#LegeaSuveranității modifică articolul 221 cod Penal cu denumirea marginală “Coruperea sexuală a minorilor” incriminând fapta de a pune la dispoziția minorilor sub 14 ani a oricăror materiale care descriu explicit sexualitatea.
Am urmărit prin această modificare incriminarea oricăror fapte care, sub pretextul "educației sexuale", distrug copilăria și pervertesc mințile și sufletele copiilor noștri.
Această acțiune vine ca răspuns la acțiunile concertate ale "progresiștilor" prin care se încearcă sexualizarea copilăriei și, implicit, prezentarea relațiilor homosexuale și a "ideologiei" fluid gender de la cele mai fragede vârste.
"Articolul 9
Legea nr. 286 din 17 iulie 2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial nr. 510 din 24 iulie 2009, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: (...)
(4) La articolul 221 alineatul 4 se modifică și va avea următorul cuprins:
“Determinarea de către un major a unui minor care nu a împlinit vârsta de 14 ani să asiste la comiterea unor acte cu caracter exhibiționist ori la spectacole sau reprezentații în cadrul cărora se comit acte sexuale de orice natură, precum și punerea la dispoziția acestuia de materiale cu caracter pornografic sau cu conținut care descrie explicit sexualitatea se pedepsesc cu închisoare de la un an la trei ani. (...)”
Expunere de motive:
Articolul 9 modifică Legea nr. 286/2009 - Codul Penal, punând legislația din această materie în acord cu ultimele hotărâri ale Curții Constituționale, dar și cu modificările legislative introduse de prezenta propunere legislativă. (...)
Alineatul 4 al Articolului 9 modifică alineatul 4 al articolului 221 Cod Penal crescând vârsta de la care se pedepsește fapta de a determina minorul să asiste la comiterea unor acte cu caracter exhibiționist ori la spectacole sau reprezentații în cadrul cărora se comit acte sexuale de orice natură de la 13 ani la 14 ani. Totodată s-a incriminat și fapta de a pune la dispoziția minorului de materiale cu caracter pornografic sau cu conținut care descrie explicit sexualitatea. S-a avut în vedere necesitatea prezervării inocenței și dezvoltării firești a minorului în concordanță cu normele morale general acceptate de către societate până la o vârstă la care faptele incriminate își pierd periculozitatea și nu mai sunt de natură să afecteze dezvoltarea psihică a minorului. De asemenea a fost introdusă în sfera ilicitului penal fapta de a pune la dispoziția minorului a oricăror materiale cu caracter pornografic sau cu conținut care descrie explicit sexualitatea avându-se în vedere interesul superior al minorului și impactul negativ asupra psihicului minorilor și a dezvoltării acestuia a materialelor pornografice sau cu conținut care descrie explicit sexualitatea la vârste fragede. (...)"
VA URMA.
Post script:
Dacă sunteți de acord cu principiile promovate de Legea Suveranității înscrieți-vă ca voluntar in #ArmataSuveranității la http://VremSuveranitate.ro!
Vă rog, SHARE!
ÎNTREBĂRILE SĂPTĂMÂNII
Cred că voi pune întrebările astea cel puțin săptămânal!
De ce autoritățile refuză să dea drumul la ivermectină (IVM) ca tratament pentru C-19?
De ce autoritățile impun o singură soluție pentru C-19 (serul magic), din moment ce peste 40 de țări folosesc IVM cu rezultate bune, pentru cazurile incipiente și medii?
Pe cine deranjează că IVM este un medicament ieftin, pe care s-a oferit să-l producă Terapia Cluj, o companie 100% românească?
Pe cine deranjează că tratarea în ambulatoriu cu IVM ar micșora numărul internaților la ATI și al celor intubați cu șanse mici de supraviețuire?
Pe cine deranjează că vindecarea cu IVM ar mări numărul celor imunizați natural, care n-ar mai avea nevoie de injecțiile magice?
Pe cine deranjează că vindecarea cu IVM ar micșora numărul morților de C-19 din statistici?
De ce autoritățile și presa mint că IVM este un medicament exclusiv pentru animale și toxic pentru om?
https://www.facebook.com/niculescu.cristian.96/posts/4743196879048480
Grijă la răceala comună, că vremea s-a răcit.
Îmbrăcați-vă corespunzător, să nu răciți. Grijă la hipertensiunea arterială și la toate bolile cronice sau acute, compensați-le și/sau tratați-le la timp, ca să nu ajungeți la spital.
Se caută cazuri care să justifice măsurile și susțină valul 4 și testul PCR vă poate amâna sau deturna de la tratarea bolii pentru care ajungeti la spital și vă adaugă un tratament experimental toxic. Mai bine să nu fie nevoie să ajungeți acolo!
IatÄ? informa??ii utile atunci c??nd vi se ??ncalcÄ? drepturile!
Patronul, managerul ??i nimeni nu poate sÄ? vÄ? cearÄ? vaccinarea ca sÄ? vÄ? permitÄ? sÄ? merge??i la servici. Nu au dreptul nici mÄ?car sÄ? vÄ? cearÄ? sÄ? divulga??i starea de vaccinat sau nevaccinat! Doar prin hotÄ?r??re judecÄ?torescÄ? vi se poate cere divulgarea secretului medical ??i ??n nici un caz vaccinarea pentru continuarea contractului de muncÄ?!
Prezenta este o reiterare a celei ini??iale care a fost expediatÄ? cÄ?tre cei enumera??i/arÄ?ta??i, conform cu: Data po??tei electronice: s??m. 14 dec. 2019 la 15:29
PETI?šIE/ATEN?šIONARE,
MEMORANDUM
(Proiect de ?šarÄ? sintetic)
Prezenta a fost adresatÄ? cÄ?tre:
1. Pre??edintele Rom??niei, ??i implicit Consilierilor SÄ?i;
2. Parlamentului, respectiv membrilor celor douÄ? Camere;
3. Primul Ministru, precum tuturor Mini??trilor;
4. Academia Rom??nÄ? (ca For Superior de AnalizÄ? ??tiin??ificÄ? ??i PoliticÄ?);
5. Avocatul Poporului (pentru a fi sesizatÄ?);
6. Curtea Constitu??ionalÄ? a Rom??niei (pentru a fi informatÄ?);
7. Presa Rom??nÄ? (pentru a o informa);
8. To??i Rom??nii, precum ??i cÄ?tre to??i CetÄ???enii Rom??nie;
9. Toate GrupÄ?rile Partinice din Rom??nia (parlamentare sau nu);
10. Toate GrupÄ?rile Civil Politice (legal constituire sau nu);
11. SocietÄ???ile Politic Active de pe internet.
Io, subsemnatul Petru Borodi, fiul nÄ?scut din Petru ??i Margareta, ??n anul Domnului 1942 â??â??â??. ??n Timi??oara, posesor al C. I. seriaâ??â??nr. â??â??â??..â??â??. CNP â??â??â??â??â??â??â??â??â??â??., cu domiciliul stabil ??n Cluj-Napoca, Calea Mo??ilor, Nrâ??â??â??â??â??
Afirm cÄ?, nu am fÄ?cut parte din partidul comunist precum din nici un alt partid parlamentar sau nu parlamentar ??n afarÄ? de Organiza??ia PoliticÄ? â?žUniunea Rom??nilor Na??ional Cre??tiniâ? (T. N. ?š.) ??n cadrul cÄ?ruia sunt unul dintre cei trei Membri Fondatori ??i respectiv unul dintre cei trei Coordonatori Decizionali (pre??edin??i).
