macar atat
Suveranitatea Romaniei, istorie sau nici macar atat
Daca legea fundamentala, constitutia Romaniei garanteaza scriptic si juridic suveranitatea si integritatea tarii, acest lucru nu se mai intampla in realitate.
Dar sa vedem ce spune mai intai constitutia Romaniei in ceea ce priveste suveranitatea tarii.
ART. 1 - Statul roman
(1) Romania este stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil.
ART. 2 - Suveranitatea
(1) Suveranitatea natională apartine poporului roman, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte, precum si prin referendum.
(2) Nici un grup si nici o persoană nu pot exercita suveranitatea in nume propriu.
ART. 3 - Teritoriul
(1) Teritoriul Romaniei este inalienabil.
(2) Frontierele tării sunt consfintite prin lege organică, cu respectarea principiilor si a celorlalte norme general admise ale dreptului international.
(4) Pe teritoriul statului roman nu pot fi strămutate sau colonizate populatii străine.
Acum sa lamurim pe scurt aceste aspecte:
- prin LEGEA Nr. 28 din 15 martie 1991, Romania devine Corporatie Financiară Internationala. (cititi legea la care fac referire)
Cati realizati statutul Romaniei pe care il are astazi ?
- din pacate, suveranitatea nu mai apartine poporului roman, avand grija Traian Basescu (fost presedinte al Romaniei) sa renunte prin contract la suveranitatea Romaniei in favoarea Uniunii Europene.
Cati cunosc si au acces la contractul Romaniei cu Uniunea Europeana ? Intuiti ce clauze sunt trecute in contract ?
- nu am uitat incercarile ungurilor din Harghita, Covasna si Mures sa-si insuseasca teritoriul respectiv, care apartine Romaniei.
Ungurii ce locuiesc in judetele mentionate au constituit asa zisul Tinut Secuiesc, controland cam totul, arborand drapelul Ungariei pe cladirile institutiilor romanesti.
- alti cetateni straini au intrat in Romania ca refugiati, stabilindu-se in anumite zone, au ajuns sa controleze si sa se impuna.
Aici se poate vorbi ca tacit aplicarea planului Kalergi este in plina desfasurare.
Ca nu degeaba au fost premiati Emil Constantinescu (fost presedinte al Romaniei) si Klaus Iohannis (actual presedinte al Romaniei) de organizatia Kalergi.
- in ultimii 31 de ani s-au instrainat prin vanzari si retrocedari ilegale terenuri si cladiri strainilor.
Terenuri intravilane, agricole si forestiere au fost vandute prin vid legislativ si clauzele contractului cu Uniunea Europeana corporatiilor straine.
Noii "proprietati" ai bunurilor achizitionate in Romania nu a incheiat nici-un contract cu poporul roman, asa ca totul este ilegal.
Strainii s-au inteles golaneste cu vremelnicii ce s-au perindat la conducerea si administrarea Romaniei.
Mentionez ca vremelnicii perindati in functii publice au fost propulsati de inaltii tradatori din serviciile secrete cu complicitatea servciilor secrete straine.
Este timpul ca poporul roman sa apere integritatea si suveranitatea Romaniei, chiar constitutia ne obliga.
ART. 55 - Apărarea tării
(1) Cetătenii au dreptul si obligatia să apere Romania.
Dragi romani, a sosit timpul pentru datoria fata de patrie, sa ne aparam tara, chiar cu pretul vietii, daca acolo se va ajunge.
Romania nu apartine strainilor, Romania apartine romanilor, asa cum ne-a lasat-o strabunii nostri luptand si varsand sange.
Romania este prioritatea romanilor.
Imagine sugestiva
Articol redactat si publicat: 31.01.2021
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Aceasta este tara mea
Aceasta este tara mea !
— Tu de unde ești? mă întreabă un străin.
— Din România! îi răspund.
— Mda... nomazi, hoţi, criminali, femei uşoare...
— Mă scuzi, tu ești cumva nomad, hoţ, criminal... mergi la femei?
— Cine, eu?! Nu! De ce spui asta?
— Dacă ți-ar fi plăcut istoria, m-ai fi identificat în Burebista, Decebal, Mircea, Vlad, Mihai, Antonescu;
Dacă ţi-ar fi plăcut sportul, m-ai fi identificat în Nadia Comăneci, Gică Hagi, Ilie Năstase, Simona Halep, Ion Ţiriac;
Dacă ai fi cochetat cu arta muzicii, m-ai fi recunoscut într-un Ciprian Porumbescu , George Enescu, Gheorghe Zamfir;
Dacă ai fi știut ce-nseamnă "filozof", m-ai fi-ntrebat de Eliade, Cioran, Nicolae Iorga;
Dacă ai fi fost pasionat de sculptură, vorbeam de marele Brâncuşi;
Dacă stiinţa te-ar fi făcut curios, ai fi auzit de Paulescu şi Aslan, de Babeş sau Poenaru;
Dacă ai fi știut că românul Vlaicu ți-a dat brânci să zbori, sau Coandă, tot român, ți-a pus reacția pe avion, ai fi surprins, așa-i?
