Alexandru Coţarcă

4 Martie, o zi de tristă amintire :( Au trecut 45 de ani de la tragicul eveniment, un fenomen natural zguduia întreaga Romanie. În seara zilei de 4 martie 1977, la ora 21:22:22, pământul s-a cutremurat violent, semănând panică și agitație. Un cutremur cu magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter, având o durată de cca 53 - 57 de secunde. Epicentrul cutremurului având loc în cea mai activă zonă din acest punct de vedere, fiind vorba de Vrancea. Violența acestui cutremur a constat în mica adâncime, de numai 94 km, cât și durata foarte mare din punctul de vedere al specialiștilor. Bilanțul dezastrului: Pierderi de vieți omenești - 1.570 - 1.578 Răniți - cca 11.300 Clădiri distruse - 35.000 Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat în București, unde peste 33 de clădiri s-au prăbușit. Valoarea pagubelor materiale a fost estimată la suma de 5 mild. $ Marele actor, Toma Caragiu a decedat chiar în seara fatidică, fiind prins sub dărămături în Blocul Scala, la acel moment se întorcea la locuința sa. La 45 de ani trecuți de la tristul eveniment, aprindem lumânări, ne amintim și ne rugăm pentru cei decedați. Odihnă în pace, nu vă vom uita niciodată. Cei ce au acum o vârstă mai înaintată își amintesc cu tristețe și chiar durere de acele momente cumplite. Majoritatea românilor pierzând pe cineva drag și pagube materiale. Regimul politic de la acea vreme a reparat și chiar construit de la zero ceea ce se năruise. Motiv care a dus la schimbarea legislației în construcții și planuri de sistematizare realizate. Concluzii: Ce am învățat din acea tristă tristă experiență ? - Nepăsare, interese, neglijență și reavoință, mai ales după 1989; - Noțiuni de supraviețuire în caz de cutremur - lipsă; - Norme clare și respectate în construcții - lipsă, sau cu mari deficiențe; - Ca și cum nu ar fi de ajuns, progresul tehnologic a dat naștere experimentelor de suprafață și subteran. PS: Un astfel de eveniment petrecut în zilele noastre ar rezulta imense grămezi de moloz pe care oamenii acestor vremuri nu ar fi capabili nici să-l strângă. Clar, nu se mai pune problema de reparare și reconstrucție, mai grav de atât, cadavrele oamenilor prinși sub dărămături ar putrezi acolo unde și-au dat sfârșitul. Funcționarii statului de azi nici nu sunt capabili să gândească măsuri de prim-ajutor și intervenții în situații de dezastru de așa amploare. Poate ne rugăm la bunul Dumnezeu să nu se mai întâmple, că doar atât ne-a mai rămas. Imagini de arhiva - sursa internet Articol dedicat comemorării zilei de 4 Martie 1977 Publicare ca eveniment comemorativ: 04.03.2023

4 Martie, o zi de tristă amintire :( Au trecut 45 de ani de la tragicul eveniment, un fenomen natural zguduia întreaga Romanie. În seara zilei de 4 martie 1977, la ora 21:22:22, pământul s-a cutremurat violent, semănând panică și agitație. Un cutremur cu magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter, având o durată de cca 53 - 57 de secunde. Epicentrul cutremurului având loc în cea mai activă zonă din acest punct de vedere, fiind vorba de Vrancea. Violența acestui cutremur a constat în mica adâncime, de numai 94 km, cât și durata foarte mare din punctul de vedere al specialiștilor. Bilanțul dezastrului: Pierderi de vieți omenești - 1.570 - 1.578 Răniți - cca 11.300 Clădiri distruse - 35.000 Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat în București, unde peste 33 de clădiri s-au prăbușit. Valoarea pagubelor materiale a fost estimată la suma de 5 mild. $ Marele actor, Toma Caragiu a decedat chiar în seara fatidică, fiind prins sub dărămături în Blocul Scala, la acel moment se întorcea la locuința sa. La 45 de ani trecuți de la tristul eveniment, aprindem lumânări, ne amintim și ne rugăm pentru cei decedați. Odihnă în pace, nu vă vom uita niciodată. Cei ce au acum o vârstă mai înaintată își amintesc cu tristețe și chiar durere de acele momente cumplite. Majoritatea românilor pierzând pe cineva drag și pagube materiale. Regimul politic de la acea vreme a reparat și chiar construit de la zero ceea ce se năruise. Motiv care a dus la schimbarea legislației în construcții și planuri de sistematizare realizate. Concluzii: Ce am învățat din acea tristă tristă experiență ? - Nepăsare, interese, neglijență și reavoință, mai ales după 1989; - Noțiuni de supraviețuire în caz de cutremur - lipsă; - Norme clare și respectate în construcții - lipsă, sau cu mari deficiențe; - Ca și cum nu ar fi de ajuns, progresul tehnologic a dat naștere experimentelor de suprafață și subteran. PS: Un astfel de eveniment petrecut în zilele noastre ar rezulta imense grămezi de moloz pe care oamenii acestor vremuri nu ar fi capabili nici să-l strângă. Clar, nu se mai pune problema de reparare și reconstrucție, mai grav de atât, cadavrele oamenilor prinși sub dărămături ar putrezi acolo unde și-au dat sfârșitul. Funcționarii statului de azi nici nu sunt capabili să gândească măsuri de prim-ajutor și intervenții în situații de dezastru de așa amploare. Poate ne rugăm la bunul Dumnezeu să nu se mai întâmple, că doar atât ne-a mai rămas. Imagini de arhiva - sursa internet Articol dedicat comemorării zilei de 4 Martie 1977 Publicare ca eveniment comemorativ: 04.03.2023