Motivul care ne determinÄ? a ne adresa Domniilor Voastre:
??tim cÄ? sunt mul??i oameni care ??n??eleg??nd realitatea de fapt sunt ??ngrijora??i ??i revolta??i cÄ?, ?šara Neamului Rom??n precum ??i majoritatea oamenilor sunt ??mpin??i spre limita sÄ?rÄ?ciei ??i a unui colaps generalizat.
AceastÄ? stare impune o Strategie Na??ionalÄ? ??n consecin??Ä?.
(1) Trecerea imediatÄ? la reindustrializarea Rom??niei;
(2) Declararea tuturor resurselor naturale, indiferent de natura acestora, ca fiind Patrimoniu Strategic de interes Na??ional ??i trecerea acestuia ??i a Ministerelor de resort sub controlul ??i gestionarea directÄ? a C.S.A.T. ??i implicit/concomitent cu:
a) Stoparea ??nstrÄ?inÄ?rii ??i recuperarea imediatÄ? a tuturor terenurilor agricole sau cu alte destina??ii, fie ele concesionate sau ??nstrÄ?inate cÄ?tre persoane fizice sau juridice strÄ?ine. Chiar dacÄ? existÄ? prevederile Art. 148 ??n Constitu??ie acestea nu pot contraveni la prevederile inviolabile ale Constitu??iei Rom??niei (vezi obliga??ia StatalitÄ???ii de a respecta ??ntocmai a Art. 1,2,3,4 ??i 152);
b) Stopare imediatÄ? a exploatÄ?rii fondului forestier ??i trecerea la re??mpÄ?durire ??i totodatÄ? constituirea unui supra control militarizat a tuturor ocolurilor silvice;
c) Stopare exportului tuturor produselor, indiferent de natura lor, ??n stare brutÄ?/neindustrializatÄ?;
d) Stoparea exportului de alimente neprocesate ??i instituirea unui sever control al calitÄ???ii alimentelor importate
(3) Excluderea sÄ?rÄ?ciei ??i a lipsei locurilor de muncÄ? prin:
a) Respectarea de cÄ?tre Statalitate a Constitu??iei care o obligÄ? sÄ? asigure un trai decent cu prioritate tuturor cetÄ???enilor Rom??niei ??i prin mÄ?suri de dezvoltare economicÄ? (vezi (1)/Art. 47)
b) Statalitatea are obliga??ia ca sÄ? interzicÄ? importul de for??Ä? de muncÄ? (vezi (4)/Art. 3)
(4) Determinare echilibrului ??i a echitÄ???ii sociale prin:
a) Respectarea ??ntocmai a Constitu??iei ??n ce prive??te egalitatea ??n drepturi ??i excluderea tuturor discriminÄ?rilor (vezi (1)/ Art. 16);
b) Impozitarea gradualÄ? a tuturor marilor proprietÄ???i ??i contorul provenien??ei acestora similar cu Legea 18 a ilicitului;
c) Eliminarea, prin lege, a dispropor??ionalitÄ???ii dintre remunera??ia minimÄ? ??i maximÄ? din cadrul angaja??ilor bugetari, precum ??i reglementarea acesteia ??n limitele ecartului 1-5, respectiv remunera??ia func??iilor necalificate (1) ??i a func??iei de Pre??edinte al Rom??niei (5);
d) Eliminarea, prin lege, tuturor func??iilor sinecurÄ? ??i a angaja??ilor fictivi din cadrul tuturor Institu??iilor Publice, din cadrul deconcentratelor, din cadrul consiliilor de administrare, precum ??i din cadrul oricÄ?ror societÄ???i la care Statalitatea Rom??niei este parte;
e) Interzicerea deplinÄ?, prin lege, a angajÄ?rii unei persoane concomitent, ??n douÄ? sau mai multe func??ii, ??i respectiv a remunerÄ?rii multiple a aceleia??i persoane de la Bugetul Na??ional;
f) Eliminarea deplinÄ?, prin lege, a tuturor remunera??iilor/veniturilor necuvenite, a tuturor privilegiilor oneroase precum sunt multipla remunerare bugetatÄ? a aceluia??i angajat; bonifica??iile date celor din sistemul bugetar; acordarea pensii speciale sau/??i de compensa??ii discriminatorii la pensionare; a tuturor facilitÄ???ilor materiale ??i a altor venituri necinstit motivate.
(5) Legiferarea Legii Patrimoniu Strategic de interes Na??ional
(6) Legiferarea Legii de Transfer a GuvernÄ?rii ??i a Proiectelor de ?šarÄ?.
ATEN?šIONARE.
Aten??ionarea este ??i ea o motivare a Memorandumului.
1. Viitorul NU va fi a imperiilor mari ci a Neamurilor care-??i pÄ?streazÄ?: Unitatea, Principiile de Fundamentare, toate ProprietÄ???ile de Rang Na??ional ??i integritatea Teritoriilor StrÄ?bune !!
2. Pericolul iminent al omenirii NU va consta doar ??n o recesiune de ordin economic sau/??i financiar ci ??n grave colapsuri ??i anume:
a) Lipsa acutÄ? de materiale, minerale ??i materii prime (cade industria);
b) Lipsa acutÄ? de industrie ??i agriculturÄ? (erupe mizeria, pauperizarea);
c) Lipsa acutÄ? de alimente naturale ??i suficiente (cade sÄ?nÄ?tatea);
d) Lipsa acutÄ? de apÄ? potabilÄ? (efecte ale supravie??uirii, scade popula??ia);
e) Lipsa acutÄ? de aer respirabil (??mbolnÄ?virea acutÄ? ??i dispari??ia).
3. Factorii cauzatori ai pierderii SuveranitÄ???ii, ai pauperizÄ?rii unor genera??i ??i ai dispari??ie unui Neam sunt:
a) Lipsa acutÄ? de ConducÄ?tori Politici cu/de caracter (dezordine, haos);
b) Lipsa acutÄ? de DregÄ?tori iubitori de Neam ??i ?šarÄ? (jaf, trÄ?dare);
c) Lipsa acutÄ? a iubiri de Principii, AdevÄ?r, Dreptate ??i Semeni (ura, crime);
d) Degradarea Institu??iei Publice de SÄ?nÄ?tate (demografia ??i mortalitatea);
e) Degradarea Institu??iei Publice de ?ŽnvÄ???Ä?m??nt ??i CulturÄ? (??ndobitocirea);
f) Denaturarea Institu??iei Familiei ??i a Omului prin opresiuni (sclavia);
g) Lipsa acutÄ? de Preo??i ??i ?ŽndrumÄ?tori Vrednici (sodomizarea);
h) Lipsa acutÄ? de iubire de ?šarÄ?, Neam ??i Dumnezeu (dezomenire).
MEMORANDUM.
CAPITOLUL I
Starea de fapt
Articolul 1. Analiz??nd ??i constat??nd realitÄ???ile de fapt, factorii cauzali ??i efectele cazate de ace??tia concluzionÄ?m cÄ?:
(1) Realmente actuala Stare a Na??iuni a atins limita unui colaps generalizat, determin??nd implicit grave atingeri/pierderi SuveranitÄ???ii ??i IntegritÄ???ii Na??ionale, chiar ??i teritoriale;(vezi teritoriile ??nstrÄ?inate)
(2) Eviden??ele dovedesc existen??a unei grave pierderi de oameni ai Rom??niei, prin exodul a peste 5.000.000 de cetÄ???eni ai Rom??niei, ??n mare parte bune pregÄ?ti??i profesional, exod impus ??n deplin contrariu Intereselor Na??ionale ??i deopotrivÄ? determin??nd o gravÄ? afectare a capacitÄ???ii demografice, respectiv de perpetuare a Rom??nitÄ???ii, precum ??i de apÄ?rare a intereselor, identitÄ???ii ??i a SuveranitÄ???ii Na??ionale;
(3) De facto s-a generat o stare de sÄ?rÄ?cie lucie, respectiv analfabetismul determinat de o efectivÄ? pauperizare a peste 50% din cetÄ???enii Rom??niei.
