Mihail T??rnoveanu .?Žn Genera??ia de LuptÄ?.
Covasna si Bra??ov, suntem pregÄ?ti??i pentru Bucure??ti ??i Valea Uzului!
??edin??Ä? (aproape spontanÄ?) Calea Neamului ??n Covasna, la bunul meu prieten Gheorghe Samoila, gazda noastrÄ?, un rom??n de toatÄ? cinstea, un adevÄ?rat frate al meu. To??i prietenii lui sunt oameni ??n care am ??ncredere sÄ? merg umÄ?r la umÄ?r ??n orice bÄ?tÄ?lie. TrÄ?darea ??i frica sunt cuvinte necunoscute pentru ei.
Respect pentru to??i rom??nii din Covasna care participÄ? activ la ac??iunile Asocia??iei Calea Neamului, d??nd dovadÄ? de curaj, demnitate ??i onoare. Ma??inÄ?ria de zvonuri si contrapropagandÄ? ??ncearcÄ? sÄ?-i ??inÄ? departe de noi. Uneori are efect, de cele mai multe ori ??nsÄ? dÄ? gre??, cÄ?ci rom??nii covÄ?sneni au inimi de leu. Cine are ??ndoieli sau aude tot felul de lucruri despre mine, Asocia??ie sau ac??iuni, cel mai bine si corect este sÄ? mÄ?/ne ??ntrebe personal. Nu suntem â?extremi??tiâ? ??i nu ur??m pe nimeni, nu lÄ?sÄ?m ??nsÄ? niciun dram din demnitatea noastrÄ? de rom??ni sÄ? fie cÄ?lcat ??n picioare. Nu pun niciodatÄ? oamenii care participÄ? la ac??iuni ??n situa??ii dificile. Amenzile care s-au dat au privit Asocia??ia sau persoana mea, niciun participant la ac??iunile noastre nu a primit vreo amendÄ?, iar dacÄ? pe viitor se va ??nt??mpla ca cineva care ia parte la manifestÄ?ri, sÄ? fie amendat, sanc??iunea respectivÄ? o va plÄ?ti Asocia??ia Calea Neamului. Ave??i cuv??ntul meu ??n acest sens. Nu chemÄ?m oamenii la Bucure??ti spre exemplu, a??a cum s-a mai spus pe ici pe colo, sÄ? fie bÄ?tu??i de jandarmi, fiecare protest este notificat la PrimÄ?ria Capitalei ??i respingem ferm orice formÄ? de manifestare violentÄ?. AfirmÄ?m ??ntodeauna libertatea noastrÄ? de a fi rom??ni, nu anarhia. Suntem uni??i, toti pentru unul si unul pentru to??i ??i nu vom lÄ?sa NICIODATÄ? un om ??n spate!
?Žn acela??i timp, am o stimÄ? deosebitÄ? pentru to??i rom??nii din Covasna care se implicÄ? ??n alte demersuri ce ??in Linia Na??ionalÄ?, ??ntreprinse de alte forme organizatorice sau individual. Nu avem un â?orgoliu de organiza??ieâ?, apreciem la justa valoare oricare pas fÄ?cut pe Direc??ia Rom??neascÄ?, indiferent de cine este fÄ?cut. ?Žn Covasna nu existÄ? loc de polemici ??ntre rom??ni, ci doar de o largÄ? colaborare. DacÄ? avem nuan??e diferite sau uneori opinii contrare privitoare la anumite strategii, a??a cum este normal, omene??te, cÄ?ci nu to??i putem g??ndi la fel, ni le spunem fa??Ä? ??n fa??Ä?, niciodatÄ? ??n public.
AstÄ?zi am stabilit cÄ? pe 24 octombrie mergem pentru a sÄ?rbÄ?tori Ziua Armatei, la Cimitirul Interna??ional al Eroilor Valea Uzului. La ??nceputul sÄ?ptÄ?m??nii viitoare suntem pregÄ?ti??i de pe o zi pe alta, sÄ? ne urcÄ?m ??n microbuze, pentru a fi prezen??i la Bucuresti ??mpotriva proiectului de lege 393, ce presupune introducerea Certificatului Verde, adicÄ? obligativitatea v@xxinarii ??i dob??ndirea de puteri sporite pentru Raed Arafat. Suntem ??n #genera??iadeluptÄ?.
Fra??ii ??n veci vor fi fra??i, peste Carpa??i m??inile ??i inimile noastre se unesc ??ntr-un mare StrigÄ?t: TrÄ?iascÄ? Rom??nia!
Sfintii Romaniei - Cuviosul Gherontie ??i PÄ?rintele Iustin P??rvu.
Unul din locurile care ??i odihneau sufletul era ??i mÄ?nÄ?stirea Paltin Petru-VodÄ?. Nu de pu??ine ori, a pÄ???it pragul chiliei PÄ?rintelui Iustin, ??mpÄ?r??ind cu generozitate cuvinte de duh at??t cÄ?lugÄ?rilor, c??t ??i maicilor. Era o adevÄ?ratÄ? desfÄ?tare duhovniceascÄ? sÄ?-i vezi pe cei doi Sfin??i ??mpreunÄ?. Chiar dacÄ? mul??i nu i-au ??n??eles lucrarea ??i ??l judecau pentru purtarea sa aparent pÄ?tima??Ä?, PÄ?rintele Iustin ??l primea de fiecare datÄ? cu multÄ? bucurie ??i cinste, ca pe un om al lui Dumnezeu ??i adesea ??l numea ?Žn??eleptul. De c??te ori vizita mÄ?nÄ?stirea noastrÄ?, PÄ?rintele Iustin ne ??ndemna sÄ? luÄ?m binecuv??ntarea ?Žn??eleptului Gherontie ??i sÄ? luÄ?m aminte la cuvintele sale, care de cele mai multe ori erau profetice sau descopereau patimi ascunse dinlÄ?untrul fiecÄ?ruia. Pe l??ngÄ? aceastÄ? harismÄ? profeticÄ?, Cuviosul avea darul de a bucura pe cei ??ntrista??i, de a ??mpÄ?ca pe cei ??nvrÄ?jbi??i, cu multÄ? u??urin??Ä?, ??ntr-un mod at??t de simplu ??i firesc. Nu doar glumele ??i ghidu??iile sale erau cele ce ????i preschimbau starea sufleteascÄ?, ci ??n primul r??nd ??nsÄ???i prezen??a sa sÄ?v??r??ea, cu siguran??Ä? prin Harul lui Dumnezeu, transformÄ?ri mari ??n sufletul tÄ?u. Practic sim??eai o stare de bine ??i de bucurie, fÄ?rÄ? o pricinÄ? anume. ?ši-ai fi dorit sÄ? nu te mai despar??i niciodatÄ? de d??nsul. AceastÄ? stare o transmit doar Sfin??ii lui Dumnezeu.
Cu un an ??nainte de trecerea PÄ?rintelui Iustin la Domnul, Cuviosul fredona foarte des aceste versuri: â?žDe la deal ??i p??nÄ?-n vale/ numai c??ntece de jaleâ?. Tot atunci a profe??it ??i incidentul de la Constan??a, prin care PÄ?rintele Iustin avea sÄ? ????i fractureze piciorul ??i spunea maicilor sÄ? pre??uiascÄ? prezen??a PÄ?rintelui, pentru cÄ? datoritÄ? rugÄ?ciunilor multora, Dumnezeu va ??ngÄ?dui sÄ? mai trÄ?iascÄ? un an. Dar cea mai limpede ??i dureroasÄ? profe??ie a Cuviosului a fost cu trei luni ??nainte de adormirea PÄ?rintelui Iustin. Era ??n luna aprilie a anului 2013. Cuviosul a venit seara, destul de t??rziu la PÄ?rintele Iustin, care ??ncepuse sÄ? dea semne de slÄ?biciune trupeascÄ? ??i nu mai putea m??nca mai nimic, lucru ce ne ??ntrista ad??nc. Dar prin dragostea ??i rugÄ?ciunea Cuviosului, PÄ?rintele Iustin ??n seara aceea a m??ncat ceva. DupÄ? ce ??i-au dat sÄ?rutarea cea de trei ori pe frunte, Cuviosul s-a a??ezat ??n genunchi ??i, cu m??inile ridicate la cer, l-a anun??at pe PÄ?rintele cÄ? vine moartea, spre consternarea celor c??teva maici care erau de fa??Ä?. Cu calmul specific, PÄ?rintele Iustin lini??te??te atmosfera spun??nd cÄ? vine ea, dar vine cu roaba. Mo?? Gherontie ??nsÄ? a accentuat: â?žNu, PÄ?rinte, vine cu acceleratulâ??â?, dupÄ? care a ??nceput sÄ? se roage ??i sÄ? proslÄ?veascÄ? Raiul ??i ve??nicia ve??niciilor. ?Žn noaptea aceea Cuviosul Gherontie nu a dormit. Camera ??n care era cazat, de altfel nu departe de chilia PÄ?rintelui Iustin, a devenit ??n miez de noapte altar de rugÄ?ciune, umpl??ndu-se cu maici ??i prieteni ai Cuviosului care, cu m??inile ??nÄ?l??ate la cer ??i cu ochi ??ndurera??i, se ruga astfel: â?žDoamne, te rog, mai lasÄ?-l sÄ? trÄ?iascÄ? ??ncÄ? 3 ani, nu 3 luni! Nu 3 luni, Doamne, 3 ani! Doamne, ia de la mine 3 ani ??i adaugÄ?-i PÄ?rintelui Iustin!â?. ??i a??a a ??i fost: dupÄ? exact 3 luni, PÄ?rintele Iustin avea sÄ? treacÄ? la Domnul slavei, ??n â?žve??nicia ve??niciilor ??i bucuria bucuriilorâ?.
A rÄ?mas ata??at de ob??tea de maici ??i dupÄ? ce PÄ?rintele Iustin a plecat la Domnul, poposind la Paltin de c??teva ori pe an. Ca peste tot, ??i aici ??ntÄ?rea cu cuv??ntul, se ruga, lÄ?s??ndu-L pe Dumnezeu sÄ? lucreze prin el pentru cei care aveau nevoie de ajutor. Pr. lect. univ. dr. Ioan Mihail Dan ????i aminte??te: â?žL-am vÄ?zut pe Cuviosul Gherontie vindec??nd un t??nÄ?r de ceva boli interne, d??ndu-i sÄ? poarte cureaua lui. Bine??n??eles, cu tot circul de rigoare, c??nd ??i-a scos cureaua de la pantaloni ??i ??i cÄ?deau pantalonii. Toate astea ??n timpul slujbei de ??nmorm??ntare a PÄ?rintelui Justin P??rvu.Unei maici i-a dat odatÄ? un palton jerpelit, pentru cÄ?-i dÄ?duse de m??ncare. â?žCe sÄ? fac cu paltonul acesta, pÄ?rinte Gherontie?â?. â?žCu Ä?sta stingi focul! Cu Ä?sta stingi focul!â?. ?Žn acea varÄ? a luat foc f??nul ??ntins la uscat ??n curtea mÄ?nÄ?stirii ??i maica, pentru a nu strica pÄ?tura de pe pat, c??nd a intrat ??n chilie, uit??ndu-se cu ce sÄ? ajute la stins focul, a dat cu ochii de paltonul cel jerpelit ??i a stins foculâ?.
Cuv. Gherontie (C.G.): Mai este p??nÄ? la doi??pe, ca sÄ? ne rugÄ?m. Da, am zis rugÄ?ciunea Sf. Efrem Sirul: â?žDoamne ??i StÄ?p??nul vie??ii mele, duhul tr??ndÄ?viei, al iubirii de stÄ?p??nire ??i al grÄ?irii ??n de??ert, nu mi-l da mie. Numai duhul curÄ???iei, al g??ndului smerit, al rÄ?bdÄ?rii ??i al dragostei, dÄ?ruie??te-l mie, pÄ?cÄ?tosului. A??a, Doamne Dumnezeule, dÄ?ruie??te-ne, dÄ?-mi mie, pÄ?cÄ?tosului, mai ??nt??i, ca sÄ?-mi vÄ?d toate pÄ?catele mele din tinere??ile mele ??i p??nÄ? acum, ca nu cumva sÄ? os??ndesc pe surorile mele, pentru cÄ? suntem fra??i ??n Domnul, de la Adam ??i Eva, pentru cÄ? prea binecuv??ntat e??ti Doamne, totdeauna acum ??i pururea ??n vecii vecilor. Amin, amin ??i iarÄ? amin!â?.
