Două victorii...am ajuns ca normalitatea sa fie considerată victorie.
Curtea de Apel Brașov a anulat una dintre amenzile pe care mi le-a aplicat Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, în cuantum de 3000 lei, iar Procuratura, în urma declarațiilor date de mine la Serviciului de Investigații Criminale din cadrul Poliției și a cercetărilor acestuia, mi-a clasat un dosar de incitare la ură, cauză disjunsă tot dintr-un dosar CNCD. Mai sunt pe rol în contestare încă două amenzi, una de 2000, cealaltă tot de 3000 lei, precum si alte cauze disjunse către Poliție. Plicurile din imagine arată că vor mai urma și alte decizii ale CNCD, în urma reclamațiilor sau autosesizărilor instituției respective. Doar trei plicuri maro din foto s-au închis aproape definitiv, CNCD, fiind ”generos” si acordându-mi avertismente, dar si acestea sunt contestate de partea adversă. E o întreagă ”nebunie” ce se va desfășura și de acum încolo. Indiferent de rezultate, mergem mai departe. Cert este că de-a lungul timpului m-am împrietenit bine de tot cu doamna de la Poșta Română, dar si cu domnul avocat care m-a scăpat de această amendă, sper să le rezolve si pe celelalte, inclusiv pe cea primită pentru lozincile care l-au ”jignit” pe domnul baron Brukenthal de la Sibiu.
Amenda pe care le-a acordăm noi, tuturor, este continuarea luptei pentru Libertatea de a fi Român, de a scrie si acționa după cum ne dictează propria noastră conștiință, nu după cum de dictează corectitudinea politică. Dictatura minorităților care se predă de la tribunele oficiale printr-o politică de stat, dar și în școli, trebuie combătută cu mult curaj si determinare. În mare se mizează pe uzura mea psihologică, financiară și de timp. În ceea ce priveste timpul de redactare a răspunsurilor către CNCD, am decis ca la ultimele reclamații, să dau un răspuns aproape identic, de câteva rânduri, care se se încheie cam astfel: ,,Vă rog să mă înștiințați oficial, dacă în România s-a instaurat o dictatură care nu-mi dă voie să mă exprim liber”. Cert este că efectiv m-am săturat să le înșir pagini întregi prin care-mi explic atitudinea. Ei cred că într-un fel sau în altul, voi ceda. Se înșeală amarnic. Nu voi da niciun pas înapoi, dimpotrivă. Nu voi da niciun pas înapoi pentru că merg pe acest drum de pe la 17 ani, pentru că acest drum este viața mea, pentru că am credință, ajută-mă Doamne să am și mai multă, pentru că am prieteni care nu mă lasă la greu și sunt umăr lângă umăr cu mine. Fără ei nu știu cum aș rezista. Mulțumirile sunt de prisos, nu am destule cuvinte si destulă pricepere să le mulțumesc așa cum ar trebui. Suntem în aceeași luptă pentru Libertatea Identitară și oricât de departe am fi fizic, suntem atât de aproape în mulțumirea sufletească de a ne face datoria de români, încât inimile noastre se ating în marele piept al neamului nostru.
Când sună poștașul la usă și-mi spune, domnul Mihai, ați mai primit un plic, îi răspund cu un zâmbet amar, nu-i nimic, alții înaintea mea au primit ani grei de pușcărie, ce contează acum un plic...
Mergem cu Dumnezeu Înainte!
Frate Drag ? în Iisus Hristos ✝️ Dumnezeu și Om ??
Fii Binecuvântat Pretutindeni ??
Mâine, Sâmbătă 25 Iunie este Ziua Mea de Naștere ?
Împlinesc vârsta de 43 Ani ??
Cu Ajutorul lui Dumnezeu ?