(4) Indiscutabil precum ??i evident infrac??ionalitatea a atins gradul de fenomen, insinu??ndu-se ??i la v??rful angaja??ilor din institu??iile StatalitÄ???ii, iar fÄ?rÄ? de o imediatÄ?, fermÄ? ??i promptÄ? eradicare a fenomenului infrac??ional vom asista la generarea unei StatalitÄ???i infrac??ionale.
(5) Fiind larg cunoscute nu vom ??n??irui toate eviden??ele concurente/participante la determinarea dezastruoasei StÄ?rii de fapt, ??nsÄ? ??n virtutea necesarului de a fi arÄ?tat ??i ??nfÄ???i??at AdevÄ?rul vom recurge la o compara??ie: *Pierderile de Rang Na??ional ??n omeni, valoare/numÄ?r ??i materiale cumulate din decursul ultimelor 200 de ani sunt mult minore ??n raport cu pierderile din ultimii 30 de ani.*
CAPITOLUL II
Factorii Cauzatori de Efecte rÄ?u fÄ?cÄ?toare.
Articolul 2. Eviden??ele dovedesc cÄ?, principalii Factorii Cauzali care au determinat ca efect actuala stare, de dupÄ? 1989, sunt:
(1) Excluderea Practicilor Politice ??i permiterea insinuÄ?rii ??i uzurpÄ?rii StatalitÄ???ii de cÄ?tre diverse grupuri de interes, respectiv de cÄ?tre adep??ii practicilor gregare ale politicianismului.
(2) Practicarea politicianismului (interesul personal sau/??i de grup) clar ??n contra ??i dauna Intereselor Na??ionale, de cÄ?tre majoritatea grupÄ?rilor partinic-ideologice ??i persoane angajate ??n Func??iile Publice cu ??i de Responsabilitate, unii fiind incapabili ??i incon??tien??i, iar al??ii fiind personal interesa??i doar a parvenii ??i a se ??navu??ii preponderent nu cinstit.
(3) Permiterea legilor excesiv tolerante fa??Ä? de infrac??iuni, respectiv infractori, fapt care a generat cre??terea infrac??ionalitÄ???i ??i complicitÄ???i ??i eruperea acesteia ??i ??n r??ndul celor ce ocupÄ? Func??ii Publice.
(4) Pervertirea Justei MÄ?suri a Actului de Dreptate, care determinÄ? inevitabil o labilitate ??i contravenientÄ? definire a Actului de Justi??ie ??i Dreptate; precum este chiar ??i o ac??iune ??n contra Bunelor Practici ale Actului de Justi??ie consfin??it clar ca fiind unul obligatoriu just, de Constitu??iei.
(5) Incon??tienta sau/??i inten??ionata excludere a Selec??iei pe criteriul Valorii, at??t ??n ceia ce prive??te Ac??iunile Politice de imediatÄ? sau ??ndelungatÄ? necesitate, ??i mai ales excluderea criteriul selec??iei valorice â?žOmul Potrivit la locul lui potrivitâ? ??i ??nlocuirea Elitei Na??ionale cu ni??te personaje promovate cu pofta unor grupÄ?ri partinice chiar ??i posesori fiind a unor diplome fictiv/oneros dob??ndite.
(6) Desigur am enumerat numai c????iva Factori Cauzali.
CAPITOLUL III
Efectele rÄ?u fÄ?cÄ?toare.
(EnumerÄ?m doar o parte din Efectele produse de cÄ?tre Factorii Cauzali enumera??i ??n Art. 2 ??i al??ii implicit reziden??i lor)
Articolul 3. TrÄ?darea Intereselor ??i a SuveranitÄ???ii Neamului Rom??n care sunt faptic eviden??iate prin.
area SuveranitÄ???ii Politice, prin actul de admiterea a unor vasalitÄ???ii fa??Ä? de interesele externe, chiar ??i ??n dauna Intereselor de Rang Politic Intern, respectiv Na??ional.
(2) Cedarea SuveranitÄ???ii Na??ionale definitÄ? de Dreptul de Proprietar. Respectiv cedarea Dreptului de Proprietar asupra Teritoriilor, asupra Resurselor Naturale, precum ??i asupra dreptului de exploatare, de distribuire ??i de folosire cu prioritate ??n interesul CetÄ???enilor Rom??niei.
(3) Cedarea de Suveranitate ??n domeniul Evolu??iei ??tiin??ifice, CercetÄ?rii, a survenit prin crasul dezinteres ??i ineficienta sus??inere a Institu??iilor de Cercetare ??i a CercetÄ?torilor.
(4) Cedarea SuveranitÄ???ii Economice, datoritÄ? distrugerii efective, aproape ??n totalitate, a Economiei Na??ionale (vezi ??n genere industria, agricultura, asocia??iile me??te??ugÄ?re??ti ??i altele)
(5) Cedarea SuveranitÄ???ii de ordin Ambiental, respectiv a mediului sÄ?nÄ?tos ??i corect protejat pentru a fi propice trÄ?irii. (vezi deteriorarea apelor, defri??Ä?rile brutal excesive a pÄ?durilor, importul de de??euri, altele)
(6) Cedarea SuveranitÄ???ii energetice ??i ??nstrÄ?inarea sistemului de distribuire a acesteia. (vezi ??nstrÄ?inarea distribu??iei de energie electricÄ? ??i de gaze naturale, sistem de bran??amente care de fapt ??n mare parte este proprietate particularÄ? castul acestora fiind suportat de proprietarii de imobile)
(7) Cedarea SuveranitÄ???ii asupra apei potabil. (vezi ??nstrÄ?inarea sistemului de distribuire care de fapt este proprietate de drept a proprietarilor de imobile)
(8) Cedarea SuveranitÄ???ii Na??ionale ??n domeniul financiar ??i bancar. (vezi sistemelor Bancare ??i Comerciale ??i a altora cu/de interes Politic.
Articolul 4. Cedarea SuveranitÄ???ii Spirituale ??i Intelectuale.
(1) Cedarea SuveranitÄ???ii de Ordin Spiritual constÄ? ??n admiterea abuzivÄ? ??i ??n contra Constitu??iei a populÄ?rii/colonizÄ?rii Rom??niei, ?šara Neamului Rom??n care este fundamentat eminamente pe Principiile Cre??tinÄ?tÄ???ii, doar pentru a satisface o pofta aberantÄ? ??i agresivÄ?.
(2) Cedarea de Suveranitate IntelectualÄ? este produsÄ? din lipsa de definire a unor Institu??ii de ?ŽnvÄ???Ä?m??nt care sÄ? garanteze o bunÄ? educare ??i instruite de ordin general ??i profesional a Viitorimii ??i totodatÄ? care sÄ? elibereze strict justificat ??i conform cu pregÄ?tirea fiecÄ?rui elev/cursant acreditÄ?rile, diplomelor (vezi actualmente cea mai josnicÄ? crimÄ? v??nzarea de diplome ??i plagiatul,care a determinat lipsa de culturÄ? generalÄ? ??i profesionalÄ? mai ales a unora cu masterate ??i doctorate din cadrul StatalitÄ???ii)
(3) Cedarea SuveranitÄ???ii din Domeniul SÄ?nÄ?tÄ???ii Publice care incumbÄ? Institu??iile de Cercetare ??i produc??ie a necesarului Farmaceutic.