P. Iustin (P.I.): Amin!
C.G.: Ioi, Doamne, acuma mÄ? bucur ??i dÄ?, Doamne, sÄ? fie pe g??ndul meu, ca sÄ? fi??iâ?? ??i care mai trÄ?iesc pe acest pÄ?m??nt ??i care se vor duce de pe acest pÄ?m??nt. AdevÄ?rat, falnice morminte sÄ? fie ??n cerul cel sf??nt, tot mereu, sau odatÄ? ??i pentru totdeauna, acum ??i pururea ??i ??n vecii vecilor. Amin, amin ??i iarÄ? amin! De trei ori. Hai sÄ? facem trei metanii! SlÄ?vit sÄ? fie Domnul ??i binecuv??nta??i ??i mÄ? ierta??i! (PÄ?rintele i-a fÄ?cut semnul crucii pe cap ??i l-a sÄ?rutat pe cap de trei ori). M??ncarea e de la Domnul. C??nd e de m??ncat se mÄ?n??ncÄ?, c??nd e de rugat, se roagÄ?â?? A??a zice la ?Žn??elepciunea lui Solomon ??i la Ecleziastul.
m. Iustina (M.I.): Dar PÄ?rintele vrea sÄ? aibÄ? regimul din pu??cÄ?rie, vrea sÄ? nu mai mÄ?n??nce nimic, ca sÄ? fie Sf??nt.
C.G: PÄ?i cum, aici e pu??cÄ?rie?
M.I.: PÄ?rintele zice cÄ? ??n pu??cÄ?rie a fost adevÄ?rata mÄ?nÄ?stire.
C.G.: Cum sÄ? rezolvÄ?m ca sÄ? fie ??i aici ca-n pu??cÄ?rie? Ar fi ceva. SÄ? rÄ?bdÄ?m, pentru cÄ? de aia binele e bine ??i rÄ?ul e rÄ?u. C??nd e da, da, c??nd e nu, nu.
M.I.: PÄ?rintele zice cÄ? ??n pu??cÄ?rie to??i au fost Sfin??i, numai el nu a fost. De asta-i supÄ?rat.
C.G.: Eu vreau sÄ? vÄ? vÄ?d sÄ?nÄ?tos, numaiâ?? at??ta, ca sÄ? pot sÄ? mor lini??tit.
P.I.: LasÄ? cÄ? murim pe r??ndâ??
C.G.: â?žR??nd pe r??nd, zarea lumii ??ntunec??nd ??i se duc ca clipele, scutur??nd aripileâ?, asta era de Mihai Eminescu. (?Žl sÄ?rutÄ? pe PÄ?rintele pe frunte de trei ori). Ioi, de ce de trei ori? Pentru cÄ? e TatÄ?l, Fiul ??i Duhul Sf??nt, cÄ? cine ??tie c??nd ne-om mai vedea, pentru cÄ? sÄ? ??tii cÄ? s-apropie moartea.
P.I.: Nu, nu.
C.G.: PÄ?i, vine moartea.
P.I.: Vine, da-i la distan??Ä? mare.
C.G.: Nu-i mareâ??
P.I.: Nu vine cu acceleratul, vine cu roaba.
C.G.: Care roabÄ??
P.I.: Roaba Domnului.
C.G.: Doamne, prime??te-ne, nu ne pÄ?rÄ?si! Nu ??tiu cum sÄ? te mai slÄ?vim ca sÄ? ??tim pe ce lume trÄ?im. Numaiâ?? at??ta: cum sÄ? te mai slÄ?vim, ca sÄ? ne bucurÄ?m, cÄ? moartea s-apropie! SÄ? ??tim pe ce lume trÄ?im, nu ca al??ii, care, uite suntem ??n Postul Sfintelor Pa??ti ??i ei fumeazÄ?â?? Oare nu ??tiu cÄ? fumatul dÄ?uneazÄ? grav sÄ?nÄ?tÄ???ii? Uite, m??ine-i sf??nta miercuri ??i vineri, iar ei mÄ?n??ncÄ? de dulce, Ä???tia care-s de partea luâ?? Ceau??escu. Mai sunt terori??ti, cÄ? n-au pierit, la Parlament, la Bucure??ti. De ce, dragÄ?, nu-s cu dreptatea? De ce nu se uitÄ? la ??nainta??ii lor care ??i-au zidit ??n ceruri falnice morminte? Ce, ei n-au m??ini ca sÄ? se ??nchine ??i sÄ? se roage, sÄ? stea ??n genunchi? De ce ??i pentru ce? Vezi, diavolul, satanaâ?? De ce nu sunt to??i la un fel, sÄ? fim cu credin??a la un fel, cu faptele? Daâ?? ei habar n-au. Sunt care habar n-au pe ce lume trÄ?iesc.
??i-atuncea cum, noi sÄ? ne rugÄ?m pentru ei? Ne rugÄ?m: Doamne, ajutÄ?-i sÄ? se ??ndrepte! Are vreun rost sÄ? ne mai rugÄ?m? CÄ? ei ??i mai rÄ?u fac, cÄ? diavolul nu-i lasÄ?â??
P.I.: Doamne ajutÄ? ??i bogdaproste!
C.G.: MÄ? bucur, daâ?? vÄ? rog sÄ? m??nca??i!
VACCINUL ESTE PECETEA ANTIHRISTULUI<666<‼
NU VĂ VACCINAȚI‼‼‼
RĂMÂNEȚI STABILI ÎN CREDINȚĂ ȘI DUMNEZEU‼
CREȘTIN ORTODOX PÂNĂ LA MOARTEA TRUPEASCĂ ȘI VIAȚA VIEȚII VEJNICE‼
Text preluat. Cum să primești amenzi de la cineva fără personalitate juridică ❓ Jandarmeria nu are lege de înființare conform articolului 117 din constituție și art 196 din codul civil care prevede înființarea persoanei juridice de exemplu Jandarmeria.Tu știi asta și atunci de ce te plângi că ai luat amenzi ❗❓???️
Text preluat. In primul rand jandarmul a încălcat legea!!! Nimeni nu are dreptul să oblige pe altcineva să semneze un act legal sau o amendă în locul titularului fara imputernicire semnată de titular!!! Căutați sa vedeți!!! In al 2 -le rând - toate amenzile aplicate în stare de alertă, stare de război ( fără o lege aprobată si expusă în Monitorul oficial ) sunt nule ( ilegale)!!!! 3 - Oamenii au dreptul să iasă în stradă pentru a protesta ( cu atât mai mult cu cât se stie clar că în România pandemia nu a fost declarată oficial)!!!
O femeie simplă care după 31 de ani a ajuns la concluzia că de la asasinarea lui CEAUSESCU toți conducătorii corupți au aprobat legi împotriva populației ROMÂNIEI...
Am observat ca multi se pierd in termeni medicali si explicatii complexe sau lungi, asa ca postarea asta este "pe limba la Gigel si la Veorica"...
Priviti ce scrie mic, pe eticheta - Avertizare: Cancer si afectiuni reproductive.
Si nu uitati, masca te apara de "virus", cum te apara chilotii, de viol â????? hai, pa !
?????La mulți ani,femeilor creștine!????
Domnul să vă dăruiască dragostea și curajul mironosițelor.
Spre a fi candele ale credinței și a înțelepciunii, întru înmulțirea dragostei,răbdării și blândeței în jurul vostru.????
???Amin!????
Iulian Brotaru
4 ani în urmă
Foto
Fotografie din galeria profilului.
Iulian Brotaru
4 ani în urmă
Foto
Fotografie din galeria profilului.
Iulian Brotaru
4 ani în urmă
Foto
...✍️
În mijlocul unei clase, la o universitate, unul dintre studenți l-a întrebat pe neașteptate pe profesor:
- Ştiti cum sunt capturaţi porcii sălbatici?
Profesorul a crezut că este o glumă și se aștepta la un răspuns amuzant.
Tânărul i-a răspuns că nu e de glumă, și și-a început serios dizertația:
- Pentru a captura porcii sălbatici, mai întâi se caută un loc în pădure unde merg de obicei porcii sălbatici, iar acolo se pune zilnic puțin porumb pe pământ.
Așadar, porcii sălbatici vin în fiecare zi să mănânce porumbul “gratis” și, când se obișnuiesc să vină zilnic, construiești un gard în jurul locului unde s-au obișnuit să mănânce, câte o parte pe rând...
Când se obişnuiesc cu o parte a gardului, se întorc să mănânce porumbul, iar tu construieşti altă parte a gardului... Se obișnuiesc din nou și mănâncă din nou.
Construiești gardul în jur, puțin câte puțin, până instalezi patru laturi ale gardului în jurul porcilor. În cele din urmă instalează o poartă pe ultima parte.
Porcii sunt deja obișnuiți cu porumbul gratis și gardurile, și astfel încep să vină singuri prin intrare. Atunci închizi poarta și capturezi tot grupul.
Atât de simplu, pas cu pas, până în ultima secundă porcii își pierd libertatea. Încep să alerge în cerc în interiorul gardului, dar sunt deja la închisoare. După aceea, încep să mănânce porumbul gratuit. Se obișnuiesc atât de mult încât uită cum să vâneze singuri, și de aceea acceptă sclavia.
Chiar și ei sunt recunoscători răpitorilor lor și, generații întregi merg fericiți la abator. Nici măcar nu cred că mâna care îi hrănește este aceeași care îi omoară. Tânărul i-a spus profesorului că este exact ceea ce a văzut că se întâmplă în țara sa, în provincia sa, în orașul său, cu oamenii săi.
Guvernele populiste, în proiectele lor dictatoriale, ascunse sub mantaua ”democratică” elibereaza porumb gratuit pentru suficient timp pentru a atinge supunere sistematică.
Și fiecare nou ”guvern salvator” se deghizează în”programe sociale”, dă pomană, dă bani pe care îi scot din buzunarul muncitorului, îndeplinește misiuni, planuri, indulgențe, legi, ”protecție", subvenții pentru orice, exproprieri nejustificate, programe de ”bunăstare socială”, petreceri, târguri sau festivaluri, uniforme, pâine și circ, transport gratuit.
“G R A T I S!”
Tot acel ”liber” pe care-l oferă astfel de escroci, deghizati în politicieni, unui popor prost obișnuit cu firimiturile porumbului gratis și ”liber” ii fură capacitatea de a fi critic, gânditor și antreprenor.
În sfârșit, realizați că tot acel minunat ”ajutor” guvernamental este o problemă, care se opune viitorului democrației în țara noastră.
Puteti sa luati atitudine sau încrucișați brațele, și mâncați porumbul...CONCLUZIA O TRAGETI SINGURI.
Preluat!
Asa face si cel despre care scrie "El satura dupa dorinta orice faptura"!
4 ani în urmă
👍 0
❤️ 0
😂 0
😮 0
😢 0
😠 0
👏 0
Iulian Brotaru
4 ani în urmă
Foto
In vara anului 2020, in urma pandemiei si a unei vechi dorinte de a ne muta intr-un loc linistit, am decis impreuna cu sotul meu sa lasam in urma Germania si sa ne intoarcem in Romania, dar nu in orasul natal, ci undeva mai aproape de munte.
Din cauza lockdown-ului, sotul meu nu avea un loc de munca stabil (iar chiria, asigurarile de sanatate si la masina trebuiau platite + ca mai trebuia si sa traiesti) asa ca intr-o zi ne-am hotarat serios sa plecam din strainatate, sa inchidem tot, sa predam chiria si sa ne cautam "la pas" o casuta, punand totul in mana lui Dumnezeu.