4 Martie, o zi de tristă amintire :( Au trecut 45 de ani de la tragicul eveniment, un fenomen natural zguduia întreaga Romanie. În seara zilei de 4 martie 1977, la ora 21:22:22, pământul s-a cutremurat violent, semănând panică și agitație. Un cutremur cu magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter, având o durată de cca 53 - 57 de secunde. Epicentrul cutremurului având loc în cea mai activă zonă din acest punct de vedere, fiind vorba de Vrancea. Violența acestui cutremur a constat în mica adâncime, de numai 94 km, cât și durata foarte mare din punctul de vedere al specialiștilor. Bilanțul dezastrului: Pierderi de vieți omenești - 1.570 - 1.578 Răniți - cca 11.300 Clădiri distruse - 35.000 Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat în București, unde peste 33 de clădiri s-au prăbușit. Valoarea pagubelor materiale a fost estimată la suma de 5 mild. $ Marele actor, Toma Caragiu a decedat chiar în seara fatidică, fiind prins sub dărămături în Blocul Scala, la acel moment se întorcea la locuința sa. La 45 de ani trecuți de la tristul eveniment, aprindem lumânări, ne amintim și ne rugăm pentru cei decedați. Odihnă în pace, nu vă vom uita niciodată. Cei ce au acum o vârstă mai înaintată își amintesc cu tristețe și chiar durere de acele momente cumplite. Majoritatea românilor pierzând pe cineva drag și pagube materiale. Regimul politic de la acea vreme a reparat și chiar construit de la zero ceea ce se năruise. Motiv care a dus la schimbarea legislației în construcții și planuri de sistematizare realizate. Concluzii: Ce am învățat din acea tristă tristă experiență ? - Nepăsare, interese, neglijență și reavoință, mai ales după 1989; - Noțiuni de supraviețuire în caz de cutremur - lipsă; - Norme clare și respectate în construcții - lipsă, sau cu mari deficiențe; - Ca și cum nu ar fi de ajuns, progresul tehnologic a dat naștere experimentelor de suprafață și subteran. PS: Un astfel de eveniment petrecut în zilele noastre ar rezulta imense grămezi de moloz pe care oamenii acestor vremuri nu ar fi capabili nici să-l strângă. Clar, nu se mai pune problema de reparare și reconstrucție, mai grav de atât, cadavrele oamenilor prinși sub dărămături ar putrezi acolo unde și-au dat sfârșitul. Funcționarii statului de azi nici nu sunt capabili să gândească măsuri de prim-ajutor și intervenții în situații de dezastru de așa amploare. Poate ne rugăm la bunul Dumnezeu să nu se mai întâmple, că doar atât ne-a mai rămas. Imagini de arhiva - sursa internet Articol dedicat comemorării zilei de 4 Martie 1977 Publicare ca eveniment comemorativ: 04.03.2023

4 Martie, o zi de tristă amintire :( Au trecut 45 de ani de la tragicul eveniment, un fenomen natural zguduia întreaga Romanie. În seara zilei de 4 martie 1977, la ora 21:22:22, pământul s-a cutremurat violent, semănând panică și agitație. Un cutremur cu magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter, având o durată de cca 53 - 57 de secunde. Epicentrul cutremurului având loc în cea mai activă zonă din acest punct de vedere, fiind vorba de Vrancea. Violența acestui cutremur a constat în mica adâncime, de numai 94 km, cât și durata foarte mare din punctul de vedere al specialiștilor. Bilanțul dezastrului: Pierderi de vieți omenești - 1.570 - 1.578 Răniți - cca 11.300 Clădiri distruse - 35.000 Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat în București, unde peste 33 de clădiri s-au prăbușit. Valoarea pagubelor materiale a fost estimată la suma de 5 mild. $ Marele actor, Toma Caragiu a decedat chiar în seara fatidică, fiind prins sub dărămături în Blocul Scala, la acel moment se întorcea la locuința sa. La 45 de ani trecuți de la tristul eveniment, aprindem lumânări, ne amintim și ne rugăm pentru cei decedați. Odihnă în pace, nu vă vom uita niciodată. Cei ce au acum o vârstă mai înaintată își amintesc cu tristețe și chiar durere de acele momente cumplite. Majoritatea românilor pierzând pe cineva drag și pagube materiale. Regimul politic de la acea vreme a reparat și chiar construit de la zero ceea ce se năruise. Motiv care a dus la schimbarea legislației în construcții și planuri de sistematizare realizate. Concluzii: Ce am învățat din acea tristă tristă experiență ? - Nepăsare, interese, neglijență și reavoință, mai ales după 1989; - Noțiuni de supraviețuire în caz de cutremur - lipsă; - Norme clare și respectate în construcții - lipsă, sau cu mari deficiențe; - Ca și cum nu ar fi de ajuns, progresul tehnologic a dat naștere experimentelor de suprafață și subteran. PS: Un astfel de eveniment petrecut în zilele noastre ar rezulta imense grămezi de moloz pe care oamenii acestor vremuri nu ar fi capabili nici să-l strângă. Clar, nu se mai pune problema de reparare și reconstrucție, mai grav de atât, cadavrele oamenilor prinși sub dărămături ar putrezi acolo unde și-au dat sfârșitul. Funcționarii statului de azi nici nu sunt capabili să gândească măsuri de prim-ajutor și intervenții în situații de dezastru de așa amploare. Poate ne rugăm la bunul Dumnezeu să nu se mai întâmple, că doar atât ne-a mai rămas. Imagini de arhiva - sursa internet Articol dedicat comemorării zilei de 4 Martie 1977 Publicare ca eveniment comemorativ: 04.03.2023