(4) Cedarea SuveranitÄ???ii Na??ionale constituitÄ? din cei peste cinci milioane de CetÄ???eni Rom??ni obliga??i sÄ? emigreze, pierdere care incumbÄ? o mare parte din capacitÄ???ile de dezvoltare, produc??ie ??i nu ??n ultimul r??nd de apÄ?rare, emancipare ??i perpetuare a Neamului.
Articolul 5, Producerea ??n cadrul ??i ??ntre institu??iile StatalitÄ???ii de stÄ?ri conflictuale beligerante permanente cauzate de politicianism.
(1) Apartenen??a la politicianism a grupÄ?rilor partinic-parlamentare genereazÄ? varii conflicte care sunt alimentate de o permanentÄ? propagandÄ? politicianistÄ? ??i evident strict din interesul grupÄ?rilor partinic-parlamentare preocupate permanent pentru acapararea unor pozi??ii/func??ii care le pot asigura ob??inerea intereselor politicianiste, de regulÄ? frauduloase, de ??navu??ire personalÄ? sau/??i a afinilor ??i acoli??ilor care-i sus??in.
(2) Inevitabil este cÄ?, ??n consecin??a stÄ?rii beligerante, se induce multor Func??ionari Publici obedien??a, arogan??a, dezinteresul ??n corecta ??i fidela exercitarea a atribu??iilor care le revin sau/??i o stare facilÄ? eruperii dorin??ei de profit ocazional, respectiv asumarea/practicarea stÄ?rii de coruptibil.
(3) Prin ??n??elegerea transpartinic convenitÄ? ??i admisÄ?, de grupÄ?rile parlamentare, a practici politicianiste de condi??ionare a Dreptului Constitu??ional de a fi Ales prin Legea Scrutinului Electoral ??i mai ales condi??ionarea depÄ???irii procentului de 5%, ??i care Lege este preferen??ialÄ?, discriminatorie, necinstitÄ? ??i frauduloasÄ? de facto fiindcÄ?:
a) Pe de o parte Legea acordÄ? grupÄ?rilor partinice parlamentare sus??inere preferen??ialÄ? materialÄ?, pecuniarÄ?, logisticÄ?, precum implicit ??i facilitÄ???i de propagandÄ?;
b) Iar pe de altÄ? parte Legea discrimineazÄ? deplin toate organiza??iile politice noi ??nfiin??ate, ba mai mult le impune condi??ii care le creeazÄ? imposibilitatea de a-??i realiza Dreptul de a fi votate pentru a accede ??n Func??iile Publice ale StatalitÄ???ii. (este a se considera cÄ?, actualelor grupÄ?ri parlamentare nu li s-au impus atare obstruc??ionÄ?ri care de fapt vin a ??ngrÄ?dii Dreptul de a fi Ales)
Articolul 6. Spolierea prin Legi permisive a Banului Public.
(4) GrupÄ?rile partinic-parlamentare ??n propriul interes sau/??i a fidelilor lor au introdus legi preferen??iale prin care acordÄ? membrilor din ierarhia lor ??i a unor segmente bugetate drepturi ??i venituri nu cuvenite sau/??i nu justificate de un efort/presta??ie deosebitÄ? depusÄ?, precum sunt:
a) Sinecurile ??i angajarea ??n douÄ? sau mai mule func??ii bugetate;
b) Angajarea fictivÄ? ??n diverse func??ii bugetate;
c) Acces la contractele din Banul Public;
d) Imunitatea ??i inamovibilitatea (de fapt clare facilitÄ???i de sustragere de la rigorile Legii);
e) Practicarea absenteismului, a sustragerii de la actul de decizie ??i a inactivitÄ???ii efective, ??n special a parlamentarilor (ne??ndeplinirea datoriei fa??Ä? de Func??ia PublicÄ? ocupatÄ?, remuneratÄ? ??i ??ncÄ?lcarea JurÄ?m??ntului de Credin??Ä? !)
f) Diverse sporuri ??i alte avantaje materiale (discriminatorii);
g) Remunera??ii excesive (vezi raport fa??Ä? de salariul minim!);
h) PensionÄ?ri preferen??iale a unor categorii de bugetari (la limite de v??rstÄ? nejustificatÄ? sau/??i motivatÄ? logic);
i) Permiterea cumulului de remunera??ie bugetatÄ? cu pensia (??n dauna angajÄ?rii de cadre tinere);
j) Compensa??iile speciale/excesive acordate unor angaja??i bugeta??i la pensionare (discriminatorii);
k) Acordarea de pensii speciale/oneroase (nu justificate de o muncÄ? de excep??ie depusÄ?, ??i fiind indiscutabil deplin discriminatorii)
l) Acordarea ??i de alte avantaje direc??ionate pentru activul de partid sau/??i cÄ?tre sponsorii/contributorii ??i membrii grupÄ?rilor partinic-parlamentare (Toate acestea fiind clar preferen??iale, nemotivate ??i clar frauduloase).
(2) Toate aceste spolieri a Banului Public coroborate, ??n special, cu o produc??ie internÄ? insuficientÄ? (minorÄ? ??i sub-poten??ialul real) vor determina exodul for??ei de muncÄ? ??i implicit recurgerea la ??mprumuturi externe ??i ??n final colapsul financiar ??i incapacitatea de platÄ? a ?šÄ?rii. (vezi ??i incapacitatea de platÄ? a remunera??iei aferentÄ? bugetarilor, restituirea sumelor aferente dreptului la pensie, etc.)
a) Coroborarea efectelor rÄ?ufÄ?cÄ?toare enumerate, ??i a altora nu arÄ?tate, procedeazÄ? sistemic ??i inevitabil la degradanta Starea de Fiin??are a Na??iunii.
CAPITOLUL IV
Solu??ii urgente.
(Pentru solu??ionarea vicioasei stÄ?rii de fapt considerÄ?m ca fiind util necesare a fi legiferate c??teva legi ??n materie, pe care le enumerÄ?m)
Articolul 7. Legea Patrimoniului Natural de Rang Na??ional.
(1) Prezentele solu??ii vin ??n consecin??a ??i contra acestor stÄ?ri de fapt Deci strict din considerente politice venim, ??n ??ntregirea prezentului Memorandum, cu prezentele propunerii de solu??ii conforme cu Constitu??ia.
(2) Propunerea Legii de constituire a Patrimoniului Natural de Rang Na??ional vine pentru respectarea ??ntocmai a Constitu??iei Rom??niei, precum ??i din considerente de Strategie Na??ionalÄ? pe termen imediat, mediu ??i lung, necesarÄ? pentru apÄ?rarea intereselor CetÄ???enilor Rom??ni.
(3) PÄ?strarea ??i respectarea acestor deziderate stÄ? sub controlul direct al C. S. A. T. iar Primul Ministru rÄ?spunde, ??n solidar cu Guvernului, pentru protejarea, gestionarea ??i administrarea judicioasÄ? a acestor resurse, av??nd ca ??i considera??ie clarÄ? prioritatea garantÄ?rii necesarului intern pe termen imediat, mediu ??i de lungÄ? perspectivÄ?, cu aceste bunuri strategice.
(4) Ministerul Comer??ului Exterior sub controlul direct al C.S.A.T. rÄ?spunde direct de respectarea ??ntocmai a Legii Patrimoniului Natural ??n ceia ce prive??te exportul de bunurile definite de aceasta, precum ??n mod deosebit de corecta calitatea a importurilor de alimente.