Timp de 2 saptamani am cutreierat satele a catorva judete in zona de deal si munte. Am intrebat localnicii de case care ar fi date spre vanzare, am dat de oameni minunati care ne ajutau cu informatii si care erau doritori de a avea vecini, avand in vedere ca majoritatea satelor din Romania sufera de depopulare.
Eu si sotul meu, fiind tineri si avand doar 3 ani de Germania, nu am ajuns sa strangem o suma prea mare pentru o casa, insa auzisem ca s-au vandut case destul de ieftine in Romania si ne-am rugat lui Dumnezeu sa ne gaseasca si noua una, pentru ca asa cum am scris la inceput ne doream de mult sa ne mutam la tara.
La început aveam si o lista cu ce ar trebui sa aiba casa (ceva pamant, sa fie si bun de cultivat, fantana neaparat, sa nu fie sat aglomerat, ideal era sa aiba si ceva pomi fructiferi).
Providenta a facut ca, mergand printr-un sat sa gasim pe poarta unei case scris "DE VANZARE" si un numar de telefon. Am sunat la acel numar sa aflam un preț (casa fiind din caramida arsa, estimam a costa minim 15.000euro), insa proprietarul nu a raspuns.
Cautarile noastre au continuat, insa fara succes.
Noi aveam un carnetel unde notam informatiile despre case, si intr-o zi ne-am reamintit de acel numar scris pe poarta. Am sunat din nou, insa din nou fara succes. A doua zi, cand ne pregateam sa mergem iar in cautari, suna acel numar. Propietarul ne spune ca pretul casei era doar de 5000 euro. Sotul meu a crezut ca nu auzise bine, insa chiar atat costa. Ne-am hotarat sa o vedem si dupa aceea ne-am dat seama ca asta e casa noastra. Au urmat demersurile cu actele ( cel cu care am vorbit era singurul mostenitor, dar inca nu era pusa casa pe numele lui), apoi un precontract (pentru ca el nu locuieste in tara), dar am trecut cu bine si peste ele.
A urmat partea grea: RENOVAREA ( si inca continua). Fiind o casa batraneasca, trebuia luat tot de la zero: pus șapă, tras plasă pe pereți, pus tavane de rigips, pus termopane, realizarea unei băi și a unei bucătării cu toată instalația necesara, inlocuirea instalatiei elecrice vechi, plus scoaterea tuturor buruienilor din curte si realizarea unui teren arabil.
Ușor, ușor le facem pe toate în limita posibilităților financiare și temporale ( pentru ca amandoi lucram ) si cu ajutorul lui Dumnezeu, al parintilor si prietenilor nostri.
Chiar daca este multa munca, ne bucuram de liniste, de vecini minunati, de animaluțele noastre si ne uitam cu drag la tot ce a iesit pana acum din casa aceasta. Bineinteles, mai sunt multe de facut, dar va las aici cateva fotografii sa va faceti o idee cum era si cum e acum.
Ce vreau sa va transmit prin povestea noastra este ca se poate daca porniti la drum cu Dumnezeu. Daca doriti cu adevarat sa faceti o schimbare in viata voastra, mutatul la tara este cea mai buna alegere pentru trup si suflet.
Anul trecut am avut parte de atatea roade cum nu crezusem ca voi avea: solarul a fost plin de bunatati(rosii, vinete, ardei, castraveti), pomii ne-au binecuvantat cu delicioasele lor fructe din care am facut compoturi si gemuri. De anul acesta vreau sa infrumusetez gradina cu cat mai multe flori.
Si povestea inca continua. Va imbratisam cu drag.
Iulian Brotaru
4 ani în urmă
Foto
In vara anului 2020, in urma pandemiei si a unei vechi dorinte de a ne muta intr-un loc linistit, am decis impreuna cu sotul meu sa lasam in urma Germania si sa ne intoarcem in Romania, dar nu in orasul natal, ci undeva mai aproape de munte.
Din cauza lockdown-ului, sotul meu nu avea un loc de munca stabil (iar chiria, asigurarile de sanatate si la masina trebuiau platite + ca mai trebuia si sa traiesti) asa ca intr-o zi ne-am hotarat serios sa plecam din strainatate, sa inchidem tot, sa predam chiria si sa ne cautam "la pas" o casuta, punand totul in mana lui Dumnezeu.
Timp de 2 saptamani am cutreierat satele a catorva judete in zona de deal si munte. Am intrebat localnicii de case care ar fi date spre vanzare, am dat de oameni minunati care ne ajutau cu informatii si care erau doritori de a avea vecini, avand in vedere ca majoritatea satelor din Romania sufera de depopulare.
Eu si sotul meu, fiind tineri si avand doar 3 ani de Germania, nu am ajuns sa strangem o suma prea mare pentru o casa, insa auzisem ca s-au vandut case destul de ieftine in Romania si ne-am rugat lui Dumnezeu sa ne gaseasca si noua una, pentru ca asa cum am scris la inceput ne doream de mult sa ne mutam la tara.
La început aveam si o lista cu ce ar trebui sa aiba casa (ceva pamant, sa fie si bun de cultivat, fantana neaparat, sa nu fie sat aglomerat, ideal era sa aiba si ceva pomi fructiferi).
Providenta a facut ca, mergand printr-un sat sa gasim pe poarta unei case scris "DE VANZARE" si un numar de telefon. Am sunat la acel numar sa aflam un preț (casa fiind din caramida arsa, estimam a costa minim 15.000euro), insa proprietarul nu a raspuns.
Cautarile noastre au continuat, insa fara succes.
Noi aveam un carnetel unde notam informatiile despre case, si intr-o zi ne-am reamintit de acel numar scris pe poarta. Am sunat din nou, insa din nou fara succes. A doua zi, cand ne pregateam sa mergem iar in cautari, suna acel numar. Propietarul ne spune ca pretul casei era doar de 5000 euro. Sotul meu a crezut ca nu auzise bine, insa chiar atat costa. Ne-am hotarat sa o vedem si dupa aceea ne-am dat seama ca asta e casa noastra. Au urmat demersurile cu actele ( cel cu care am vorbit era singurul mostenitor, dar inca nu era pusa casa pe numele lui), apoi un precontract (pentru ca el nu locuieste in tara), dar am trecut cu bine si peste ele.
A urmat partea grea: RENOVAREA ( si inca continua). Fiind o casa batraneasca, trebuia luat tot de la zero: pus șapă, tras plasă pe pereți, pus tavane de rigips, pus termopane, realizarea unei băi și a unei bucătării cu toată instalația necesara, inlocuirea instalatiei elecrice vechi, plus scoaterea tuturor buruienilor din curte si realizarea unui teren arabil.
Ușor, ușor le facem pe toate în limita posibilităților financiare și temporale ( pentru ca amandoi lucram ) si cu ajutorul lui Dumnezeu, al parintilor si prietenilor nostri.
Chiar daca este multa munca, ne bucuram de liniste, de vecini minunati, de animaluțele noastre si ne uitam cu drag la tot ce a iesit pana acum din casa aceasta. Bineinteles, mai sunt multe de facut, dar va las aici cateva fotografii sa va faceti o idee cum era si cum e acum.
Ce vreau sa va transmit prin povestea noastra este ca se poate daca porniti la drum cu Dumnezeu. Daca doriti cu adevarat sa faceti o schimbare in viata voastra, mutatul la tara este cea mai buna alegere pentru trup si suflet.
Anul trecut am avut parte de atatea roade cum nu crezusem ca voi avea: solarul a fost plin de bunatati(rosii, vinete, ardei, castraveti), pomii ne-au binecuvantat cu delicioasele lor fructe din care am facut compoturi si gemuri. De anul acesta vreau sa infrumusetez gradina cu cat mai multe flori.
Si povestea inca continua. Va imbratisam cu drag.
Iulian Brotaru
4 ani în urmă
Foto
In vara anului 2020, in urma pandemiei si a unei vechi dorinte de a ne muta intr-un loc linistit, am decis impreuna cu sotul meu sa lasam in urma Germania si sa ne intoarcem in Romania, dar nu in orasul natal, ci undeva mai aproape de munte.
Din cauza lockdown-ului, sotul meu nu avea un loc de munca stabil (iar chiria, asigurarile de sanatate si la masina trebuiau platite + ca mai trebuia si sa traiesti) asa ca intr-o zi ne-am hotarat serios sa plecam din strainatate, sa inchidem tot, sa predam chiria si sa ne cautam "la pas" o casuta, punand totul in mana lui Dumnezeu.
Timp de 2 saptamani am cutreierat satele a catorva judete in zona de deal si munte. Am intrebat localnicii de case care ar fi date spre vanzare, am dat de oameni minunati care ne ajutau cu informatii si care erau doritori de a avea vecini, avand in vedere ca majoritatea satelor din Romania sufera de depopulare.
Eu si sotul meu, fiind tineri si avand doar 3 ani de Germania, nu am ajuns sa strangem o suma prea mare pentru o casa, insa auzisem ca s-au vandut case destul de ieftine in Romania si ne-am rugat lui Dumnezeu sa ne gaseasca si noua una, pentru ca asa cum am scris la inceput ne doream de mult sa ne mutam la tara.
La început aveam si o lista cu ce ar trebui sa aiba casa (ceva pamant, sa fie si bun de cultivat, fantana neaparat, sa nu fie sat aglomerat, ideal era sa aiba si ceva pomi fructiferi).
Providenta a facut ca, mergand printr-un sat sa gasim pe poarta unei case scris "DE VANZARE" si un numar de telefon. Am sunat la acel numar sa aflam un preț (casa fiind din caramida arsa, estimam a costa minim 15.000euro), insa proprietarul nu a raspuns.
Cautarile noastre au continuat, insa fara succes.
Noi aveam un carnetel unde notam informatiile despre case, si intr-o zi ne-am reamintit de acel numar scris pe poarta. Am sunat din nou, insa din nou fara succes. A doua zi, cand ne pregateam sa mergem iar in cautari, suna acel numar. Propietarul ne spune ca pretul casei era doar de 5000 euro. Sotul meu a crezut ca nu auzise bine, insa chiar atat costa. Ne-am hotarat sa o vedem si dupa aceea ne-am dat seama ca asta e casa noastra. Au urmat demersurile cu actele ( cel cu care am vorbit era singurul mostenitor, dar inca nu era pusa casa pe numele lui), apoi un precontract (pentru ca el nu locuieste in tara), dar am trecut cu bine si peste ele.
A urmat partea grea: RENOVAREA ( si inca continua). Fiind o casa batraneasca, trebuia luat tot de la zero: pus șapă, tras plasă pe pereți, pus tavane de rigips, pus termopane, realizarea unei băi și a unei bucătării cu toată instalația necesara, inlocuirea instalatiei elecrice vechi, plus scoaterea tuturor buruienilor din curte si realizarea unui teren arabil.
Ușor, ușor le facem pe toate în limita posibilităților financiare și temporale ( pentru ca amandoi lucram ) si cu ajutorul lui Dumnezeu, al parintilor si prietenilor nostri.
Chiar daca este multa munca, ne bucuram de liniste, de vecini minunati, de animaluțele noastre si ne uitam cu drag la tot ce a iesit pana acum din casa aceasta. Bineinteles, mai sunt multe de facut, dar va las aici cateva fotografii sa va faceti o idee cum era si cum e acum.
Ce vreau sa va transmit prin povestea noastra este ca se poate daca porniti la drum cu Dumnezeu. Daca doriti cu adevarat sa faceti o schimbare in viata voastra, mutatul la tara este cea mai buna alegere pentru trup si suflet.
Anul trecut am avut parte de atatea roade cum nu crezusem ca voi avea: solarul a fost plin de bunatati(rosii, vinete, ardei, castraveti), pomii ne-au binecuvantat cu delicioasele lor fructe din care am facut compoturi si gemuri. De anul acesta vreau sa infrumusetez gradina cu cat mai multe flori.