4 Martie, o zi de tristă amintire :( Au trecut 45 de ani de la tragicul eveniment, un fenomen natural zguduia întreaga Romanie. În seara zilei de 4 martie 1977, la ora 21:22:22, pământul s-a cutremurat violent, semănând panică și agitație. Un cutremur cu magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter, având o durată de cca 53 - 57 de secunde. Epicentrul cutremurului având loc în cea mai activă zonă din acest punct de vedere, fiind vorba de Vrancea. Violența acestui cutremur a constat în mica adâncime, de numai 94 km, cât și durata foarte mare din punctul de vedere al specialiștilor. Bilanțul dezastrului: Pierderi de vieți omenești - 1.570 - 1.578 Răniți - cca 11.300 Clădiri distruse - 35.000 Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat în București, unde peste 33 de clădiri s-au prăbușit. Valoarea pagubelor materiale a fost estimată la suma de 5 mild. $ Marele actor, Toma Caragiu a decedat chiar în seara fatidică, fiind prins sub dărămături în Blocul Scala, la acel moment se întorcea la locuința sa. La 45 de ani trecuți de la tristul eveniment, aprindem lumânări, ne amintim și ne rugăm pentru cei decedați. Odihnă în pace, nu vă vom uita niciodată. Cei ce au acum o vârstă mai înaintată își amintesc cu tristețe și chiar durere de acele momente cumplite. Majoritatea românilor pierzând pe cineva drag și pagube materiale. Regimul politic de la acea vreme a reparat și chiar construit de la zero ceea ce se năruise. Motiv care a dus la schimbarea legislației în construcții și planuri de sistematizare realizate. Concluzii: Ce am învățat din acea tristă tristă experiență ? - Nepăsare, interese, neglijență și reavoință, mai ales după 1989; - Noțiuni de supraviețuire în caz de cutremur - lipsă; - Norme clare și respectate în construcții - lipsă, sau cu mari deficiențe; - Ca și cum nu ar fi de ajuns, progresul tehnologic a dat naștere experimentelor de suprafață și subteran. PS: Un astfel de eveniment petrecut în zilele noastre ar rezulta imense grămezi de moloz pe care oamenii acestor vremuri nu ar fi capabili nici să-l strângă. Clar, nu se mai pune problema de reparare și reconstrucție, mai grav de atât, cadavrele oamenilor prinși sub dărămături ar putrezi acolo unde și-au dat sfârșitul. Funcționarii statului de azi nici nu sunt capabili să gândească măsuri de prim-ajutor și intervenții în situații de dezastru de așa amploare. Poate ne rugăm la bunul Dumnezeu să nu se mai întâmple, că doar atât ne-a mai rămas. Imagini de arhiva - sursa internet Articol dedicat comemorării zilei de 4 Martie 1977 Publicare ca eveniment comemorativ: 04.03.2023

4 Martie, o zi de tristă amintire :( Au trecut 45 de ani de la tragicul eveniment, un fenomen natural zguduia întreaga Romanie. În seara zilei de 4 martie 1977, la ora 21:22:22, pământul s-a cutremurat violent, semănând panică și agitație. Un cutremur cu magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter, având o durată de cca 53 - 57 de secunde. Epicentrul cutremurului având loc în cea mai activă zonă din acest punct de vedere, fiind vorba de Vrancea. Violența acestui cutremur a constat în mica adâncime, de numai 94 km, cât și durata foarte mare din punctul de vedere al specialiștilor. Bilanțul dezastrului: Pierderi de vieți omenești - 1.570 - 1.578 Răniți - cca 11.300 Clădiri distruse - 35.000 Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat în București, unde peste 33 de clădiri s-au prăbușit. Valoarea pagubelor materiale a fost estimată la suma de 5 mild. $ Marele actor, Toma Caragiu a decedat chiar în seara fatidică, fiind prins sub dărămături în Blocul Scala, la acel moment se întorcea la locuința sa. La 45 de ani trecuți de la tristul eveniment, aprindem lumânări, ne amintim și ne rugăm pentru cei decedați. Odihnă în pace, nu vă vom uita niciodată. Cei ce au acum o vârstă mai înaintată își amintesc cu tristețe și chiar durere de acele momente cumplite. Majoritatea românilor pierzând pe cineva drag și pagube materiale. Regimul politic de la acea vreme a reparat și chiar construit de la zero ceea ce se năruise. Motiv care a dus la schimbarea legislației în construcții și planuri de sistematizare realizate. Concluzii: Ce am învățat din acea tristă tristă experiență ? - Nepăsare, interese, neglijență și reavoință, mai ales după 1989; - Noțiuni de supraviețuire în caz de cutremur - lipsă; - Norme clare și respectate în construcții - lipsă, sau cu mari deficiențe; - Ca și cum nu ar fi de ajuns, progresul tehnologic a dat naștere experimentelor de suprafață și subteran. PS: Un astfel de eveniment petrecut în zilele noastre ar rezulta imense grămezi de moloz pe care oamenii acestor vremuri nu ar fi capabili nici să-l strângă. Clar, nu se mai pune problema de reparare și reconstrucție, mai grav de atât, cadavrele oamenilor prinși sub dărămături ar putrezi acolo unde și-au dat sfârșitul. Funcționarii statului de azi nici nu sunt capabili să gândească măsuri de prim-ajutor și intervenții în situații de dezastru de așa amploare. Poate ne rugăm la bunul Dumnezeu să nu se mai întâmple, că doar atât ne-a mai rămas. Imagini de arhiva - sursa internet Articol dedicat comemorării zilei de 4 Martie 1977 Publicare ca eveniment comemorativ: 04.03.2023