Articolul 8. Legea Patrimoniului Natural este strict constitu??ionalÄ?.
(vezi Constitu??ia Rom??niei, Titlul I Principii generale)
(1) Conform cu prevederile Constitu??iei Rom??niei ProprietÄ???ile incumbate teritoriului ?šÄ?rii, indiferent de categorie sau/??i destina??ie, nu pot constitui obiectul concesionÄ?rii, dona??iei sau a altei tranzac??iei numai ??ntre cetÄ???enii rom??ni sau/??i societÄ???ile Rom??ne ??nregistrate cu domiciliul ??i activitatea stabilite strict ??n Rom??nia.
(2) TotodatÄ? Legea define??te cÄ? atare tranzac??ii care eventual contravin Constitu??iei precum ??i prezentei Legi sunt nule de drept absolut ??i fiind ??n opozi??ie cu Constitu??ia Rom??niei au caracter caduc ??i ??n consecin??Ä? se reziliazÄ? de drept, de??ndatÄ? ce sunt cunoscute.
Articolul 9. Constitu??ia Rom??niei consfin??e??te cÄ?:
(1) ?Žn ??ntregul sÄ?u Teritoriul Rum??niei este inalienabil precum garanteazÄ? ??i integritatea teritoriului (vezi (1)/Art. 3 ??i (1)/Art. 152)
(2) Constitu??ia garant??nd integritatea Teritoriului Rom??niei define??te fÄ?rÄ? de dubiu cÄ? sub acela??i regim al inalienabilitÄ???i/??nstrÄ?inÄ?rii sunt toate cele ce incumbÄ?, ca esen??e ??i constituire, teritoriul Rom??niei, indiferent de natura, starea, compozi??ia sau/??i de destina??ia ??i utilitatea acestora.
(3) ?Žn virtutea prevederilor Constitu??iei este indiscutabil adevÄ?rul cÄ?, ??n sensul de Teritoriu sunt clar definite toate cele ce sunt, prin origine naturalÄ?, parte integralÄ? cuprinsÄ? ??n ??i de Teritoriul cuprins ??n cadrul Fruntariilor Rom??niei. Deci indiscutabil Constitu??ia nu se referÄ? (??nscriind cuv??ntul teritoriu) doar la ceva nedefinit ci ??n deplinÄ?tatea concretului sÄ?u ??l aratÄ? ca fiind:
a) ?Žntreaga florÄ? ??i faunÄ?, apa ??i aerul, precum ??i toate elementele care sunt parte constituentÄ? a teritoriului ??n totala profunzime/compozi??ie a solului (dacÄ? ??n??elege??i sau nu) p??nÄ? ??n centrul pÄ?m??ntului precum un con rÄ?sturnat cu v??rful ??n jos ??i cu suprafa??a cuprinsÄ? ??ntre Fruntariile ?šÄ?rii.
b) Deci Constitu??ia define??te ca integralitate a Teritoriului Rom??niei toate bogÄ???iile solului, subsolului, apele, precum ??i Cerul de deasupra ?šÄ?rii, adevÄ?r recunoscut de toate Neamurile/?šÄ?rile ??i tratatele interna??ionale.
Articolul 10. Ca parte a Patrimoniului Natural de Rang Na??ional sunt:
(1) Suprafa??a teritorialÄ? propriu zisÄ?, indiferent de destina??ia acesteia de origine sau/??i stabilitÄ? prin necesar de om ??i legi;
(2) ?Žntregul poten??ial/volum al apei, indiferent de natura, starea sau locul unde se gÄ?se??te;
(3) ?Žntregul depozit de zÄ?cÄ?minte naturale necesare ??n domeniile industriei ??i a construc??iilor;
(4) ?Žntregul patrimoniu forestier, indiferent de/??i ??n a cui proprietate sau folosin??Ä? legitimÄ? este la un moment dat;
(5) Toate produsele/resursele naturale ale solului, precum flora ??i fauna, furajele, fructele, v??natul, de naturÄ? piscicolÄ? ??i altele care sunt ??n proprietate publicÄ?.
Articolul 11. Regimul tuturor celor ce apar??in Patrimoniului Natural.
(1) Toate resursele naturale (vezi Art.10) ??i implicit rezervele de minereuri, minerale, materii, precum ??i de alte materiale prime pentru industrie sau/??i pentru construc??ii sunt constituente ale Patrimoniului Natural de Rang Na??ional ??i oricare tranzac??ie de ??nstrÄ?inare cÄ?tre pÄ?r??i strÄ?ine este strict interzisÄ? ??i este infrac??iune pedepsitÄ? de Legi.
a) Exploatarea tuturor acestora se face cu prioritate ??n interesul cetÄ???enilor din Rom??nia, chiar dacÄ? efectuarea efectivÄ? a exploatÄ?rii se face de cÄ?tre societÄ???i angajate ??n acest sens.
b) Eliminarea tuturor intermediarilor dintre producÄ?torii ??i consumatorii energiei electrice, gazelor naturale ??i apÄ?.
c) Exportul acestora ??n stare neprelucratÄ? nu este admis a constitui obiect comercial, respectiv marfÄ? contra pecunii, ci numai ca produse finite sau ??n schimb/contrapartidÄ? cu materii ??i materiale de import necesare produc??iei ??i folosin??ei interne.
(2) SÄ? se interzicÄ? pe o perioadÄ? de minim 15 ani exploatarea fondului forestier pentru refacerea ??i men??inerea ecosistemului, a se admite strict tÄ?ierile de curÄ???ire pentru necesarul lemnului de foc.
a) Refacerea patrimoniului forestier prevede obliga??ia tuturor celor care exploateazÄ? aceastÄ? resursÄ? sÄ? planteze un anume numÄ?r de puie??i ??n func??ie de metrii cubi de lemn tÄ?iat, nerespectarea acestei clauze este infrac??iune.
b) ?Žn scopul refacerii patrimoniului forestier se va subven??iona cu puie??i pe to??i acei care doresc ca sÄ? ??mpÄ?dureascÄ? terenuri definite de Statalitate ??n acest scop, ??i se acordÄ? dreptul de folosin??Ä? ve??nicÄ? asupra loturilor ??mpÄ?durite acelor persoane fizice sau juridice care pe cont propriu planteazÄ? puie??ii oferi??i de cÄ?tre Statalitate, prin intermediul Ocolelor Silvice.
Articolul 12. Legea apei sÄ? prevadÄ? o judicioasa gospodÄ?rire a tuturor resurselor de apÄ?.
(1) Toate resurse naturale de apÄ?, din subsol, din lacurile de acumulare sau altele de pe Teritoriul ?šÄ?rii, sunt parte integralÄ? din Patrimoniul Natural al Rom??niei, indiferent de natura ??i provenien??a lor se constituie ??n Patrimoniu Natural de Rang Na??ional care trebuie strict reglementat ??i protejat prin legi speciale, clare ??i ferme, iar poluarea acestora este infrac??iune pedepsitÄ? de Legi.
(2) Exportul de apÄ? ??i a apei minerale ??mbuteliate se poate face numai ??n contra partidÄ? cu produse alimentare de primÄ? necesitate sau cu fructe exotice.
Articolul 13. Regimul produselor alimentare ??i a furajelor.