Si povestea inca continua. Va imbratisam cu drag.
Iulian Brotaru
4 ani în urmă
Foto
In vara anului 2020, in urma pandemiei si a unei vechi dorinte de a ne muta intr-un loc linistit, am decis impreuna cu sotul meu sa lasam in urma Germania si sa ne intoarcem in Romania, dar nu in orasul natal, ci undeva mai aproape de munte.
Din cauza lockdown-ului, sotul meu nu avea un loc de munca stabil (iar chiria, asigurarile de sanatate si la masina trebuiau platite + ca mai trebuia si sa traiesti) asa ca intr-o zi ne-am hotarat serios sa plecam din strainatate, sa inchidem tot, sa predam chiria si sa ne cautam "la pas" o casuta, punand totul in mana lui Dumnezeu.
Timp de 2 saptamani am cutreierat satele a catorva judete in zona de deal si munte. Am intrebat localnicii de case care ar fi date spre vanzare, am dat de oameni minunati care ne ajutau cu informatii si care erau doritori de a avea vecini, avand in vedere ca majoritatea satelor din Romania sufera de depopulare.
Eu si sotul meu, fiind tineri si avand doar 3 ani de Germania, nu am ajuns sa strangem o suma prea mare pentru o casa, insa auzisem ca s-au vandut case destul de ieftine in Romania si ne-am rugat lui Dumnezeu sa ne gaseasca si noua una, pentru ca asa cum am scris la inceput ne doream de mult sa ne mutam la tara.
La început aveam si o lista cu ce ar trebui sa aiba casa (ceva pamant, sa fie si bun de cultivat, fantana neaparat, sa nu fie sat aglomerat, ideal era sa aiba si ceva pomi fructiferi).
Providenta a facut ca, mergand printr-un sat sa gasim pe poarta unei case scris "DE VANZARE" si un numar de telefon. Am sunat la acel numar sa aflam un preț (casa fiind din caramida arsa, estimam a costa minim 15.000euro), insa proprietarul nu a raspuns.
Cautarile noastre au continuat, insa fara succes.
Noi aveam un carnetel unde notam informatiile despre case, si intr-o zi ne-am reamintit de acel numar scris pe poarta. Am sunat din nou, insa din nou fara succes. A doua zi, cand ne pregateam sa mergem iar in cautari, suna acel numar. Propietarul ne spune ca pretul casei era doar de 5000 euro. Sotul meu a crezut ca nu auzise bine, insa chiar atat costa. Ne-am hotarat sa o vedem si dupa aceea ne-am dat seama ca asta e casa noastra. Au urmat demersurile cu actele ( cel cu care am vorbit era singurul mostenitor, dar inca nu era pusa casa pe numele lui), apoi un precontract (pentru ca el nu locuieste in tara), dar am trecut cu bine si peste ele.
A urmat partea grea: RENOVAREA ( si inca continua). Fiind o casa batraneasca, trebuia luat tot de la zero: pus șapă, tras plasă pe pereți, pus tavane de rigips, pus termopane, realizarea unei băi și a unei bucătării cu toată instalația necesara, inlocuirea instalatiei elecrice vechi, plus scoaterea tuturor buruienilor din curte si realizarea unui teren arabil.
Ușor, ușor le facem pe toate în limita posibilităților financiare și temporale ( pentru ca amandoi lucram ) si cu ajutorul lui Dumnezeu, al parintilor si prietenilor nostri.
Chiar daca este multa munca, ne bucuram de liniste, de vecini minunati, de animaluțele noastre si ne uitam cu drag la tot ce a iesit pana acum din casa aceasta. Bineinteles, mai sunt multe de facut, dar va las aici cateva fotografii sa va faceti o idee cum era si cum e acum.
Ce vreau sa va transmit prin povestea noastra este ca se poate daca porniti la drum cu Dumnezeu. Daca doriti cu adevarat sa faceti o schimbare in viata voastra, mutatul la tara este cea mai buna alegere pentru trup si suflet.
Anul trecut am avut parte de atatea roade cum nu crezusem ca voi avea: solarul a fost plin de bunatati(rosii, vinete, ardei, castraveti), pomii ne-au binecuvantat cu delicioasele lor fructe din care am facut compoturi si gemuri. De anul acesta vreau sa infrumusetez gradina cu cat mai multe flori.
Si povestea inca continua. Va imbratisam cu drag.
Iulian Brotaru
4 ani în urmă
Foto
In vara anului 2020, in urma pandemiei si a unei vechi dorinte de a ne muta intr-un loc linistit, am decis impreuna cu sotul meu sa lasam in urma Germania si sa ne intoarcem in Romania, dar nu in orasul natal, ci undeva mai aproape de munte.
Din cauza lockdown-ului, sotul meu nu avea un loc de munca stabil (iar chiria, asigurarile de sanatate si la masina trebuiau platite + ca mai trebuia si sa traiesti) asa ca intr-o zi ne-am hotarat serios sa plecam din strainatate, sa inchidem tot, sa predam chiria si sa ne cautam "la pas" o casuta, punand totul in mana lui Dumnezeu.
Timp de 2 saptamani am cutreierat satele a catorva judete in zona de deal si munte. Am intrebat localnicii de case care ar fi date spre vanzare, am dat de oameni minunati care ne ajutau cu informatii si care erau doritori de a avea vecini, avand in vedere ca majoritatea satelor din Romania sufera de depopulare.
Eu si sotul meu, fiind tineri si avand doar 3 ani de Germania, nu am ajuns sa strangem o suma prea mare pentru o casa, insa auzisem ca s-au vandut case destul de ieftine in Romania si ne-am rugat lui Dumnezeu sa ne gaseasca si noua una, pentru ca asa cum am scris la inceput ne doream de mult sa ne mutam la tara.
La început aveam si o lista cu ce ar trebui sa aiba casa (ceva pamant, sa fie si bun de cultivat, fantana neaparat, sa nu fie sat aglomerat, ideal era sa aiba si ceva pomi fructiferi).
Providenta a facut ca, mergand printr-un sat sa gasim pe poarta unei case scris "DE VANZARE" si un numar de telefon. Am sunat la acel numar sa aflam un preț (casa fiind din caramida arsa, estimam a costa minim 15.000euro), insa proprietarul nu a raspuns.
Cautarile noastre au continuat, insa fara succes.
Noi aveam un carnetel unde notam informatiile despre case, si intr-o zi ne-am reamintit de acel numar scris pe poarta. Am sunat din nou, insa din nou fara succes. A doua zi, cand ne pregateam sa mergem iar in cautari, suna acel numar. Propietarul ne spune ca pretul casei era doar de 5000 euro. Sotul meu a crezut ca nu auzise bine, insa chiar atat costa. Ne-am hotarat sa o vedem si dupa aceea ne-am dat seama ca asta e casa noastra. Au urmat demersurile cu actele ( cel cu care am vorbit era singurul mostenitor, dar inca nu era pusa casa pe numele lui), apoi un precontract (pentru ca el nu locuieste in tara), dar am trecut cu bine si peste ele.
A urmat partea grea: RENOVAREA ( si inca continua). Fiind o casa batraneasca, trebuia luat tot de la zero: pus șapă, tras plasă pe pereți, pus tavane de rigips, pus termopane, realizarea unei băi și a unei bucătării cu toată instalația necesara, inlocuirea instalatiei elecrice vechi, plus scoaterea tuturor buruienilor din curte si realizarea unui teren arabil.
Ușor, ușor le facem pe toate în limita posibilităților financiare și temporale ( pentru ca amandoi lucram ) si cu ajutorul lui Dumnezeu, al parintilor si prietenilor nostri.
Chiar daca este multa munca, ne bucuram de liniste, de vecini minunati, de animaluțele noastre si ne uitam cu drag la tot ce a iesit pana acum din casa aceasta. Bineinteles, mai sunt multe de facut, dar va las aici cateva fotografii sa va faceti o idee cum era si cum e acum.
Ce vreau sa va transmit prin povestea noastra este ca se poate daca porniti la drum cu Dumnezeu. Daca doriti cu adevarat sa faceti o schimbare in viata voastra, mutatul la tara este cea mai buna alegere pentru trup si suflet.
Anul trecut am avut parte de atatea roade cum nu crezusem ca voi avea: solarul a fost plin de bunatati(rosii, vinete, ardei, castraveti), pomii ne-au binecuvantat cu delicioasele lor fructe din care am facut compoturi si gemuri. De anul acesta vreau sa infrumusetez gradina cu cat mai multe flori.
Si povestea inca continua. Va imbratisam cu drag.
Iulian Brotaru
4 ani în urmă
Foto
In vara anului 2020, in urma pandemiei si a unei vechi dorinte de a ne muta intr-un loc linistit, am decis impreuna cu sotul meu sa lasam in urma Germania si sa ne intoarcem in Romania, dar nu in orasul natal, ci undeva mai aproape de munte.
Din cauza lockdown-ului, sotul meu nu avea un loc de munca stabil (iar chiria, asigurarile de sanatate si la masina trebuiau platite + ca mai trebuia si sa traiesti) asa ca intr-o zi ne-am hotarat serios sa plecam din strainatate, sa inchidem tot, sa predam chiria si sa ne cautam "la pas" o casuta, punand totul in mana lui Dumnezeu.
Timp de 2 saptamani am cutreierat satele a catorva judete in zona de deal si munte. Am intrebat localnicii de case care ar fi date spre vanzare, am dat de oameni minunati care ne ajutau cu informatii si care erau doritori de a avea vecini, avand in vedere ca majoritatea satelor din Romania sufera de depopulare.
Eu si sotul meu, fiind tineri si avand doar 3 ani de Germania, nu am ajuns sa strangem o suma prea mare pentru o casa, insa auzisem ca s-au vandut case destul de ieftine in Romania si ne-am rugat lui Dumnezeu sa ne gaseasca si noua una, pentru ca asa cum am scris la inceput ne doream de mult sa ne mutam la tara.
La început aveam si o lista cu ce ar trebui sa aiba casa (ceva pamant, sa fie si bun de cultivat, fantana neaparat, sa nu fie sat aglomerat, ideal era sa aiba si ceva pomi fructiferi).
Providenta a facut ca, mergand printr-un sat sa gasim pe poarta unei case scris "DE VANZARE" si un numar de telefon. Am sunat la acel numar sa aflam un preț (casa fiind din caramida arsa, estimam a costa minim 15.000euro), insa proprietarul nu a raspuns.
Cautarile noastre au continuat, insa fara succes.
Noi aveam un carnetel unde notam informatiile despre case, si intr-o zi ne-am reamintit de acel numar scris pe poarta. Am sunat din nou, insa din nou fara succes. A doua zi, cand ne pregateam sa mergem iar in cautari, suna acel numar. Propietarul ne spune ca pretul casei era doar de 5000 euro. Sotul meu a crezut ca nu auzise bine, insa chiar atat costa. Ne-am hotarat sa o vedem si dupa aceea ne-am dat seama ca asta e casa noastra. Au urmat demersurile cu actele ( cel cu care am vorbit era singurul mostenitor, dar inca nu era pusa casa pe numele lui), apoi un precontract (pentru ca el nu locuieste in tara), dar am trecut cu bine si peste ele.
A urmat partea grea: RENOVAREA ( si inca continua). Fiind o casa batraneasca, trebuia luat tot de la zero: pus șapă, tras plasă pe pereți, pus tavane de rigips, pus termopane, realizarea unei băi și a unei bucătării cu toată instalația necesara, inlocuirea instalatiei elecrice vechi, plus scoaterea tuturor buruienilor din curte si realizarea unui teren arabil.
Ușor, ușor le facem pe toate în limita posibilităților financiare și temporale ( pentru ca amandoi lucram ) si cu ajutorul lui Dumnezeu, al parintilor si prietenilor nostri.