4 Martie, o zi de tristă amintire :( Au trecut 45 de ani de la tragicul eveniment, un fenomen natural zguduia întreaga Romanie. În seara zilei de 4 martie 1977, la ora 21:22:22, pământul s-a cutremurat violent, semănând panică și agitație. Un cutremur cu magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter, având o durată de cca 53 - 57 de secunde. Epicentrul cutremurului având loc în cea mai activă zonă din acest punct de vedere, fiind vorba de Vrancea. Violența acestui cutremur a constat în mica adâncime, de numai 94 km, cât și durata foarte mare din punctul de vedere al specialiștilor. Bilanțul dezastrului: Pierderi de vieți omenești - 1.570 - 1.578 Răniți - cca 11.300 Clădiri distruse - 35.000 Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat în București, unde peste 33 de clădiri s-au prăbușit. Valoarea pagubelor materiale a fost estimată la suma de 5 mild. $ Marele actor, Toma Caragiu a decedat chiar în seara fatidică, fiind prins sub dărămături în Blocul Scala, la acel moment se întorcea la locuința sa. La 45 de ani trecuți de la tristul eveniment, aprindem lumânări, ne amintim și ne rugăm pentru cei decedați. Odihnă în pace, nu vă vom uita niciodată. Cei ce au acum o vârstă mai înaintată își amintesc cu tristețe și chiar durere de acele momente cumplite. Majoritatea românilor pierzând pe cineva drag și pagube materiale. Regimul politic de la acea vreme a reparat și chiar construit de la zero ceea ce se năruise. Motiv care a dus la schimbarea legislației în construcții și planuri de sistematizare realizate. Concluzii: Ce am învățat din acea tristă tristă experiență ? - Nepăsare, interese, neglijență și reavoință, mai ales după 1989; - Noțiuni de supraviețuire în caz de cutremur - lipsă; - Norme clare și respectate în construcții - lipsă, sau cu mari deficiențe; - Ca și cum nu ar fi de ajuns, progresul tehnologic a dat naștere experimentelor de suprafață și subteran. PS: Un astfel de eveniment petrecut în zilele noastre ar rezulta imense grămezi de moloz pe care oamenii acestor vremuri nu ar fi capabili nici să-l strângă. Clar, nu se mai pune problema de reparare și reconstrucție, mai grav de atât, cadavrele oamenilor prinși sub dărămături ar putrezi acolo unde și-au dat sfârșitul. Funcționarii statului de azi nici nu sunt capabili să gândească măsuri de prim-ajutor și intervenții în situații de dezastru de așa amploare. Poate ne rugăm la bunul Dumnezeu să nu se mai întâmple, că doar atât ne-a mai rămas. Imagini de arhiva - sursa internet Articol dedicat comemorării zilei de 4 Martie 1977 Publicare ca eveniment comemorativ: 04.03.2023

Primăvata începe cu tine dragă femeie! 1 martie este prima zi de primăvară din punct de vedere calendaristic, cu această ocazie bărbații oferă femeilor obiecte ce simbolizează anotimpul acesta frumos. Datorită unor oameni de bine, în România încă se mai păstrează obiceiul Mărțișorului, obiectul confecționat de meșteri florari ce devine accesoriu purtat la piept de femei pe tot parcursul lunii Martie. Iată cât de frumos începe acest anotimp pe care îl așteptăm cu nerăbdare. Împreună ne bucurăm de cerul albastru, de soarele ce ne zâmbește și de parfumul florilor timpurii. Câteva mesaje deosebite, dedicate Mărțișorului și Primăverii: - Firul alb e sănătate, iar cel roşu prosperitate. Amândouă, împreună, formează o cunună de succes şi voie bună. - Un mic mărţişor şi un ghiocel îţi dăruiesc, ca să simți că a venit primăvara. E timpul să zâmbeşti mai mult! - Un buchet de ghiocei şi o primăvară superbă pentru o persoană mai specială decât toate anotimpurile. - Primăvara să-ţi aducă un mărţişor norocos, raze de iubire şi calde adieri de fericire! - Bucuraţi-vă de soare, bucuraţi-vă de ghiocei, bucuraţi-vă de frumoasele zile ale primăverii şi primiţi cu drag mărţişorul în sufletele voastre! PS: Să ne bucurăm de natură, să ne bucurăm de libertate. Unitatea face puterea, împreună să ridicăm flori Albe în semn de Pace. Eu, Alexandru Coțarcă dedic tuturor doamnelor și domnișoarelor piesa muzicală: -> HOLOGRAF - Primăvara începe cu tine... https://youtu.be/SM5AWZVpdC4 Imagine sugestivă, editată Articol dedicat zilei de 1 Martie