(1) Produc??ia de: cereale, furaje, produse alimentare de primÄ? necesitate, fructe, precum ??i a tuturor materiilor ??i materialelor prime sau conservate din categoria produselor alimentare, se constituie ca necesar alimentar de prim rang pentru trÄ?irea fireascÄ?, sÄ?nÄ?toasÄ? ??i ??ndestulatÄ? a CetÄ???enilor Rom??nie.
a) ?Žn Rom??nia ??ntre producÄ?tor ??i consumator acestora este interzisÄ? ac??iunea oricÄ?rui intermediar/speculant, aceasta se constituie ??n infrac??iune ??i este pedepsitÄ? de lege.
(2) Dreptul de export al acestora produse este condi??ionat ??i se va face numai dacÄ? excede necesarului definit de consumului intern efectiv, sub strictul control, responsabilitatea ??i avizul func??ionarilor angaja??i ??i acredita??i, ??n acest sens, de Ministerul Comer??ului Exterior.
(3) Numai producÄ?torii acestor bunuri de primÄ? necesitate au dreptul de a-??i vine aceste produse fie personal ??n magazine proprii ??i pie??e sau/??i tot direct cÄ?tre societÄ???ile comerciale de v??nzare cu amÄ?nuntul.
(4) Produsele agricole din gospodÄ?ria personalÄ? de subzisten??Ä? care exced nevoilor personale pot fi comercializate ??n pie??e numai direct de cÄ?tre ??Ä?rani, producÄ?tori.
a) Nu se considerÄ? produc??ie impozitabilÄ?, a acestora, dacÄ? se face pentru uz familial-propriu sau pentru v??nzarea ??n pie??e direct de cÄ?tre producÄ?tori.
(5) Legea vine a garanta asigurarea internÄ? a necesarului de alimente ??i furaje; diminuarea pre??urilor; precum ??i pentru eliminarea speculei; pentru excluderea exportului ??i re-importului fictiv ??i a altor fraude financiare.
(6) Constitu??ia nu interzice ci sus??ine aceastÄ? lege ca fiind strict necesarÄ? pentru garantarea calitÄ???i vie??ii; a unui trai sÄ?nÄ?tos ??i decent ??n favoarea prioritarÄ? a cetÄ???enilor Rom??niei.
CAPITOLUL V
Legea Transferului GuvernÄ?rii ??i a Proiectelor de ?šarÄ?.
Articolul 14. Legea transferului GuvernÄ?rii.
(1) Puterea ExecutivÄ?, prin menire, scop, atribu??ii ??i ??ndrituiri are ??i obliga??ia ca toate ministerele, ??nainte cu 45 de zile de predarea mandatului de patru ani, sÄ? defineascÄ? un raport justificativ explicit, concret ??i public care sÄ? dovedeascÄ? cheltuirea Banului Public ??i a altor Bunuri Publice pe ??ntreaga perioadÄ? a mandatului.
a) Raport de predare a mandatului este obligatoriu pentru a-??i justifica corecta activitate, raport care va cuprinde implicit ??i toate costurile proprii StatalitÄ???ii cu func??ionarea pe care le-a generat ??n sarcina Neamului Suveran, precum ??i investi??iile realizate ??i justificarea costurilor acestora, dar ??i ce cheltuieli rÄ?m??n, ca sarcinÄ?, Banului ??i Bunurilor Publice pe termen mediu ??i de perspectivÄ?.
Articolul 15. Legea Transferului Proiectelor de ?šarÄ?.
(1) Parlamentul are obliga??ia ca sÄ? defineascÄ? sau/??i sÄ? completeze, conform necesarului, Proiectul de Dezvoltare al Neamului ??i al ?šÄ?rii, pe toate termenele prin care sÄ? dispunÄ? distribuirea efortului ??i a costurilor just ??i echilibrat ??n tot teritoriul Rom??niei.
a) Proiectul de ?šarÄ? odatÄ? fiind definit ??i instituit cu putere de Lege de cÄ?tre Parlament toate viitoarele Guverne ??i institu??ii ale StatalitÄ???ii, precum ??i GrupÄ?rile partinic-politice, au obliga??ia sÄ?-l respecte ??i sÄ?-i asigure buna realizare, cu eventualele ajustÄ?ri ??i ??mbunÄ?tÄ???iri inerent pretinse de desfÄ???urarea Proiectului, ??nsÄ? fÄ?rÄ? a-l rediscuta sau ??ntrerupe abuziv, nemotivat temeinic ??i ??n contra Legii Planului Metodic, doar din considerente ideologice sau chiar politicianist-propagandistice.
(2) Puterea ExecutivÄ? la fiecare predare/preluare de mandat periodic (de patru ani) are obliga??ia ca:
a) La predare sÄ? defineascÄ? un raport cu toate Proiectele de ?šarÄ? care prin Legi sunt de realizat ??i rÄ?m??n de continuat sau de ??nceput pentru membrii Puterii Executive nou instalatÄ?;
b) Raportul Puterii Executive are obliga??ia de a cuprinde ??ntocmai toate sarcinile corespondente Legilor aferente Proiectelor de ?šarÄ? ??i ??n concret ??i exact sÄ? arate stadiul de derularea acestora, precum ??i Planul Metodic de realizare a proiectelor ??n derulare.
c) Puterea ExecutivÄ? cÄ?reia ??i ??nceteazÄ? mandatul are obliga??ia ca prin raportul de predare sÄ? justifice sau/??i sÄ? arate concret toate eventualele impedimentele care au concurat la nu realizarea ??n termenele prevÄ?zute de Lege, pentru a fi cunoscute ??i excluse de Puterea ExecutivÄ? nou instalatÄ?.
SUS?šINEREA MEMORAMDUMULUI.
(?Žn ??ntreg este bazatÄ? ??i sus??inutÄ? pe prevederile Constitu??iei ??i pe Legi ??n vigoare.)
Articolul 1. Precum Spiritul ??i ??nscrisele consfin??ite de Constitu??ia Rom??niei le invocÄ?m ??n sus??inerea Memorandumului aidoma Temeinicii ??i CÄ?lÄ?uze ne sunt Iubirea de Cruce, AdevÄ?r, Neam ??i ?šarÄ?!
A??a sÄ? ne ajute Dumnezeu !!
Articolul 2. ?Žn Rom??nia, toate legile, p??nÄ? ??i Constitu??ia, sunt accesorii-subsidiare la *Principiile de Fundamentare ??i TrÄ?ire ale Neamului Rom??n ??i la Cre??tinÄ?tate.*
Omnem legibus, etiam Constitutione, sint accessoria ad *Christianismum et ut Gentem Principiorum, sint ??n Romania.