Chiar daca este multa munca, ne bucuram de liniste, de vecini minunati, de animaluțele noastre si ne uitam cu drag la tot ce a iesit pana acum din casa aceasta. Bineinteles, mai sunt multe de facut, dar va las aici cateva fotografii sa va faceti o idee cum era si cum e acum.
Ce vreau sa va transmit prin povestea noastra este ca se poate daca porniti la drum cu Dumnezeu. Daca doriti cu adevarat sa faceti o schimbare in viata voastra, mutatul la tara este cea mai buna alegere pentru trup si suflet.
Anul trecut am avut parte de atatea roade cum nu crezusem ca voi avea: solarul a fost plin de bunatati(rosii, vinete, ardei, castraveti), pomii ne-au binecuvantat cu delicioasele lor fructe din care am facut compoturi si gemuri. De anul acesta vreau sa infrumusetez gradina cu cat mai multe flori.
Si povestea inca continua. Va imbratisam cu drag.
Iulian Brotaru
4 ani în urmă
Foto
In vara anului 2020, in urma pandemiei si a unei vechi dorinte de a ne muta intr-un loc linistit, am decis impreuna cu sotul meu sa lasam in urma Germania si sa ne intoarcem in Romania, dar nu in orasul natal, ci undeva mai aproape de munte.
Din cauza lockdown-ului, sotul meu nu avea un loc de munca stabil (iar chiria, asigurarile de sanatate si la masina trebuiau platite + ca mai trebuia si sa traiesti) asa ca intr-o zi ne-am hotarat serios sa plecam din strainatate, sa inchidem tot, sa predam chiria si sa ne cautam "la pas" o casuta, punand totul in mana lui Dumnezeu.
Timp de 2 saptamani am cutreierat satele a catorva judete in zona de deal si munte. Am intrebat localnicii de case care ar fi date spre vanzare, am dat de oameni minunati care ne ajutau cu informatii si care erau doritori de a avea vecini, avand in vedere ca majoritatea satelor din Romania sufera de depopulare.
Eu si sotul meu, fiind tineri si avand doar 3 ani de Germania, nu am ajuns sa strangem o suma prea mare pentru o casa, insa auzisem ca s-au vandut case destul de ieftine in Romania si ne-am rugat lui Dumnezeu sa ne gaseasca si noua una, pentru ca asa cum am scris la inceput ne doream de mult sa ne mutam la tara.
La început aveam si o lista cu ce ar trebui sa aiba casa (ceva pamant, sa fie si bun de cultivat, fantana neaparat, sa nu fie sat aglomerat, ideal era sa aiba si ceva pomi fructiferi).
Providenta a facut ca, mergand printr-un sat sa gasim pe poarta unei case scris "DE VANZARE" si un numar de telefon. Am sunat la acel numar sa aflam un preț (casa fiind din caramida arsa, estimam a costa minim 15.000euro), insa proprietarul nu a raspuns.
Cautarile noastre au continuat, insa fara succes.
Noi aveam un carnetel unde notam informatiile despre case, si intr-o zi ne-am reamintit de acel numar scris pe poarta. Am sunat din nou, insa din nou fara succes. A doua zi, cand ne pregateam sa mergem iar in cautari, suna acel numar. Propietarul ne spune ca pretul casei era doar de 5000 euro. Sotul meu a crezut ca nu auzise bine, insa chiar atat costa. Ne-am hotarat sa o vedem si dupa aceea ne-am dat seama ca asta e casa noastra. Au urmat demersurile cu actele ( cel cu care am vorbit era singurul mostenitor, dar inca nu era pusa casa pe numele lui), apoi un precontract (pentru ca el nu locuieste in tara), dar am trecut cu bine si peste ele.
A urmat partea grea: RENOVAREA ( si inca continua). Fiind o casa batraneasca, trebuia luat tot de la zero: pus șapă, tras plasă pe pereți, pus tavane de rigips, pus termopane, realizarea unei băi și a unei bucătării cu toată instalația necesara, inlocuirea instalatiei elecrice vechi, plus scoaterea tuturor buruienilor din curte si realizarea unui teren arabil.
Ușor, ușor le facem pe toate în limita posibilităților financiare și temporale ( pentru ca amandoi lucram ) si cu ajutorul lui Dumnezeu, al parintilor si prietenilor nostri.
Chiar daca este multa munca, ne bucuram de liniste, de vecini minunati, de animaluțele noastre si ne uitam cu drag la tot ce a iesit pana acum din casa aceasta. Bineinteles, mai sunt multe de facut, dar va las aici cateva fotografii sa va faceti o idee cum era si cum e acum.
Ce vreau sa va transmit prin povestea noastra este ca se poate daca porniti la drum cu Dumnezeu. Daca doriti cu adevarat sa faceti o schimbare in viata voastra, mutatul la tara este cea mai buna alegere pentru trup si suflet.
Anul trecut am avut parte de atatea roade cum nu crezusem ca voi avea: solarul a fost plin de bunatati(rosii, vinete, ardei, castraveti), pomii ne-au binecuvantat cu delicioasele lor fructe din care am facut compoturi si gemuri. De anul acesta vreau sa infrumusetez gradina cu cat mai multe flori.
Si povestea inca continua. Va imbratisam cu drag.
Iulian Brotaru
4 ani în urmă
Foto
In vara anului 2020, in urma pandemiei si a unei vechi dorinte de a ne muta intr-un loc linistit, am decis impreuna cu sotul meu sa lasam in urma Germania si sa ne intoarcem in Romania, dar nu in orasul natal, ci undeva mai aproape de munte.
Din cauza lockdown-ului, sotul meu nu avea un loc de munca stabil (iar chiria, asigurarile de sanatate si la masina trebuiau platite + ca mai trebuia si sa traiesti) asa ca intr-o zi ne-am hotarat serios sa plecam din strainatate, sa inchidem tot, sa predam chiria si sa ne cautam "la pas" o casuta, punand totul in mana lui Dumnezeu.
Timp de 2 saptamani am cutreierat satele a catorva judete in zona de deal si munte. Am intrebat localnicii de case care ar fi date spre vanzare, am dat de oameni minunati care ne ajutau cu informatii si care erau doritori de a avea vecini, avand in vedere ca majoritatea satelor din Romania sufera de depopulare.
Eu si sotul meu, fiind tineri si avand doar 3 ani de Germania, nu am ajuns sa strangem o suma prea mare pentru o casa, insa auzisem ca s-au vandut case destul de ieftine in Romania si ne-am rugat lui Dumnezeu sa ne gaseasca si noua una, pentru ca asa cum am scris la inceput ne doream de mult sa ne mutam la tara.
La început aveam si o lista cu ce ar trebui sa aiba casa (ceva pamant, sa fie si bun de cultivat, fantana neaparat, sa nu fie sat aglomerat, ideal era sa aiba si ceva pomi fructiferi).
Providenta a facut ca, mergand printr-un sat sa gasim pe poarta unei case scris "DE VANZARE" si un numar de telefon. Am sunat la acel numar sa aflam un preț (casa fiind din caramida arsa, estimam a costa minim 15.000euro), insa proprietarul nu a raspuns.
Cautarile noastre au continuat, insa fara succes.
Noi aveam un carnetel unde notam informatiile despre case, si intr-o zi ne-am reamintit de acel numar scris pe poarta. Am sunat din nou, insa din nou fara succes. A doua zi, cand ne pregateam sa mergem iar in cautari, suna acel numar. Propietarul ne spune ca pretul casei era doar de 5000 euro. Sotul meu a crezut ca nu auzise bine, insa chiar atat costa. Ne-am hotarat sa o vedem si dupa aceea ne-am dat seama ca asta e casa noastra. Au urmat demersurile cu actele ( cel cu care am vorbit era singurul mostenitor, dar inca nu era pusa casa pe numele lui), apoi un precontract (pentru ca el nu locuieste in tara), dar am trecut cu bine si peste ele.
A urmat partea grea: RENOVAREA ( si inca continua). Fiind o casa batraneasca, trebuia luat tot de la zero: pus șapă, tras plasă pe pereți, pus tavane de rigips, pus termopane, realizarea unei băi și a unei bucătării cu toată instalația necesara, inlocuirea instalatiei elecrice vechi, plus scoaterea tuturor buruienilor din curte si realizarea unui teren arabil.
Ușor, ușor le facem pe toate în limita posibilităților financiare și temporale ( pentru ca amandoi lucram ) si cu ajutorul lui Dumnezeu, al parintilor si prietenilor nostri.
Chiar daca este multa munca, ne bucuram de liniste, de vecini minunati, de animaluțele noastre si ne uitam cu drag la tot ce a iesit pana acum din casa aceasta. Bineinteles, mai sunt multe de facut, dar va las aici cateva fotografii sa va faceti o idee cum era si cum e acum.
Ce vreau sa va transmit prin povestea noastra este ca se poate daca porniti la drum cu Dumnezeu. Daca doriti cu adevarat sa faceti o schimbare in viata voastra, mutatul la tara este cea mai buna alegere pentru trup si suflet.
Anul trecut am avut parte de atatea roade cum nu crezusem ca voi avea: solarul a fost plin de bunatati(rosii, vinete, ardei, castraveti), pomii ne-au binecuvantat cu delicioasele lor fructe din care am facut compoturi si gemuri. De anul acesta vreau sa infrumusetez gradina cu cat mai multe flori.
Si povestea inca continua. Va imbratisam cu drag.
Iulian Brotaru
4 ani în urmă
Foto
In vara anului 2020, in urma pandemiei si a unei vechi dorinte de a ne muta intr-un loc linistit, am decis impreuna cu sotul meu sa lasam in urma Germania si sa ne intoarcem in Romania, dar nu in orasul natal, ci undeva mai aproape de munte.
Din cauza lockdown-ului, sotul meu nu avea un loc de munca stabil (iar chiria, asigurarile de sanatate si la masina trebuiau platite + ca mai trebuia si sa traiesti) asa ca intr-o zi ne-am hotarat serios sa plecam din strainatate, sa inchidem tot, sa predam chiria si sa ne cautam "la pas" o casuta, punand totul in mana lui Dumnezeu.
Timp de 2 saptamani am cutreierat satele a catorva judete in zona de deal si munte. Am intrebat localnicii de case care ar fi date spre vanzare, am dat de oameni minunati care ne ajutau cu informatii si care erau doritori de a avea vecini, avand in vedere ca majoritatea satelor din Romania sufera de depopulare.
Eu si sotul meu, fiind tineri si avand doar 3 ani de Germania, nu am ajuns sa strangem o suma prea mare pentru o casa, insa auzisem ca s-au vandut case destul de ieftine in Romania si ne-am rugat lui Dumnezeu sa ne gaseasca si noua una, pentru ca asa cum am scris la inceput ne doream de mult sa ne mutam la tara.
La început aveam si o lista cu ce ar trebui sa aiba casa (ceva pamant, sa fie si bun de cultivat, fantana neaparat, sa nu fie sat aglomerat, ideal era sa aiba si ceva pomi fructiferi).
Providenta a facut ca, mergand printr-un sat sa gasim pe poarta unei case scris "DE VANZARE" si un numar de telefon. Am sunat la acel numar sa aflam un preț (casa fiind din caramida arsa, estimam a costa minim 15.000euro), insa proprietarul nu a raspuns.
Cautarile noastre au continuat, insa fara succes.
Noi aveam un carnetel unde notam informatiile despre case, si intr-o zi ne-am reamintit de acel numar scris pe poarta. Am sunat din nou, insa din nou fara succes. A doua zi, cand ne pregateam sa mergem iar in cautari, suna acel numar. Propietarul ne spune ca pretul casei era doar de 5000 euro. Sotul meu a crezut ca nu auzise bine, insa chiar atat costa. Ne-am hotarat sa o vedem si dupa aceea ne-am dat seama ca asta e casa noastra. Au urmat demersurile cu actele ( cel cu care am vorbit era singurul mostenitor, dar inca nu era pusa casa pe numele lui), apoi un precontract (pentru ca el nu locuieste in tara), dar am trecut cu bine si peste ele.