Victorie de palmares contra feisbuc: instanța română a constatat că am calitatea de consumator în raportul juridic cu feisbuc și că îi pot da în judecată în România*, iar nu în Irlanda, adică sediul lor european. De vreme ce-s consumator, nu sunt obligat la taxa de timbru. De asemenea, raportul juridic cu feisbuc conține drepturi ale mele și obligații ale feisbuc. De exemplu, am dreptul să știu ce-s alea “valori/standarde ale comunității” și să înțeleg cum am reușit să le încalc într-o manieră atât de deranjantă încât să fiu săptămânal amenințat că voi fi anulat pe feisbuc dacă rămân eretic și conspiraționist (în sens de opozant al totalitarismului digital, sanitar și climateric). Desigur, am dreptul să contest în instanță “judecata” algoritmilor și a factcecărilor feisbu. De asemenea, am dreptul de a nu fi pus la categoria a 6 - a în cadrul punții de jos a vasului de corsar al internetului pe care îl deține și îl conduce tiranic feisbuc. Nu de alta, dar plătesc cu conținut și cu 157 de mii de urmăritori și un grup de 50 de mii de membri ca să mă îmbarc pe acest vapor digital. Dacă nu ai fi lăsat să urci în tren, metrou sau tramvai pentru că gândești altfel decât șefii corporației - transportator, nu-i așa că ai zice că acea corporație e nazistă? *am dat feisbuc în judecată pentru daune materiale și morale; le-am făcut și denunț penal pentru răspândire de informații false care pun în pericol siguranța publică. Autor: Prof. Univ. Av. Gheorghe Piperea Articol preluat și publicat: 18.02.2023

Civism și demnitate Civic Slobozia, este un concept de activism civic local. Urmează o perioadă de reorganizare a activității mele în civic. Primele schimbări vor fi în ceea ce privește implicările și activitățile în acest sens. O altă schimbare va fi bazată pe juridic, pentru că numeni nu este mai presus de lege. Însă, atunci când legea este injustă, omul are dreptul suprem de nesupunere. Puținii oameni care s-au alăturat acestei mișcări își dăriuesc puterea și priceperea pentru buna desfășurare. Logistica necesară desfășurării activității de presă este în continuă dezvoltare, materialele video realizate în ultimul timp dovedește acest fapt. Cu această ocazie mulțumesc celor ce au donat accesorii, echipamente foto-video și câțiva bănuți. Un altfel de jurnalism Ca multe activități și mișcări, și activismul civic are nevoie de așa zisul departament de presă (mass-media). Cum jurnalismul „profesional” central a ajuns sub comanda funcționarilor statului și expun problemele la ordin, nevoia de schimbare a acestei activități a creat alternativa jurnalismului de ocazie pe internet. Oameni care dețin și/sau intră în posisia informațiilor corecte și verificate, fiind necesare societății civile, au adus acest indispensabil instrument în mediul virtual unde omul este într-o continuă mișcare. Așadar, jurnalism se poate desfășura și pe internet, unde deocamdată cenzura nu este la un nivel revoltător. De-a lungul timpului studii sociologice au dovedit că transmiterea informației audio-video are cel mai mare impact, așa s-a ajuns la dezvoltarea televiziunilor. Astfel „micul ecran” devenind un instrument prezent tot mai mult în casele oamenilor. Ce este Slobozia ? Scrieri istorice menționează că Matei Basarab, domn al Țării Românești în perioada (1632-1654), a fost ctitor al mănăstirii „Sfinții Voievozi” și al orașului Slobozia. Oraș municipiu, reședința județului Ialomița, așezare la nivel urban dezvoltată în perioada anilor ”50-”90 Mic, dar cochet, în anii ”80 orașul Slobozia era printre așezările urbane cu cea mai densă vegetație, constituind o amprentă verde pe harta României. Situat în regiunea Munteniei, în partea de sud-est, orașul Slobozia este străbătut la sud de Râul Ialomița, apa curgătoare fiind potabilă până la industrializarea regiunii. Până la evenimentele din decembrie 1989, locuitorii orașului Slobozia se bucurau de prosperitatea economică a acelor vremuri, majoritatea oamenilor lucrând în unitățile de producție, prestări servicii și comerț. Un poriect Civic Slobozia Text redactat: Alexandru Coțarcă Fotografie personală de promovare Articol publicat: 05.02.2023

... Somn ușor ... „Somn ușor, scuze plăcute, Șanse și cauze, toate pierdute, Ce-am câștigat cu sânge și fală, Azi, pierdem cedând cu cerneală. Noapte bună, țara frumoasă, Până vom pierde și casă, și masă, Culcați-vă toți în ură și bârfe, Modele ne-alegem tâlhari și târfe. Hai să dormim până poimâine, În vis vom avea autostrăzi și pâine, Lideri cinstiți, croiți către bine, Care cu omul și țara vor ține. Nani-nani, hai la culcare, În vis vor renaște Stefan cel Mare, Mihai Viteazul, Țepeș și Cuza, Să ne asculte pretextul și scuza. C-am devenit, perseverent, Slugi ignorate, remorci second hand, Dăm la străini producția certă, Creier și aur, păduri la ofertă. Capul plecat singur se taie, Că Miorița nu-i despre o oaie, Ci despre invidii și apatie, Prostie, trădare de Romanie. Doar amânări și delăsare, Plătim impostorii cu lozul cel mare, Apoi, umili, le cerem iertare, Și le cedăm și munte și mare. Sat fără câini, pe tron stau hoții, Oamenii simpli la circ sunt cu toții, Miștouri, palavre, cu noi ce-o să fie, Când ne luăm singuri în bășcălie? Nemții și rușii, americanii, Țintesc locu-ntâi, puterea și banii, Noi vrem papagali, nu vulturi și ulii, Sport național: furatul căciulii. Popor adormit, în vorbe ți-e fapta, Mergi către stânga, trăgând pe dreapta, Neamul se scoală doar să-i aleagă, Pe cei ce-l înșală, îl neagă și-l bagă. În comă profundă, în boală lungă, Veșnic în vârf să nu ajungă, Sisiful valah e-un Meșter Manole, Ce merge în gol cu telegondole. Amorțiți în vrajbă, în vin și venin, La televizoare, s-avem somnul lin, Să plângem tardiv în spirit de turmă, Că n-am avut mintea cea de pe urmă. Somn ușor, relaxare placută, Să numărăm pân-la un miliard și-o sută, Apoi, să ne-ntoarcem pe partea cealaltă, Când o s-ajungem în ultima haltă. Somn ușor, apatie ușoară, Ne vom trezi și fără țară, Când oaspeții noștri or să ne spună: Marș afară și noapte bună! Marș afară si moarte bună!" Autor: Andrei Păunescu Preluare de pe pagina oficială