Articolul 3. Indiscutabil toate suzeranitÄ???ile, drepturile ??i libertÄ???ile ??nscrise ??n prezenta Constitu??ie sunt inviolabile, intangibile ??i imprescriptibile ca fiind ??i consfin??ite de Voin??a Neamului Suveran Rom??n, exprimatÄ? prin Institu??ia Referendumului de instituire a Constitu??ii. (excep??ie fiind numai dupÄ? starea definitÄ? de Titlul VII)
(1) ?Žn acest adevÄ?r nici o autoritate sau institu??ie a StatalitÄ???ii nu au legitimitatea ??n a aduce atingeri sau sanc??iuni, de nici un fel, Dreptului Sacru la LegitimÄ? ApÄ?rare al Neamului Suveran Rom??n, care incumbÄ? ??i dreptul legitim de a ac??iona, ??n modul ??i cu mijloacele impuse, ??n contra oricÄ?ror factori cauzali care deterioreazÄ? Starea ??i Fiin??a Neamului Rom??n, fie factor natural, fie factor agresiv de tip imperativ, dictatorial, cotropitor sau de naturÄ? politicianistÄ?, respectiv fie venite din interior prin trÄ?dare sau/??i din exterior. (vezi Art. 24; (1)/Art. 54 ??i (1)/Art. 55)
(2) Ba mai mult, ??n acest sens, conform Constitu??iei, ??eful StatalitÄ???ii sau dupÄ? caz Pre??edintele Camerei Senatului, are dreptul-obliga??ie de a decreta starea de urgen??Ä? ??i prin Institu??ia Consiliului Suprem de ApÄ?rare a ??Ä?rii sÄ? dispunÄ? tuturor institu??iilor StatalitÄ???ii, civile ??i militarizate, ca sÄ? participe de??ndatÄ? ??n solidar cu Neamul Rom??n Suveran la ??nlÄ?turarea factorului cauzal al agresiuni sau/??i a agresorilor/agresiunii ??n sine, fie cÄ? acesta vin din interior sau/??i exterior. (vezi (1)/Art. 92 ??i (1)/Art. 93)
Articolul 4. Principiile Na??ional-Cre??tine sunt omni imperative deoarece ??nsÄ???i Constitu??ia le recunoa??te, ??nscrie ??i consfin??e??te ??i prin acestea li se subordoneazÄ?. (vezi (3)/ART. 33)
(1) Principiile Na??ional â??Cre??tine fiind consfin??ite de Constitu??ia Rom??niei devin obligatorii tuturor Legilor, precum ??i ??ntregii StatalitÄ???i deoarece prevederile constitu??ionale sunt indiscutabile ??i at??t Legile Rom??niei precum ??n integralitate ??i Statalitatea Rom??niei sunt obligatoriu subsidiare Constitu??iei. (vezi (5)/Art. 1 ??i (2)/Art. 16)
(2) Constitu??ia Rom??niei pentru a nu admite nici un dubiu vine ??i consfin??e??te ca obligatorii Principiile Na??ional Cre??tine cu prioritate at??t pentru toate Institu??iile StatalitÄ???ii Rom??ne ??i implicit pentru to??i angaja??ii StatalitÄ???ii, iar pentru a ??ntÄ?rii definitiv acest AdevÄ?r vine ??i nu admite dec??t condi??ionat de JurÄ?m??ntul de Credin??Ä? fa??Ä? de Neam ??i ?šarÄ? cu m??na pe Constitu??ie ??i Biblie â?žA??a sÄ?-mi ajute Dumnezeuâ? urmÄ?toarele:
a) Validarea Pre??edintelui (vezi(2)/Art. 82)
b) Validarea parlamentarilor (vezi (1)/Art. 70)
c) Validarea tuturor membrilor Guvernului (vezi (1)/Art. 115)
d) Validarea tuturor Func??ionarilor Publici (vezi (6)/Art. 62 din Legea nr.188 /8-12-1999)
e) Validarea prin Legea JurÄ?m??ntul depus de For??elor Armate (vezi Legea nr. 8 din 10 ianuarie 2002 ??i (1)/Art.118/Constitu??ie)
Articolul 5. Voin??a ??i decizia supremÄ?, ??n toate cele ce apar??in trÄ?irii Neamului Rom??n-suveran, revine de drept Neamului Rom??n bÄ???tina?? ??i implicit Suveran. (vezi (1), (2) Suveranitatea Art. 2. ??i (2)/Art.8. precum ??i (1)/Art. 20, respectiv Dreptul la liberÄ? determinare a Na??iunilor)
Articolul 6. Entitatea Neam este unica entitate suveranÄ? dupÄ? Dumnezeu ??i de??ine, de drept divin ??i just, toate proprietÄ???ile care-i revin de drept, implicit cele de ordin teritorial. Entitate Neam care dimpreunÄ? cu to??i oamenii rom??ni ??i cu toate proprietÄ???ile Sale constituie un Ansamblu Unitar ??i Indivizibil, respectiv Ansamblul Rom??n Neam-??arÄ?. (vezi (1), (2) Suveranitatea Art. 2. ??i (2)/Art.8.)
(1) Deci Neamul Rom??n este o Entitate SuveranÄ? ??i ProprietarÄ? care incumbÄ? strÄ?bunii, actual trÄ?itorii, viitorimea ??i incumbÄ? ??i Rom??nii din exteriorul teritoriilor rom??ne fiecare cu vrednicia ??i drepturile care le revin, fiind ??i stÄ?p??nÄ? de drept asupra celor aferente Teritoriilor rom??ne. (vezi (1), (3)/Art. 3.Teritoriul ??i (1), (2) Art. 4. ??i Art. 7.)
(2) Familia este nucleul esen??ial de constituire ??i perpetuare a EntitÄ???ii Neam Rom??n, ??i este constituitÄ? cre??tine??te, numai din douÄ? persoane de sens opus prin na??tere, respectiv femeie, bÄ?rbat ??i prunci. (vezi(2)/Art. 48)
Articolul 7. Neamul Rom??n, dimpreunÄ? cu toate Etniile conlocuitoare ??i cu toate proprietÄ???ile Sale care-i revin de drept, indiferent de natura, starea de fiin??are ??i origine ale acestora, constituie un organism integral, respectiv Ansamblul Rom??n Neam-??arÄ?. (pentru edificare a se consulta Titlul I ??i Capitolul I al Titlului II al Constitu??iei)
(1) ?Žn ??i din aceste considerent, respectiv a fiin??Ä?rii efective a Ansamblului Rom??n Neam-??arÄ?, ??n integralitate Neamul Rom??n fiin??eazÄ? ??i actualmente ca esen??Ä?-suflet al Ansamblului ??i de??ine indiscutabil ??i nu negociabil integralitatea virtu??ilor de Proprietar ??i Suveran deplin.