Dacă ai fi fost turist în România, am fi vorbit de Marea Neagră, Munţii Carpaţi, Delta Dunării, Castelul Dracula, lacuri şi cascade, monumente istorice, arhitecturi, Casa Poporului, Palatul Culturii, Peleş, istorie, tradiţii, porturi și obiceiuri. Am fi împărtăşit toate frumuseţile şi minunăţiile ei;
Dacă ai fi fost mai interesat de ţara mea, ai fi aflat c-am avut Regi și Regine, iar pe scenele lumii au urcat oameni de cultură, teatru și film. Scriitori, poeţi, actori și muzicieni. Ai fi fost surprins să afli câte patrimonii UNESCO deține și câte locuri pitoreşti ți-ar fi tăiat răsuflarea.
Dar tu, dragă străine, tu, nu știi nimic din toate astea. Nu ești nimic din toate astea!
Nu știi nimic de România mea. Nu știi nimic de pământul istoriei mele. Nu știi nimic de oamenii lui. Ești doar un ignorant. Atât!
Și, probabil, îţi place să vezi doar ceea ce eşti, în suflet!
De aici vin eu, aceasta este ţara mea, pământul meu, de unde de generații întregi ne tragem seva... acest pământ plătit atât de scump de străbunii noștri, chiar cu sângele lor..."
• Aceasta este țara de unde vin și pe care o iubesc!
Imagine sugestivă
Text preluat și publicat: 04.02.2021
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
United Nations
"Bolnavii planetei, călăi din naștere"
Am extras dintr-un document personajele publice ce vor și lucrează la reducerea populației planetei.
Pentru a fi mai ușor de vizualizat, postat și distribuit documentul am realizat paginile sub formă de imagini.
Ei sunt o parte din "bolnavii planetei" care urăsc existența noastră:
Alexander King, Arne Schiotz, Bill Gates, Dave Foreman, David Brower, David Rockefeller, David Spangler, Eric Pianka, Henry Kissinger, J. Cousteau, John P. Holdren, Larry P. McDonald, Marjo Van Dijken, Mark Earley, Merton Lambert, Mihail Gorbaciov, Oliver Wendell Holmes, Paul Ehrlich, Prinţul Phillip, Ruth Bader Ginsburg, Ted Turner, Theodore Roosevelt, Thomas Ferguson.
De-a lungul istoriei "bolnavii planetei" și-au prezentat intențiile și planurile lor prin emisiuni, filme, documentare, seminarii, legislații, etc.
De cel puțin 100 de ani "elitiștii" organizează escrocherii prin care subjugă omenirea, să amintim cele mai recente escrocherii planetare: At€ntat€ t€rorist€, R€voliții, Lovituri de state, 11 septembrie 2001 (9/11), Criza economică din 2008, Cov|d (19) și Criza climatică.
Iată de ce lupta e pe viață și pe moarte, se aplică faza finală, "bolnavii planetei" și-au pierdut răbdarea, acționează în forță și cu orice preț.
Într-una din cărțile scrise, Bertrand Russel menționa în anul 1953 că ar mai fi două piedici însemnate în calea declanșării planurilor, religia și patriotismul.
La acea vreme aceste două principii și valori erau puternice și reprezentau stavilă în calea planurilor diabolice.
Iată cum puncta Bertrand Russel în cartea intitulată "Împăratul științei în societate" aceste două aspecte:
"Există însă două puternice forțe care se opun unei astfel de politici: un este religia, iar cealaltă este patriotismul".
Ce nu au luat în calcul globaliștii sau poate au fost mințiți de către slugoii lor, este faptul că mulți oameni și-au păstrat principiile sănătoase, valorile morale și creștine, instrumente care nu s-au diluat și pierdut odată cu trecerea timpului.
Iată că în aceste vremuri oamenii încolțiți de măsurile odioase impuse de globaliști pun "pe câmpul de luptă" valorile și instrumentele bine conservate de-a lungul timpului.
PS: Binele va triumfa, pentru că Dumnezeu este a tot puternic.
Priviți către lumină, ea este călăuza spre adevăr.