24 ianuarie, celebrăm Unirea Principatelor Române! 164 de ani (1859 - 2023), un număr impresionant de ani au trecut de la acel mare eveniment, visul unor români, adevărați patrioți și naționaliști, luptărori și încrezători în puterile lor. Implicarea, diplomația și sacrificiul românilor de la acea vreme au contribuit la „nașterea” actului prin care România s-a reîntregit. De atunci în fiecare an, la 24 ianuarie celebrăm Unirea Principatelor Române, denumită și „Mica Unire”. „Mica Unire”, una dintre cele mai memorabile lecții din istoria poporului român. „Mica Unire”, născută dintr-o mare iubire de țară și primul pas către împlinirea unui vis secular: România Mare. Actul emis de Adunarea Electivă, consfințind alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al celor două Principate Române se aflată în colecțiile Cabinetului de Manuscrise și Carte Rară al Bibliotecii Academiei Române. Unirea Principatelor Române a fost cel mai însemnat pas spre înfăptuirea statului național unitar român. Reformele lui Alexandru Ioan Cuza au fost esențiale atât pentru clădirea sentimentului național în rândul populației cât și pentru procesul de modernizare a țării. Reforma fiscală, învățământul primar gratuit și obligatoriu, reorganizarea bisericii, contribuția pentru drumuri, legea organizării armatei, reforma agrară, sunt doar câteva dintre reformele înfăptuite sub domnia lui A.I. Cuza, realizate într-o perioadă scurtă de timp și care au fost vitale pentru înfăptuirea României moderne. Așa cum în 1859 Principatele Române aveau mare nevoie de reforme pentru a fi la nivelul țărilor occidentale, tot așa și în prezent România are mare nevoie de reforme pentru a nu rămâne în urmă. Pe versuri scrise de Vasile Alecsandri s-a realizat o frumoasă piesă muzicală despre unire. Românii se prind în horă dansând bineînțeles „Hora Unirii” în cinstea acestui eveniment important. "Hai să dăm mână cu mână Cei cu inima română, Să-nvârtim hora frăției Pe pamântul României! Iarba rea din holde piară! Piară dușmănia-n țară! Între noi să nu mai fie Decât flori și omenie! Măi muntene, măi vecine, Vină să te prinzi cu mine Și la viață cu unire, Și la moarte cu-nfrățire! Unde-i unul, nu-i putere La nevoi și la durere. Unde-s doi, puterea crește Si dușmanul nu sporește!" În două pagini (tip A4) vă prezint o mică lecție de istorie a importantului eveniment Unirea Principatelor Române, denumit „Mica Unire”. Cine dorește să fie prezent de Ziua Unirii în Slobozia este așteptat marți, 24 ianuarie 2023, ora 09:30 în Piața Revoluției, platoul palatului administrativ. Ce bun ar fi fost un Cuza în vremurile noastre! La mulți ani România, La mulți ani dragi români! Text parțial preluat și redactat. Imagini sugestive Articol dedicat zilei Unirii Principatelor Române 24 ianuarie 2023, o producție „Doar eu”

24 ianuarie, celebrăm Unirea Principatelor Române! 164 de ani (1859 - 2023), un număr impresionant de ani au trecut de la acel mare eveniment, visul unor români, adevărați patrioți și naționaliști, luptărori și încrezători în puterile lor. Implicarea, diplomația și sacrificiul românilor de la acea vreme au contribuit la „nașterea” actului prin care România s-a reîntregit. De atunci în fiecare an, la 24 ianuarie celebrăm Unirea Principatelor Române, denumită și „Mica Unire”. „Mica Unire”, una dintre cele mai memorabile lecții din istoria poporului român. „Mica Unire”, născută dintr-o mare iubire de țară și primul pas către împlinirea unui vis secular: România Mare. Actul emis de Adunarea Electivă, consfințind alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al celor două Principate Române se aflată în colecțiile Cabinetului de Manuscrise și Carte Rară al Bibliotecii Academiei Române. Unirea Principatelor Române a fost cel mai însemnat pas spre înfăptuirea statului național unitar român. Reformele lui Alexandru Ioan Cuza au fost esențiale atât pentru clădirea sentimentului național în rândul populației cât și pentru procesul de modernizare a țării. Reforma fiscală, învățământul primar gratuit și obligatoriu, reorganizarea bisericii, contribuția pentru drumuri, legea organizării armatei, reforma agrară, sunt doar câteva dintre reformele înfăptuite sub domnia lui A.I. Cuza, realizate într-o perioadă scurtă de timp și care au fost vitale pentru înfăptuirea României moderne. Așa cum în 1859 Principatele Române aveau mare nevoie de reforme pentru a fi la nivelul țărilor occidentale, tot așa și în prezent România are mare nevoie de reforme pentru a nu rămâne în urmă. Pe versuri scrise de Vasile Alecsandri s-a realizat o frumoasă piesă muzicală despre unire. Românii se prind în horă dansând bineînțeles „Hora Unirii” în cinstea acestui eveniment important. "Hai să dăm mână cu mână Cei cu inima română, Să-nvârtim hora frăției Pe pamântul României! Iarba rea din holde piară! Piară dușmănia-n țară! Între noi să nu mai fie Decât flori și omenie! Măi muntene, măi vecine, Vină să te prinzi cu mine Și la viață cu unire, Și la moarte cu-nfrățire! Unde-i unul, nu-i putere La nevoi și la durere. Unde-s doi, puterea crește Si dușmanul nu sporește!" În două pagini (tip A4) vă prezint o mică lecție de istorie a importantului eveniment Unirea Principatelor Române, denumit „Mica Unire”. Cine dorește să fie prezent de Ziua Unirii în Slobozia este așteptat marți, 24 ianuarie 2023, ora 09:30 în Piața Revoluției, platoul palatului administrativ. Ce bun ar fi fost un Cuza în vremurile noastre! La mulți ani România, La mulți ani dragi români! Text parțial preluat și redactat. Imagini sugestive Articol dedicat zilei Unirii Principatelor Române 24 ianuarie 2023, o producție „Doar eu”