A urmat partea grea: RENOVAREA ( si inca continua). Fiind o casa batraneasca, trebuia luat tot de la zero: pus șapă, tras plasă pe pereți, pus tavane de rigips, pus termopane, realizarea unei băi și a unei bucătării cu toată instalația necesara, inlocuirea instalatiei elecrice vechi, plus scoaterea tuturor buruienilor din curte si realizarea unui teren arabil.
Ușor, ușor le facem pe toate în limita posibilităților financiare și temporale ( pentru ca amandoi lucram ) si cu ajutorul lui Dumnezeu, al parintilor si prietenilor nostri.
Chiar daca este multa munca, ne bucuram de liniste, de vecini minunati, de animaluțele noastre si ne uitam cu drag la tot ce a iesit pana acum din casa aceasta. Bineinteles, mai sunt multe de facut, dar va las aici cateva fotografii sa va faceti o idee cum era si cum e acum.
Ce vreau sa va transmit prin povestea noastra este ca se poate daca porniti la drum cu Dumnezeu. Daca doriti cu adevarat sa faceti o schimbare in viata voastra, mutatul la tara este cea mai buna alegere pentru trup si suflet.
Anul trecut am avut parte de atatea roade cum nu crezusem ca voi avea: solarul a fost plin de bunatati(rosii, vinete, ardei, castraveti), pomii ne-au binecuvantat cu delicioasele lor fructe din care am facut compoturi si gemuri. De anul acesta vreau sa infrumusetez gradina cu cat mai multe flori.
Si povestea inca continua. Va imbratisam cu drag.
Iulian Brotaru
4 ani în urmă
Foto
In vara anului 2020, in urma pandemiei si a unei vechi dorinte de a ne muta intr-un loc linistit, am decis impreuna cu sotul meu sa lasam in urma Germania si sa ne intoarcem in Romania, dar nu in orasul natal, ci undeva mai aproape de munte.
Din cauza lockdown-ului, sotul meu nu avea un loc de munca stabil (iar chiria, asigurarile de sanatate si la masina trebuiau platite + ca mai trebuia si sa traiesti) asa ca intr-o zi ne-am hotarat serios sa plecam din strainatate, sa inchidem tot, sa predam chiria si sa ne cautam "la pas" o casuta, punand totul in mana lui Dumnezeu.
Timp de 2 saptamani am cutreierat satele a catorva judete in zona de deal si munte. Am intrebat localnicii de case care ar fi date spre vanzare, am dat de oameni minunati care ne ajutau cu informatii si care erau doritori de a avea vecini, avand in vedere ca majoritatea satelor din Romania sufera de depopulare.
Eu si sotul meu, fiind tineri si avand doar 3 ani de Germania, nu am ajuns sa strangem o suma prea mare pentru o casa, insa auzisem ca s-au vandut case destul de ieftine in Romania si ne-am rugat lui Dumnezeu sa ne gaseasca si noua una, pentru ca asa cum am scris la inceput ne doream de mult sa ne mutam la tara.
La început aveam si o lista cu ce ar trebui sa aiba casa (ceva pamant, sa fie si bun de cultivat, fantana neaparat, sa nu fie sat aglomerat, ideal era sa aiba si ceva pomi fructiferi).
Providenta a facut ca, mergand printr-un sat sa gasim pe poarta unei case scris "DE VANZARE" si un numar de telefon. Am sunat la acel numar sa aflam un preț (casa fiind din caramida arsa, estimam a costa minim 15.000euro), insa proprietarul nu a raspuns.
Cautarile noastre au continuat, insa fara succes.
Noi aveam un carnetel unde notam informatiile despre case, si intr-o zi ne-am reamintit de acel numar scris pe poarta. Am sunat din nou, insa din nou fara succes. A doua zi, cand ne pregateam sa mergem iar in cautari, suna acel numar. Propietarul ne spune ca pretul casei era doar de 5000 euro. Sotul meu a crezut ca nu auzise bine, insa chiar atat costa. Ne-am hotarat sa o vedem si dupa aceea ne-am dat seama ca asta e casa noastra. Au urmat demersurile cu actele ( cel cu care am vorbit era singurul mostenitor, dar inca nu era pusa casa pe numele lui), apoi un precontract (pentru ca el nu locuieste in tara), dar am trecut cu bine si peste ele.
A urmat partea grea: RENOVAREA ( si inca continua). Fiind o casa batraneasca, trebuia luat tot de la zero: pus șapă, tras plasă pe pereți, pus tavane de rigips, pus termopane, realizarea unei băi și a unei bucătării cu toată instalația necesara, inlocuirea instalatiei elecrice vechi, plus scoaterea tuturor buruienilor din curte si realizarea unui teren arabil.
Ușor, ușor le facem pe toate în limita posibilităților financiare și temporale ( pentru ca amandoi lucram ) si cu ajutorul lui Dumnezeu, al parintilor si prietenilor nostri.
Chiar daca este multa munca, ne bucuram de liniste, de vecini minunati, de animaluțele noastre si ne uitam cu drag la tot ce a iesit pana acum din casa aceasta. Bineinteles, mai sunt multe de facut, dar va las aici cateva fotografii sa va faceti o idee cum era si cum e acum.
Ce vreau sa va transmit prin povestea noastra este ca se poate daca porniti la drum cu Dumnezeu. Daca doriti cu adevarat sa faceti o schimbare in viata voastra, mutatul la tara este cea mai buna alegere pentru trup si suflet.
Anul trecut am avut parte de atatea roade cum nu crezusem ca voi avea: solarul a fost plin de bunatati(rosii, vinete, ardei, castraveti), pomii ne-au binecuvantat cu delicioasele lor fructe din care am facut compoturi si gemuri. De anul acesta vreau sa infrumusetez gradina cu cat mai multe flori.
Si povestea inca continua. Va imbratisam cu drag.
Iulian Brotaru
4 ani în urmă
Foto
In vara anului 2020, in urma pandemiei si a unei vechi dorinte de a ne muta intr-un loc linistit, am decis impreuna cu sotul meu sa lasam in urma Germania si sa ne intoarcem in Romania, dar nu in orasul natal, ci undeva mai aproape de munte.
Din cauza lockdown-ului, sotul meu nu avea un loc de munca stabil (iar chiria, asigurarile de sanatate si la masina trebuiau platite + ca mai trebuia si sa traiesti) asa ca intr-o zi ne-am hotarat serios sa plecam din strainatate, sa inchidem tot, sa predam chiria si sa ne cautam "la pas" o casuta, punand totul in mana lui Dumnezeu.
Timp de 2 saptamani am cutreierat satele a catorva judete in zona de deal si munte. Am intrebat localnicii de case care ar fi date spre vanzare, am dat de oameni minunati care ne ajutau cu informatii si care erau doritori de a avea vecini, avand in vedere ca majoritatea satelor din Romania sufera de depopulare.
Eu si sotul meu, fiind tineri si avand doar 3 ani de Germania, nu am ajuns sa strangem o suma prea mare pentru o casa, insa auzisem ca s-au vandut case destul de ieftine in Romania si ne-am rugat lui Dumnezeu sa ne gaseasca si noua una, pentru ca asa cum am scris la inceput ne doream de mult sa ne mutam la tara.
La început aveam si o lista cu ce ar trebui sa aiba casa (ceva pamant, sa fie si bun de cultivat, fantana neaparat, sa nu fie sat aglomerat, ideal era sa aiba si ceva pomi fructiferi).
Providenta a facut ca, mergand printr-un sat sa gasim pe poarta unei case scris "DE VANZARE" si un numar de telefon. Am sunat la acel numar sa aflam un preț (casa fiind din caramida arsa, estimam a costa minim 15.000euro), insa proprietarul nu a raspuns.
Cautarile noastre au continuat, insa fara succes.
Noi aveam un carnetel unde notam informatiile despre case, si intr-o zi ne-am reamintit de acel numar scris pe poarta. Am sunat din nou, insa din nou fara succes. A doua zi, cand ne pregateam sa mergem iar in cautari, suna acel numar. Propietarul ne spune ca pretul casei era doar de 5000 euro. Sotul meu a crezut ca nu auzise bine, insa chiar atat costa. Ne-am hotarat sa o vedem si dupa aceea ne-am dat seama ca asta e casa noastra. Au urmat demersurile cu actele ( cel cu care am vorbit era singurul mostenitor, dar inca nu era pusa casa pe numele lui), apoi un precontract (pentru ca el nu locuieste in tara), dar am trecut cu bine si peste ele.
A urmat partea grea: RENOVAREA ( si inca continua). Fiind o casa batraneasca, trebuia luat tot de la zero: pus șapă, tras plasă pe pereți, pus tavane de rigips, pus termopane, realizarea unei băi și a unei bucătării cu toată instalația necesara, inlocuirea instalatiei elecrice vechi, plus scoaterea tuturor buruienilor din curte si realizarea unui teren arabil.
Ușor, ușor le facem pe toate în limita posibilităților financiare și temporale ( pentru ca amandoi lucram ) si cu ajutorul lui Dumnezeu, al parintilor si prietenilor nostri.
Chiar daca este multa munca, ne bucuram de liniste, de vecini minunati, de animaluțele noastre si ne uitam cu drag la tot ce a iesit pana acum din casa aceasta. Bineinteles, mai sunt multe de facut, dar va las aici cateva fotografii sa va faceti o idee cum era si cum e acum.
Ce vreau sa va transmit prin povestea noastra este ca se poate daca porniti la drum cu Dumnezeu. Daca doriti cu adevarat sa faceti o schimbare in viata voastra, mutatul la tara este cea mai buna alegere pentru trup si suflet.
Anul trecut am avut parte de atatea roade cum nu crezusem ca voi avea: solarul a fost plin de bunatati(rosii, vinete, ardei, castraveti), pomii ne-au binecuvantat cu delicioasele lor fructe din care am facut compoturi si gemuri. De anul acesta vreau sa infrumusetez gradina cu cat mai multe flori.
Si povestea inca continua. Va imbratisam cu drag.
Iulian Brotaru
4 ani în urmă
Foto
In vara anului 2020, in urma pandemiei si a unei vechi dorinte de a ne muta intr-un loc linistit, am decis impreuna cu sotul meu sa lasam in urma Germania si sa ne intoarcem in Romania, dar nu in orasul natal, ci undeva mai aproape de munte.
Din cauza lockdown-ului, sotul meu nu avea un loc de munca stabil (iar chiria, asigurarile de sanatate si la masina trebuiau platite + ca mai trebuia si sa traiesti) asa ca intr-o zi ne-am hotarat serios sa plecam din strainatate, sa inchidem tot, sa predam chiria si sa ne cautam "la pas" o casuta, punand totul in mana lui Dumnezeu.
Timp de 2 saptamani am cutreierat satele a catorva judete in zona de deal si munte. Am intrebat localnicii de case care ar fi date spre vanzare, am dat de oameni minunati care ne ajutau cu informatii si care erau doritori de a avea vecini, avand in vedere ca majoritatea satelor din Romania sufera de depopulare.
Eu si sotul meu, fiind tineri si avand doar 3 ani de Germania, nu am ajuns sa strangem o suma prea mare pentru o casa, insa auzisem ca s-au vandut case destul de ieftine in Romania si ne-am rugat lui Dumnezeu sa ne gaseasca si noua una, pentru ca asa cum am scris la inceput ne doream de mult sa ne mutam la tara.
La început aveam si o lista cu ce ar trebui sa aiba casa (ceva pamant, sa fie si bun de cultivat, fantana neaparat, sa nu fie sat aglomerat, ideal era sa aiba si ceva pomi fructiferi).
Providenta a facut ca, mergand printr-un sat sa gasim pe poarta unei case scris "DE VANZARE" si un numar de telefon. Am sunat la acel numar sa aflam un preț (casa fiind din caramida arsa, estimam a costa minim 15.000euro), insa proprietarul nu a raspuns.
Cautarile noastre au continuat, insa fara succes.