Imagini realizate tip Print Screen
Text redactat, articol publicat: 12.01.2022
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Thomas Ferguson
"Bolnavii planetei, călăi din naștere"
Am extras dintr-un document personajele publice ce vor și lucrează la reducerea populației planetei.
Pentru a fi mai ușor de vizualizat, postat și distribuit documentul am realizat paginile sub formă de imagini.
Ei sunt o parte din "bolnavii planetei" care nu mai doresc existența noastră:
Alexander King, Arne Schiotz, Bill Gates, Dave Foreman, David Brower, David Rockefeller, David Spangler, Eric Pianka, Henry Kissinger, J. Cousteau, John P. Holdren, Larry P. McDonald, Marjo Van Dijken, Mark Earley, Merton Lambert, Mihail Gorbaciov, Oliver Wendell Holmes, Paul Ehrlich, Prinţul Phillip, Ruth Bader Ginsburg, Ted Turner, Theodore Roosevelt, Thomas Ferguson.
De-a lungul istoriei "bolnavii planetei" și-au prezentat intențiile și planurile lor prin emisiuni, filme, documentare, seminarii, legislații, etc.
De cel puțin 100 de ani "elitiștii" organizează escrocherii prin care subjugă omenirea, să amintim cele mai recente escrocherii planetare: At€ntat€ t€rorist€, R€voliții, Lovituri de state, 11 septembrie 2001 (9/11), Criza economică din 2008, Cov|d (19) și Criza climatică.
Iată de ce lupta e pe viață și pe moarte, se aplică faza finală, "bolnavii planetei" și-au pierdut răbdarea, acționează în forță și cu orice preț.
Într-una din cărțile scrise, Bertrand Russel menționa în anul 1953 că ar mai fi două piedici însemnate în calea declanșării planurilor, religia și patriotismul.
La acea vreme aceste două principii și valori erau puternice și reprezentau stavilă în calea planurilor diabolice.
Iată cum puncta Bertrand Russel în cartea intitulată "Împăratul științei în societate" aceste două aspecte:
"Există însă două puternice forțe care se opun unei astfel de politici: un este religia, iar cealaltă este patriotismul".
Ce nu au luat în calcul globaliștii sau poate au fost mințiți de către slugoii lor, este faptul că mulți oameni și-au păstrat principiile sănătoase, valorile morale și creștine, instrumente care nu s-au diluat și pierdut odată cu trecerea timpului.
Iată că în aceste vremuri oamenii încolțiți de măsurile odioase impuse de globaliști pun "pe câmpul de luptă" valorile și instrumentele bine conservate de-a lungul timpului.
PS: Binele va triumfa, pentru că Dumnezeu este a tot puternic.
Priviți către lumină, ea este călăuza spre adevăr.
Imagini realizate tip Print Screen
Text redactat, articol publicat: 12.01.2022
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Ted Turner
"Bolnavii planetei, călăi din naștere"
Am extras dintr-un document personajele publice ce vor și lucrează la reducerea populației planetei.
Pentru a fi mai ușor de vizualizat, postat și distribuit documentul am realizat paginile sub formă de imagini.
Ei sunt o parte din "bolnavii planetei" care nu mai doresc existența noastră:
Alexander King, Arne Schiotz, Bill Gates, Dave Foreman, David Brower, David Rockefeller, David Spangler, Eric Pianka, Henry Kissinger, J. Cousteau, John P. Holdren, Larry P. McDonald, Marjo Van Dijken, Mark Earley, Merton Lambert, Mihail Gorbaciov, Oliver Wendell Holmes, Paul Ehrlich, Prinţul Phillip, Ruth Bader Ginsburg, Ted Turner, Theodore Roosevelt, Thomas Ferguson.
De-a lungul istoriei "bolnavii planetei" și-au prezentat intențiile și planurile lor prin emisiuni, filme, documentare, seminarii, legislații, etc.
De cel puțin 100 de ani "elitiștii" organizează escrocherii prin care subjugă omenirea, să amintim cele mai recente escrocherii planetare: At€ntat€ t€rorist€, R€voliții, Lovituri de state, 11 septembrie 2001 (9/11), Criza economică din 2008, Cov|d (19) și Criza climatică.
Iată de ce lupta e pe viață și pe moarte, se aplică faza finală, "bolnavii planetei" și-au pierdut răbdarea, acționează în forță și cu orice preț.
Într-una din cărțile scrise, Bertrand Russel menționa în anul 1953 că ar mai fi două piedici însemnate în calea declanșării planurilor, religia și patriotismul.
La acea vreme aceste două principii și valori erau puternice și reprezentau stavilă în calea planurilor diabolice.