24 ianuarie, celebrăm Unirea Principatelor Române! 164 de ani (1859 - 2023), un număr impresionant de ani au trecut de la acel mare eveniment, visul unor români, adevărați patrioți și naționaliști, luptărori și încrezători în puterile lor. Implicarea, diplomația și sacrificiul românilor de la acea vreme au contribuit la „nașterea” actului prin care România s-a reîntregit. De atunci în fiecare an, la 24 ianuarie celebrăm Unirea Principatelor Române, denumită și „Mica Unire”. „Mica Unire”, una dintre cele mai memorabile lecții din istoria poporului român. „Mica Unire”, născută dintr-o mare iubire de țară și primul pas către împlinirea unui vis secular: România Mare. Actul emis de Adunarea Electivă, consfințind alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al celor două Principate Române se aflată în colecțiile Cabinetului de Manuscrise și Carte Rară al Bibliotecii Academiei Române. Unirea Principatelor Române a fost cel mai însemnat pas spre înfăptuirea statului național unitar român. Reformele lui Alexandru Ioan Cuza au fost esențiale atât pentru clădirea sentimentului național în rândul populației cât și pentru procesul de modernizare a țării. Reforma fiscală, învățământul primar gratuit și obligatoriu, reorganizarea bisericii, contribuția pentru drumuri, legea organizării armatei, reforma agrară, sunt doar câteva dintre reformele înfăptuite sub domnia lui A.I. Cuza, realizate într-o perioadă scurtă de timp și care au fost vitale pentru înfăptuirea României moderne. Așa cum în 1859 Principatele Române aveau mare nevoie de reforme pentru a fi la nivelul țărilor occidentale, tot așa și în prezent România are mare nevoie de reforme pentru a nu rămâne în urmă. Pe versuri scrise de Vasile Alecsandri s-a realizat o frumoasă piesă muzicală despre unire. Românii se prind în horă dansând bineînțeles „Hora Unirii” în cinstea acestui eveniment important. "Hai să dăm mână cu mână Cei cu inima română, Să-nvârtim hora frăției Pe pamântul României! Iarba rea din holde piară! Piară dușmănia-n țară! Între noi să nu mai fie Decât flori și omenie! Măi muntene, măi vecine, Vină să te prinzi cu mine Și la viață cu unire, Și la moarte cu-nfrățire! Unde-i unul, nu-i putere La nevoi și la durere. Unde-s doi, puterea crește Si dușmanul nu sporește!" În două pagini (tip A4) vă prezint o mică lecție de istorie a importantului eveniment Unirea Principatelor Române, denumit „Mica Unire”. Cine dorește să fie prezent de Ziua Unirii în Slobozia este așteptat marți, 24 ianuarie 2023, ora 09:30 în Piața Revoluției, platoul palatului administrativ. Ce bun ar fi fost un Cuza în vremurile noastre! La mulți ani România, La mulți ani dragi români! Text parțial preluat și redactat. Imagini sugestive Articol dedicat zilei Unirii Principatelor Române 24 ianuarie 2023, o producție „Doar eu”