Noi aveam un carnetel unde notam informatiile despre case, si intr-o zi ne-am reamintit de acel numar scris pe poarta. Am sunat din nou, insa din nou fara succes. A doua zi, cand ne pregateam sa mergem iar in cautari, suna acel numar. Propietarul ne spune ca pretul casei era doar de 5000 euro. Sotul meu a crezut ca nu auzise bine, insa chiar atat costa. Ne-am hotarat sa o vedem si dupa aceea ne-am dat seama ca asta e casa noastra. Au urmat demersurile cu actele ( cel cu care am vorbit era singurul mostenitor, dar inca nu era pusa casa pe numele lui), apoi un precontract (pentru ca el nu locuieste in tara), dar am trecut cu bine si peste ele.
A urmat partea grea: RENOVAREA ( si inca continua). Fiind o casa batraneasca, trebuia luat tot de la zero: pus șapă, tras plasă pe pereți, pus tavane de rigips, pus termopane, realizarea unei băi și a unei bucătării cu toată instalația necesara, inlocuirea instalatiei elecrice vechi, plus scoaterea tuturor buruienilor din curte si realizarea unui teren arabil.
Ușor, ușor le facem pe toate în limita posibilităților financiare și temporale ( pentru ca amandoi lucram ) si cu ajutorul lui Dumnezeu, al parintilor si prietenilor nostri.
Chiar daca este multa munca, ne bucuram de liniste, de vecini minunati, de animaluțele noastre si ne uitam cu drag la tot ce a iesit pana acum din casa aceasta. Bineinteles, mai sunt multe de facut, dar va las aici cateva fotografii sa va faceti o idee cum era si cum e acum.
Ce vreau sa va transmit prin povestea noastra este ca se poate daca porniti la drum cu Dumnezeu. Daca doriti cu adevarat sa faceti o schimbare in viata voastra, mutatul la tara este cea mai buna alegere pentru trup si suflet.
Anul trecut am avut parte de atatea roade cum nu crezusem ca voi avea: solarul a fost plin de bunatati(rosii, vinete, ardei, castraveti), pomii ne-au binecuvantat cu delicioasele lor fructe din care am facut compoturi si gemuri. De anul acesta vreau sa infrumusetez gradina cu cat mai multe flori.
Si povestea inca continua. Va imbratisam cu drag.
Iulian Brotaru
4 ani în urmă
Foto
In vara anului 2020, in urma pandemiei si a unei vechi dorinte de a ne muta intr-un loc linistit, am decis impreuna cu sotul meu sa lasam in urma Germania si sa ne intoarcem in Romania, dar nu in orasul natal, ci undeva mai aproape de munte.
Din cauza lockdown-ului, sotul meu nu avea un loc de munca stabil (iar chiria, asigurarile de sanatate si la masina trebuiau platite + ca mai trebuia si sa traiesti) asa ca intr-o zi ne-am hotarat serios sa plecam din strainatate, sa inchidem tot, sa predam chiria si sa ne cautam "la pas" o casuta, punand totul in mana lui Dumnezeu.
Timp de 2 saptamani am cutreierat satele a catorva judete in zona de deal si munte. Am intrebat localnicii de case care ar fi date spre vanzare, am dat de oameni minunati care ne ajutau cu informatii si care erau doritori de a avea vecini, avand in vedere ca majoritatea satelor din Romania sufera de depopulare.
Eu si sotul meu, fiind tineri si avand doar 3 ani de Germania, nu am ajuns sa strangem o suma prea mare pentru o casa, insa auzisem ca s-au vandut case destul de ieftine in Romania si ne-am rugat lui Dumnezeu sa ne gaseasca si noua una, pentru ca asa cum am scris la inceput ne doream de mult sa ne mutam la tara.
La început aveam si o lista cu ce ar trebui sa aiba casa (ceva pamant, sa fie si bun de cultivat, fantana neaparat, sa nu fie sat aglomerat, ideal era sa aiba si ceva pomi fructiferi).
Providenta a facut ca, mergand printr-un sat sa gasim pe poarta unei case scris "DE VANZARE" si un numar de telefon. Am sunat la acel numar sa aflam un preț (casa fiind din caramida arsa, estimam a costa minim 15.000euro), insa proprietarul nu a raspuns.
Cautarile noastre au continuat, insa fara succes.
Noi aveam un carnetel unde notam informatiile despre case, si intr-o zi ne-am reamintit de acel numar scris pe poarta. Am sunat din nou, insa din nou fara succes. A doua zi, cand ne pregateam sa mergem iar in cautari, suna acel numar. Propietarul ne spune ca pretul casei era doar de 5000 euro. Sotul meu a crezut ca nu auzise bine, insa chiar atat costa. Ne-am hotarat sa o vedem si dupa aceea ne-am dat seama ca asta e casa noastra. Au urmat demersurile cu actele ( cel cu care am vorbit era singurul mostenitor, dar inca nu era pusa casa pe numele lui), apoi un precontract (pentru ca el nu locuieste in tara), dar am trecut cu bine si peste ele.
A urmat partea grea: RENOVAREA ( si inca continua). Fiind o casa batraneasca, trebuia luat tot de la zero: pus șapă, tras plasă pe pereți, pus tavane de rigips, pus termopane, realizarea unei băi și a unei bucătării cu toată instalația necesara, inlocuirea instalatiei elecrice vechi, plus scoaterea tuturor buruienilor din curte si realizarea unui teren arabil.
Ușor, ușor le facem pe toate în limita posibilităților financiare și temporale ( pentru ca amandoi lucram ) si cu ajutorul lui Dumnezeu, al parintilor si prietenilor nostri.
Chiar daca este multa munca, ne bucuram de liniste, de vecini minunati, de animaluțele noastre si ne uitam cu drag la tot ce a iesit pana acum din casa aceasta. Bineinteles, mai sunt multe de facut, dar va las aici cateva fotografii sa va faceti o idee cum era si cum e acum.
Ce vreau sa va transmit prin povestea noastra este ca se poate daca porniti la drum cu Dumnezeu. Daca doriti cu adevarat sa faceti o schimbare in viata voastra, mutatul la tara este cea mai buna alegere pentru trup si suflet.
Anul trecut am avut parte de atatea roade cum nu crezusem ca voi avea: solarul a fost plin de bunatati(rosii, vinete, ardei, castraveti), pomii ne-au binecuvantat cu delicioasele lor fructe din care am facut compoturi si gemuri. De anul acesta vreau sa infrumusetez gradina cu cat mai multe flori.
Si povestea inca continua. Va imbratisam cu drag.
Iulian Brotaru
4 ani în urmă
Foto
In vara anului 2020, in urma pandemiei si a unei vechi dorinte de a ne muta intr-un loc linistit, am decis impreuna cu sotul meu sa lasam in urma Germania si sa ne intoarcem in Romania, dar nu in orasul natal, ci undeva mai aproape de munte.
Din cauza lockdown-ului, sotul meu nu avea un loc de munca stabil (iar chiria, asigurarile de sanatate si la masina trebuiau platite + ca mai trebuia si sa traiesti) asa ca intr-o zi ne-am hotarat serios sa plecam din strainatate, sa inchidem tot, sa predam chiria si sa ne cautam "la pas" o casuta, punand totul in mana lui Dumnezeu.
Timp de 2 saptamani am cutreierat satele a catorva judete in zona de deal si munte. Am intrebat localnicii de case care ar fi date spre vanzare, am dat de oameni minunati care ne ajutau cu informatii si care erau doritori de a avea vecini, avand in vedere ca majoritatea satelor din Romania sufera de depopulare.
Eu si sotul meu, fiind tineri si avand doar 3 ani de Germania, nu am ajuns sa strangem o suma prea mare pentru o casa, insa auzisem ca s-au vandut case destul de ieftine in Romania si ne-am rugat lui Dumnezeu sa ne gaseasca si noua una, pentru ca asa cum am scris la inceput ne doream de mult sa ne mutam la tara.
La început aveam si o lista cu ce ar trebui sa aiba casa (ceva pamant, sa fie si bun de cultivat, fantana neaparat, sa nu fie sat aglomerat, ideal era sa aiba si ceva pomi fructiferi).
Providenta a facut ca, mergand printr-un sat sa gasim pe poarta unei case scris "DE VANZARE" si un numar de telefon. Am sunat la acel numar sa aflam un preț (casa fiind din caramida arsa, estimam a costa minim 15.000euro), insa proprietarul nu a raspuns.
Cautarile noastre au continuat, insa fara succes.
Noi aveam un carnetel unde notam informatiile despre case, si intr-o zi ne-am reamintit de acel numar scris pe poarta. Am sunat din nou, insa din nou fara succes. A doua zi, cand ne pregateam sa mergem iar in cautari, suna acel numar. Propietarul ne spune ca pretul casei era doar de 5000 euro. Sotul meu a crezut ca nu auzise bine, insa chiar atat costa. Ne-am hotarat sa o vedem si dupa aceea ne-am dat seama ca asta e casa noastra. Au urmat demersurile cu actele ( cel cu care am vorbit era singurul mostenitor, dar inca nu era pusa casa pe numele lui), apoi un precontract (pentru ca el nu locuieste in tara), dar am trecut cu bine si peste ele.
A urmat partea grea: RENOVAREA ( si inca continua). Fiind o casa batraneasca, trebuia luat tot de la zero: pus șapă, tras plasă pe pereți, pus tavane de rigips, pus termopane, realizarea unei băi și a unei bucătării cu toată instalația necesara, inlocuirea instalatiei elecrice vechi, plus scoaterea tuturor buruienilor din curte si realizarea unui teren arabil.
Ușor, ușor le facem pe toate în limita posibilităților financiare și temporale ( pentru ca amandoi lucram ) si cu ajutorul lui Dumnezeu, al parintilor si prietenilor nostri.
Chiar daca este multa munca, ne bucuram de liniste, de vecini minunati, de animaluțele noastre si ne uitam cu drag la tot ce a iesit pana acum din casa aceasta. Bineinteles, mai sunt multe de facut, dar va las aici cateva fotografii sa va faceti o idee cum era si cum e acum.
Ce vreau sa va transmit prin povestea noastra este ca se poate daca porniti la drum cu Dumnezeu. Daca doriti cu adevarat sa faceti o schimbare in viata voastra, mutatul la tara este cea mai buna alegere pentru trup si suflet.
Anul trecut am avut parte de atatea roade cum nu crezusem ca voi avea: solarul a fost plin de bunatati(rosii, vinete, ardei, castraveti), pomii ne-au binecuvantat cu delicioasele lor fructe din care am facut compoturi si gemuri. De anul acesta vreau sa infrumusetez gradina cu cat mai multe flori.
Si povestea inca continua. Va imbratisam cu drag.
Iulian Brotaru
4 ani în urmă
Foto
In vara anului 2020, in urma pandemiei si a unei vechi dorinte de a ne muta intr-un loc linistit, am decis impreuna cu sotul meu sa lasam in urma Germania si sa ne intoarcem in Romania, dar nu in orasul natal, ci undeva mai aproape de munte.
Din cauza lockdown-ului, sotul meu nu avea un loc de munca stabil (iar chiria, asigurarile de sanatate si la masina trebuiau platite + ca mai trebuia si sa traiesti) asa ca intr-o zi ne-am hotarat serios sa plecam din strainatate, sa inchidem tot, sa predam chiria si sa ne cautam "la pas" o casuta, punand totul in mana lui Dumnezeu.
Timp de 2 saptamani am cutreierat satele a catorva judete in zona de deal si munte. Am intrebat localnicii de case care ar fi date spre vanzare, am dat de oameni minunati care ne ajutau cu informatii si care erau doritori de a avea vecini, avand in vedere ca majoritatea satelor din Romania sufera de depopulare.
Eu si sotul meu, fiind tineri si avand doar 3 ani de Germania, nu am ajuns sa strangem o suma prea mare pentru o casa, insa auzisem ca s-au vandut case destul de ieftine in Romania si ne-am rugat lui Dumnezeu sa ne gaseasca si noua una, pentru ca asa cum am scris la inceput ne doream de mult sa ne mutam la tara.