Iată cum puncta Bertrand Russel în cartea intitulată "Împăratul științei în societate" aceste două aspecte:
"Există însă două puternice forțe care se opun unei astfel de politici: un este religia, iar cealaltă este patriotismul".
Ce nu au luat în calcul globaliștii sau poate au fost mințiți de către slugoii lor, este faptul că mulți oameni și-au păstrat principiile sănătoase, valorile morale și creștine, instrumente care nu s-au diluat și pierdut odată cu trecerea timpului.
Iată că în aceste vremuri oamenii încolțiți de măsurile odioase impuse de globaliști pun "pe câmpul de luptă" valorile și instrumentele bine conservate de-a lungul timpului.
PS: Binele va triumfa, pentru că Dumnezeu este a tot puternic.
Priviți către lumină, ea este călăuza spre adevăr.
Imagini realizate tip Print Screen
Text redactat, articol publicat: 12.01.2022
Alexandru Coţarcă
4 ani în urmă
Theodore Roosevelt
"Bolnavii planetei, călăi din naștere"
Am extras dintr-un document personajele publice ce vor și lucrează la reducerea populației planetei.
Pentru a fi mai ușor de vizualizat, postat și distribuit documentul am realizat paginile sub formă de imagini.
Ei sunt o parte din "bolnavii planetei" care nu mai doresc existența noastră:
Alexander King, Arne Schiotz, Bill Gates, Dave Foreman, David Brower, David Rockefeller, David Spangler, Eric Pianka, Henry Kissinger, J. Cousteau, John P. Holdren, Larry P. McDonald, Marjo Van Dijken, Mark Earley, Merton Lambert, Mihail Gorbaciov, Oliver Wendell Holmes, Paul Ehrlich, Prinţul Phillip, Ruth Bader Ginsburg, Ted Turner, Theodore Roosevelt, Thomas Ferguson.
De-a lungul istoriei "bolnavii planetei" și-au prezentat intențiile și planurile lor prin emisiuni, filme, documentare, seminarii, legislații, etc.
De cel puțin 100 de ani "elitiștii" organizează escrocherii prin care subjugă omenirea, să amintim cele mai recente escrocherii planetare: At€ntat€ t€rorist€, R€voliții, Lovituri de state, 11 septembrie 2001 (9/11), Criza economică din 2008, Cov|d (19) și Criza climatică.
Iată de ce lupta e pe viață și pe moarte, se aplică faza finală, "bolnavii planetei" și-au pierdut răbdarea, acționează în forță și cu orice preț.
Într-una din cărțile scrise, Bertrand Russel menționa în anul 1953 că ar mai fi două piedici însemnate în calea declanșării planurilor, religia și patriotismul.
La acea vreme aceste două principii și valori erau puternice și reprezentau stavilă în calea planurilor diabolice.
Iată cum puncta Bertrand Russel în cartea intitulată "Împăratul științei în societate" aceste două aspecte:
"Există însă două puternice forțe care se opun unei astfel de politici: un este religia, iar cealaltă este patriotismul".
Ce nu au luat în calcul globaliștii sau poate au fost mințiți de către slugoii lor, este faptul că mulți oameni și-au păstrat principiile sănătoase, valorile morale și creștine, instrumente care nu s-au diluat și pierdut odată cu trecerea timpului.
Iată că în aceste vremuri oamenii încolțiți de măsurile odioase impuse de globaliști pun "pe câmpul de luptă" valorile și instrumentele bine conservate de-a lungul timpului.
PS: Binele va triumfa, pentru că Dumnezeu este a tot puternic.
Priviți către lumină, ea este călăuza spre adevăr.
Imagini realizate tip Print Screen
Text redactat, articol publicat: 12.01.2022
Prieteni · 39
Admin
Alex Vilvoi
Sebastian Popescu
Sorin Dragoi
Radu Sumanaru
Adrian Vaceanu
Max Sao
Valter Cojman
Iulian Brotaru
Florin Nan
Camelia Răducan
Euseviu Baies
Silvius Banica
Gabriela Dumitru
Beatrice Sumedrea
Ecaterina Lupu
Geanina Otilia Ortodox Macoviciuc
Cristian Atitiene
Carmen Zr
Beniamin Rus
Ion Titu
Margian Tudor
Besleaga Liviu
Ionel Bumbaru
Margian Tudor
Ana Maria Malanca
Laurentiu Urban
Peter White
Marian Motocu
Ion Laurentiu Bakancsos
Bogdan Nemesis
Market Info Surveys
Adi Codrut
Marin Dramnescu
Marian Octavian
Moise İon Marcel
Adrian Răus
CL
Ciprian Lucaci
Editează postarea
Cine a reacționat
Se încarcă...