24 ianuarie, celebrăm Unirea Principatelor Române! 164 de ani (1859 - 2023), un număr impresionant de ani au trecut de la acel mare eveniment, visul unor români, adevărați patrioți și naționaliști, luptărori și încrezători în puterile lor. Implicarea, diplomația și sacrificiul românilor de la acea vreme au contribuit la „nașterea” actului prin care România s-a reîntregit. De atunci în fiecare an, la 24 ianuarie celebrăm Unirea Principatelor Române, denumită și „Mica Unire”. „Mica Unire”, una dintre cele mai memorabile lecții din istoria poporului român. „Mica Unire”, născută dintr-o mare iubire de țară și primul pas către împlinirea unui vis secular: România Mare. Actul emis de Adunarea Electivă, consfințind alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al celor două Principate Române se aflată în colecțiile Cabinetului de Manuscrise și Carte Rară al Bibliotecii Academiei Române. Unirea Principatelor Române a fost cel mai însemnat pas spre înfăptuirea statului național unitar român. Reformele lui Alexandru Ioan Cuza au fost esențiale atât pentru clădirea sentimentului național în rândul populației cât și pentru procesul de modernizare a țării. Reforma fiscală, învățământul primar gratuit și obligatoriu, reorganizarea bisericii, contribuția pentru drumuri, legea organizării armatei, reforma agrară, sunt doar câteva dintre reformele înfăptuite sub domnia lui A.I. Cuza, realizate într-o perioadă scurtă de timp și care au fost vitale pentru înfăptuirea României moderne. Așa cum în 1859 Principatele Române aveau mare nevoie de reforme pentru a fi la nivelul țărilor occidentale, tot așa și în prezent România are mare nevoie de reforme pentru a nu rămâne în urmă. Pe versuri scrise de Vasile Alecsandri s-a realizat o frumoasă piesă muzicală despre unire. Românii se prind în horă dansând bineînțeles „Hora Unirii” în cinstea acestui eveniment important. "Hai să dăm mână cu mână Cei cu inima română, Să-nvârtim hora frăției Pe pamântul României! Iarba rea din holde piară! Piară dușmănia-n țară! Între noi să nu mai fie Decât flori și omenie! Măi muntene, măi vecine, Vină să te prinzi cu mine Și la viață cu unire, Și la moarte cu-nfrățire! Unde-i unul, nu-i putere La nevoi și la durere. Unde-s doi, puterea crește Si dușmanul nu sporește!" În două pagini (tip A4) vă prezint o mică lecție de istorie a importantului eveniment Unirea Principatelor Române, denumit „Mica Unire”. Cine dorește să fie prezent de Ziua Unirii în Slobozia este așteptat marți, 24 ianuarie 2023, ora 09:30 în Piața Revoluției, platoul palatului administrativ. Ce bun ar fi fost un Cuza în vremurile noastre! La mulți ani România, La mulți ani dragi români! Text parțial preluat și redactat. Imagini sugestive Articol dedicat zilei Unirii Principatelor Române 24 ianuarie 2023, o producție „Doar eu”

Eminescu în suflet și-n trăiri Îl căutăm în cărți, muzee, în cultură, pe Eminescu în găsim cu adevărat în noi, în fiecare român ce simte și trăiește românește. Niciodată nu vor fi de ajuns acțiunile culturale să cinstim memoria marelui om, geniu și poet divin Mihai Eminescu. Galerie foto, realizate duminică, 15 ianuarie 2023 Trăiască nația! Sus cu dânsa!

Eminescu în suflet și-n trăiri Îl căutăm în cărți, muzee, în cultură, pe Eminescu în găsim cu adevărat în noi, în fiecare român ce simte și trăiește românește. Niciodată nu vor fi de ajuns acțiunile culturale să cinstim memoria marelui om, geniu și poet divin Mihai Eminescu. Galerie foto, realizate duminică, 15 ianuarie 2023 Trăiască nația! Sus cu dânsa!

Eminescu în suflet și-n trăiri Îl căutăm în cărți, muzee, în cultură, pe Eminescu în găsim cu adevărat în noi, în fiecare român ce simte și trăiește românește. Niciodată nu vor fi de ajuns acțiunile culturale să cinstim memoria marelui om, geniu și poet divin Mihai Eminescu. Galerie foto, realizate duminică, 15 ianuarie 2023 Trăiască nația! Sus cu dânsa!

Eminescu în suflet și-n trăiri Îl căutăm în cărți, muzee, în cultură, pe Eminescu în găsim cu adevărat în noi, în fiecare român ce simte și trăiește românește. Niciodată nu vor fi de ajuns acțiunile culturale să cinstim memoria marelui om, geniu și poet divin Mihai Eminescu. Galerie foto, realizate duminică, 15 ianuarie 2023 Trăiască nația! Sus cu dânsa!

Eminescu în suflet și-n trăiri Îl căutăm în cărți, muzee, în cultură, pe Eminescu în găsim cu adevărat în noi, în fiecare român ce simte și trăiește românește. Niciodată nu vor fi de ajuns acțiunile culturale să cinstim memoria marelui om, geniu și poet divin Mihai Eminescu. Galerie foto, realizate duminică, 15 ianuarie 2023 Trăiască nația! Sus cu dânsa!

Eminescu în suflet și-n trăiri Îl căutăm în cărți, muzee, în cultură, pe Eminescu în găsim cu adevărat în noi, în fiecare român ce simte și trăiește românește. Niciodată nu vor fi de ajuns acțiunile culturale să cinstim memoria marelui om, geniu și poet divin Mihai Eminescu. Galerie foto, realizate duminică, 15 ianuarie 2023 Trăiască nația! Sus cu dânsa!

Eminescu în suflet și-n trăiri Îl căutăm în cărți, muzee, în cultură, pe Eminescu în găsim cu adevărat în noi, în fiecare român ce simte și trăiește românește. Niciodată nu vor fi de ajuns acțiunile culturale să cinstim memoria marelui om, geniu și poet divin Mihai Eminescu. Galerie foto, realizate duminică, 15 ianuarie 2023 Trăiască nația! Sus cu dânsa!

Eminescu în suflet și-n trăiri Îl căutăm în cărți, muzee, în cultură, pe Eminescu în găsim cu adevărat în noi, în fiecare român ce simte și trăiește românește. Niciodată nu vor fi de ajuns acțiunile culturale să cinstim memoria marelui om, geniu și poet divin Mihai Eminescu. Galerie foto, realizate duminică, 15 ianuarie 2023 Trăiască nația! Sus cu dânsa!

Eminescu în suflet și-n trăiri Îl căutăm în cărți, muzee, în cultură, pe Eminescu în găsim cu adevărat în noi, în fiecare român ce simte și trăiește românește. Niciodată nu vor fi de ajuns acțiunile culturale să cinstim memoria marelui om, geniu și poet divin Mihai Eminescu. Galerie foto, realizate duminică, 15 ianuarie 2023 Trăiască nația! Sus cu dânsa!