La început aveam si o lista cu ce ar trebui sa aiba casa (ceva pamant, sa fie si bun de cultivat, fantana neaparat, sa nu fie sat aglomerat, ideal era sa aiba si ceva pomi fructiferi).
Providenta a facut ca, mergand printr-un sat sa gasim pe poarta unei case scris "DE VANZARE" si un numar de telefon. Am sunat la acel numar sa aflam un preț (casa fiind din caramida arsa, estimam a costa minim 15.000euro), insa proprietarul nu a raspuns.
Cautarile noastre au continuat, insa fara succes.
Noi aveam un carnetel unde notam informatiile despre case, si intr-o zi ne-am reamintit de acel numar scris pe poarta. Am sunat din nou, insa din nou fara succes. A doua zi, cand ne pregateam sa mergem iar in cautari, suna acel numar. Propietarul ne spune ca pretul casei era doar de 5000 euro. Sotul meu a crezut ca nu auzise bine, insa chiar atat costa. Ne-am hotarat sa o vedem si dupa aceea ne-am dat seama ca asta e casa noastra. Au urmat demersurile cu actele ( cel cu care am vorbit era singurul mostenitor, dar inca nu era pusa casa pe numele lui), apoi un precontract (pentru ca el nu locuieste in tara), dar am trecut cu bine si peste ele.
A urmat partea grea: RENOVAREA ( si inca continua). Fiind o casa batraneasca, trebuia luat tot de la zero: pus șapă, tras plasă pe pereți, pus tavane de rigips, pus termopane, realizarea unei băi și a unei bucătării cu toată instalația necesara, inlocuirea instalatiei elecrice vechi, plus scoaterea tuturor buruienilor din curte si realizarea unui teren arabil.
Ușor, ușor le facem pe toate în limita posibilităților financiare și temporale ( pentru ca amandoi lucram ) si cu ajutorul lui Dumnezeu, al parintilor si prietenilor nostri.
Chiar daca este multa munca, ne bucuram de liniste, de vecini minunati, de animaluțele noastre si ne uitam cu drag la tot ce a iesit pana acum din casa aceasta. Bineinteles, mai sunt multe de facut, dar va las aici cateva fotografii sa va faceti o idee cum era si cum e acum.
Ce vreau sa va transmit prin povestea noastra este ca se poate daca porniti la drum cu Dumnezeu. Daca doriti cu adevarat sa faceti o schimbare in viata voastra, mutatul la tara este cea mai buna alegere pentru trup si suflet.
Anul trecut am avut parte de atatea roade cum nu crezusem ca voi avea: solarul a fost plin de bunatati(rosii, vinete, ardei, castraveti), pomii ne-au binecuvantat cu delicioasele lor fructe din care am facut compoturi si gemuri. De anul acesta vreau sa infrumusetez gradina cu cat mai multe flori.
Si povestea inca continua. Va imbratisam cu drag.
Iulian Brotaru
4 ani în urmă
Foto
In vara anului 2020, in urma pandemiei si a unei vechi dorinte de a ne muta intr-un loc linistit, am decis impreuna cu sotul meu sa lasam in urma Germania si sa ne intoarcem in Romania, dar nu in orasul natal, ci undeva mai aproape de munte.
Din cauza lockdown-ului, sotul meu nu avea un loc de munca stabil (iar chiria, asigurarile de sanatate si la masina trebuiau platite + ca mai trebuia si sa traiesti) asa ca intr-o zi ne-am hotarat serios sa plecam din strainatate, sa inchidem tot, sa predam chiria si sa ne cautam "la pas" o casuta, punand totul in mana lui Dumnezeu.
Timp de 2 saptamani am cutreierat satele a catorva judete in zona de deal si munte. Am intrebat localnicii de case care ar fi date spre vanzare, am dat de oameni minunati care ne ajutau cu informatii si care erau doritori de a avea vecini, avand in vedere ca majoritatea satelor din Romania sufera de depopulare.
Eu si sotul meu, fiind tineri si avand doar 3 ani de Germania, nu am ajuns sa strangem o suma prea mare pentru o casa, insa auzisem ca s-au vandut case destul de ieftine in Romania si ne-am rugat lui Dumnezeu sa ne gaseasca si noua una, pentru ca asa cum am scris la inceput ne doream de mult sa ne mutam la tara.
La început aveam si o lista cu ce ar trebui sa aiba casa (ceva pamant, sa fie si bun de cultivat, fantana neaparat, sa nu fie sat aglomerat, ideal era sa aiba si ceva pomi fructiferi).
Providenta a facut ca, mergand printr-un sat sa gasim pe poarta unei case scris "DE VANZARE" si un numar de telefon. Am sunat la acel numar sa aflam un preț (casa fiind din caramida arsa, estimam a costa minim 15.000euro), insa proprietarul nu a raspuns.
Cautarile noastre au continuat, insa fara succes.
Noi aveam un carnetel unde notam informatiile despre case, si intr-o zi ne-am reamintit de acel numar scris pe poarta. Am sunat din nou, insa din nou fara succes. A doua zi, cand ne pregateam sa mergem iar in cautari, suna acel numar. Propietarul ne spune ca pretul casei era doar de 5000 euro. Sotul meu a crezut ca nu auzise bine, insa chiar atat costa. Ne-am hotarat sa o vedem si dupa aceea ne-am dat seama ca asta e casa noastra. Au urmat demersurile cu actele ( cel cu care am vorbit era singurul mostenitor, dar inca nu era pusa casa pe numele lui), apoi un precontract (pentru ca el nu locuieste in tara), dar am trecut cu bine si peste ele.
A urmat partea grea: RENOVAREA ( si inca continua). Fiind o casa batraneasca, trebuia luat tot de la zero: pus șapă, tras plasă pe pereți, pus tavane de rigips, pus termopane, realizarea unei băi și a unei bucătării cu toată instalația necesara, inlocuirea instalatiei elecrice vechi, plus scoaterea tuturor buruienilor din curte si realizarea unui teren arabil.
Ușor, ușor le facem pe toate în limita posibilităților financiare și temporale ( pentru ca amandoi lucram ) si cu ajutorul lui Dumnezeu, al parintilor si prietenilor nostri.
Chiar daca este multa munca, ne bucuram de liniste, de vecini minunati, de animaluțele noastre si ne uitam cu drag la tot ce a iesit pana acum din casa aceasta. Bineinteles, mai sunt multe de facut, dar va las aici cateva fotografii sa va faceti o idee cum era si cum e acum.
Ce vreau sa va transmit prin povestea noastra este ca se poate daca porniti la drum cu Dumnezeu. Daca doriti cu adevarat sa faceti o schimbare in viata voastra, mutatul la tara este cea mai buna alegere pentru trup si suflet.
Anul trecut am avut parte de atatea roade cum nu crezusem ca voi avea: solarul a fost plin de bunatati(rosii, vinete, ardei, castraveti), pomii ne-au binecuvantat cu delicioasele lor fructe din care am facut compoturi si gemuri. De anul acesta vreau sa infrumusetez gradina cu cat mai multe flori.
Si povestea inca continua. Va imbratisam cu drag.
Iulian Brotaru
4 ani în urmă
Foto
?????
GATA DE LUPTĂ / Nu mai e un secret pentru nimeni. Statele Unite au pregătit de mulți ani conflictul cu Rusia. La rândul lor, nici rușii nu au stat cu mâinile-n sân: au îmbunătățit performanțele rachetelor hipersonice, și-au făcut propriul Internet, au depozitat mari cantități de aur, au consolidat alianța BRICS (Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud), au simulat ieșirea din sistemul bancar SWIFT ș.a.m.d.
Marea problemă pentru noi, românii, este că mega-războiul Vest-Est (militar și economic) pregătit minuțios atât de SUA, cât și de Rusia, se desfășoară în Europa. Deocamdată în Ucraina, la doi pași de Vama Sculeni. Și asta ne afectează mult mai tare decât pe britanici, pe spanioli sau pe francezi. Mai ales că suntem o țară săracă, dirijată de niște politicieni slugarnici, aflați într-o perpetuă poziție de drepți. Și cu capul plecat.
Principala bază militară a SUA în Europa se află în Germania, la Ramstein. Nu întâmplător Joe Biden a ales baza aeriană de la Ramstein pentru prima întrunire a celor 40 de state din așa-numita ”Coaliție internațională” anti-Rusia.
Baza aeriană Ramstein (nesupusă jurisdicției germane) găzduiește sediul ”Forțelor Aeriene ale Statelor Unite în Europa”, ”Forțele Aeriene din Africa” și ”Comandamentul Aerian Aliat Ramstein” (o autoritate dirijată de NATO). De asemenea, în cadrul bazei se află ”Centrul de operațiuni aeriene spațiale US-603d”, care controlează misiunile de drone folosite pentru lichidarea suspecților de terorism din Africa, din Irak, Yemen, Pakistan și Afganistan.
Mai nou, baza din Ramstein e folosită pentru transportul de ajutoare, armament și trupe spre Rzeszow-Jasionka, în sudul Poloniei, în apropierea graniței cu Ucraina.
De subliniat că Centrul Medical Regional Landstuhl, cel mai mare spital militar american din afara Statelor Unite, este situat la doar 13 kilometri de Baza Aeriană Ramstein. Moderna clinică are 9 săli de operație și peste 4.500 de saloane. Aici lucreză unii dintre cei mai buni chirurgi militari și specialiști în traumatologie din SUA, potrivit presei din Germania.
Așadar, Statele Unite sunt foarte bine pregătite pentru un război major în Europa. Război pentru care se pregătește intens și România. Dovadă cele mai recente măsuri anunțate în Parlament de președintele Iohannis.
Desigur, nimeni nu ne-a întrebat dacă dorim să participăm. Ca de obicei, populația reprezintă doar o simplă masă de manevră (foarte ușor influențabilă de mass-media coruptă).
Fie că vrem sau nu, vom fi obligați să susținem industria de război, inclusiv prin preconizata trimitere pe front a soților, a părinților și fiilor noștri.
Adrian Onciu
de la Luminița Sicoe
Iulian Brotaru
4 ani în urmă
Foto
Fotografie din galeria profilului.
Iulian Brotaru
4 ani în urmă
Foto
Fotografie din galeria profilului.
Iulian Brotaru
4 ani în urmă
Foto
Madam Scursula?
"Vom interzice subvențiile pentru creșterea animalelor și vom descuraja acest lucru pentru a combate încălzirea globală și răspândirea virusurilor. Subvențiile vor fi acordate cu precădere pentru culturile celulare și obținerea hranei moleculare"
Raspuns:
Cu două molecule și un catalizator faci o masă +ceva bautura fumeganda pentru 10 cipati, transhumanizati si zombificati.
Apoi, pana la matrix, "vietuind" inconstienti intr-o capsula gelatinoasa mai dureaza putin ?
Folosim cookie-uri strict necesare pentru autentificare si securitate. Cookie-urile pentru preferinte,
analitice sau marketing rulează doar dacă alegi să le accepți. Poți schimba oricând alegerea.
Politica de cookie-uri
Strict necesareNecesare pentru autentificare, securitate, sesiune, preferinte cerute explicit si salvarea consimtamantului.
PreferintePăstrează opțiuni de afișare și personalizare care nu sunt esențiale pentru funcționarea de bază.
AnaliticeNe ajuta sa intelegem agregat cum este folosit site-ul si ce trebuie imbunatatit.
MarketingPermite măsurarea campaniilor și conținut personalizat de promovare, dacă va fi activat.
Frate Drag ? în Iisus Hristos ✝️ Dumnezeu și Om ??
Fii Binecuvântat Pretutindeni ??
Mâine, Sâmbătă 25 Iunie este Ziua Mea de Naștere ?
Împlinesc vârsta de 43 Ani ??
Cu Ajutorul lui Dumnezeu ?