(2) ?Žn consecin??a, acestor adevÄ?ruri, numai sub voin??a, ??n interesele ??i cu dispozi??ia Neamului Rom??n proprietÄ???ile pot fi prezervate, consumate sau ??nstrÄ?inate, conform cu prevederile Constitu??iei de Drept, sub supravegherea ??i administrarea Institu??iilor apar??inÄ?toare StatalitÄ???ii care au calitate de ordonator, de executant precum ??i de a sanc??iona ??ncÄ?lcÄ?rile Constitu??iei ??i a legilor. (pentru edificare a se consulta Titlurile I ??i II al Constitu??iei
Articolul 8. Nu discutÄ?m adevÄ?rul cÄ?, de facto Constitu??ia Rom??nÄ? pentru a fi instituitÄ? de Drept are obliga??ia de a fi o fidelÄ? ??i ordonatÄ? transpunere a Principiilor de Fundamentare ??i TrÄ?ire ale Neamului Suveran Rom??n. Principii pe care Constitu??ia doar vine ??i le ??nscrie, ??n spiritul ??i litera lor proprii, ??i se admite a fi supusÄ? Institu??iei Referendumului fiindcÄ? numai astfel consfin??e??te strict Voin??a Neamului Rom??n ca fiind unica SuveranÄ? ??n a decide Principiile de TrÄ?ire pe propriile teritorii ??i ??n rela??ia cu alte Neamuri Suverane. (vezi (3)/Art. 151 ??i Art.153 ??i Art.156)
(1) Indiscutabil o Constitu??ie de Drept admite fiin??area numai a G??ndirilor/Ac??iunilor Politice ??i a Legilor juste care:
(2) ?Ži sunt subsidiare; (vezi (5)/Art. 1; a), d)/Art. 146 ??i Art. 154)
(3) Sunt G??ndiri/Ac??iuni strict Politice care exclud politicianismul; (vezi (2)/Art. 2)
(4) Sunt Legi strict Constitu??ionale, deci clare, nu interpretabile ??i nu admit practici necinstite; (vezi (1)/ Art. 154 ??i (1)/Art. 155)
(5) Au virtutea de a determina/defini o bunÄ? r??nduire politicÄ?;
(6) Au caracter faptic ??i evident politic ??ntru o armonizare echilibratÄ? a Ansamblului Neam-??arÄ?; (vezi (2)/Art. 2; (1)/Art. 4 ??i (2)/Art. 80)
(7) PrezervÄ? ??i definesc Actul de Dreptate, precum ??i ferme mÄ?suri de sanc??ionare, just argumentatÄ?, care rezidÄ? ??n consecin??a unei atingeri sau agresiuni dovedite ??i definesc concret dezdÄ?unarea adecvatÄ?. (pentru edificare a se conspecta Titlul II Capitol I)
Articolul 9. Oricare altÄ? constitu??ie care nu respectÄ? subsidiaritatea fa??Ä? de Principiile Neamului Suveran Rom??n, ci derivÄ? din teorii ideologic-partinice sau/??i fiind impusÄ? de for??e de opresiune sau/??i de cotropire, este legitim consideratÄ?, de cÄ?tre Neamul Rom??n Suveran, ca fiind sub Nulitate AbsolutÄ?, respectiv dictatorialÄ?, imperativÄ? ??i ca fiind fÄ?rÄ? nici un Temei Legitim ??i av??nd cel mult efecte temporale, obligatoriu de exclus de cÄ?tre Neamul Suveran prin mijloacele impuse de agresor/i sau precum abrogarea constitu??iei din 21-7-1965. (vezi Art. 153)
Articolul 10. Toate cele ce nu sunt permise de cÄ?tre Principiile de TrÄ?ire ale Neamului Rom??n sau/??i de Principiile Cre??tinÄ?tÄ???ii nu poate a permite Constitu??ia Rom??niei a Neamului Rom??n-cre??tin ??i ??n consecin??Ä? nici Legile rom??ne, ??i sunt ferm interzise, sanc??ionate ??i condamnate de Neamul Rom??n Suveran ??n virtutea Dreptului la LegitimÄ? ApÄ?rare a Fiin??ei Sale.
(1) Constitu??ia Rom??niei consacrÄ? ??i consfin??e??te Neamului Rom??n acest Drept Legitim la ApÄ?rare, ??i ??l impune clar ??i cu fermitate ??i tuturor Institu??iilor apar??inÄ?toare StatalitÄ???ii Rom??ne pentru a fi constitu??ionale ??i legitime. (vezi Art. 24; (1)/Art. 54 ??i(1)/Art. 55)
Articolul 11. Spiritul ??i Litera Constitu??ie nu admite nici o atingere a unui Drept, dec??t dacÄ? expres prevÄ?zutÄ? o condi??ie prin care un drept se suspendÄ? sau pierde.
Articolul 12. To??i cetÄ???enii Rom??niei sunt egali ??n fa??a Constitu??iei ??i a legilor ei subsidiare fÄ?rÄ? de nici un privilegiu sau o atingere din vreun considerent discriminatoriu. (vezi (1), (2)/Art.16)
(1) Oricare discriminare sau/??i privilegiu sunt abuzive ??i imperative ??i trebuie a fi eradicate prompt ??i fÄ?rÄ? de echivoc.
Articolul 13. Spiritul ??i Litera Constitu??ie garanteazÄ? toate drepturile ??i libertÄ???ile ??i implicit nu admite nici o atingere a unui Drept, dec??t dacÄ? expres prevÄ?zutÄ? constitu??ional o condi??ie prin care un drept se transferÄ?, suspendÄ? sau pierde. (vezi (3)/Art.1)
(1) Dreptul la muncÄ? este un Drept Garantat de cÄ?tre Constitu??ia Rom??niei tuturor cetÄ???enilor pentru a-??i dob??ndi prin cÄ?i cinstite cele necesare trÄ?irii demne ??i decente. (vezi (1), (2)/Art. 41)
(2) Prin chiar scopul sÄ?u Dreptul la muncÄ? poate fi transformat prin exercitarea lui pentru dob??ndirea celor necesare traiului. Astfel ??ntre proprietarul acestuia ??i un proprietar de drept cu capacitate de angajator, respectiv proprietarii unor drepturi convin liber, ??nsÄ? conform legilor, a face schimb de drepturi, ??n consecin??Ä?:
a) Angajatul de fapt nu dob??nde??te nici un venit sau plus valoare impozabilÄ?, ci strict ??i numai drepturile cuvenite ??n schimbul efectuÄ?rii efective a unei munci fizice sau/??i intelectuale ??n beneficiul angajatorului, ??n virtutea dreptului la muncÄ? ??i a dreptului de a dispune liber de propria persoanÄ? (vezi (2)/Art. 26)
b) Angajatorul deduce, din venitul sÄ?u brut, ??i toate drepturile cuvenite angajatului, respectiv ca fiind cheltuiala cu for??a de muncÄ?, precum deduce oricare altÄ? cheltuialÄ?. Astfel angajatorul are obliga??ia de a achita toate costurile legitime aferente folosirii/consumÄ?rii for??ei de muncÄ? a angajatului ??n vederea ob??ineri unui beneficiu personal.
(3) Excluderea oricÄ?rei impozitÄ?ri, taxÄ?ri, etc. a Dreptului la muncÄ? vine tocmai pentru excluderea dublei uzitÄ?ri/exploatÄ?ri a for??ei de muncÄ?, respectiv de cÄ?tre angajator prin munca efectivÄ? ??i de cÄ?tre Statalitate prin diverse taxe, impozite, etc.
a) Constitu??ia Rom??niei prin Legile ??n materie define??te ca strict din valoarea veniturilor nete realizate de o societate sau angajator sÄ? fie suportate ??n integralitate toate cheltuielile care sunt aferente costurilor cu educarea, instruirea ??i ??ntre??inerea stÄ?rii bune a sÄ?nÄ?tÄ???ii angaja??ilor, care costuri vor fi suportate din veniturile care derivÄ? din efectuarea presta??iei de cÄ?tre angajat ??n beneficiul respectivei societÄ???i sau angajator.
Articolul 14. Constitu??ia Rom??niei ??n mod explicit define??te dob??ndirea fÄ?rÄ? de echivoc, din avu??ia ??i banul public, a dreptului la ocrotirea sÄ?nÄ?tÄ???ii precum ??i a dreptului la ??nvÄ???Ä?m??nt, la instruc??ie profesionalÄ? ??i accesul la culturÄ?. (vezi (4)/Art. 32; (1)/Art. 33; (1), (2)/Art. 34; (2)/ Art. 41 ??i (2)/Art. 47)
Articolul 15. Puterea de Suveran consfin??itÄ? de Constitu??ie.
(1) Constitu??ia prezervÄ?, Neamul Rom??n Suveran, fÄ?rÄ? de echivoc ??i pe Just Temei, dreptul de a pretinde StatalitÄ???ii respectarea ??i punerea ??n fapt a prevederilor constitu??ionale, precum ??i obliga??ia de a exclude, just ??i c??t mai deplin, toate efectele care au caracter discriminator, opresiv, imperativ sau ??i prin uzurpare au fost impuse prin constr??ngeri, de oricare naturÄ? ??i provenien??Ä? imperativ-dictatorialÄ?.
(2) ?Žn acest sens Constitu??ia define??te fiin??area institu??iilor cu atribu??ii ??i puteri depline, precum sunt: Institu??ia Scrutinului Electoral; Institu??ia Referendumului; Institu??ia Justi??iei; Institu??ia Dreptului la Protest; de fapt incumbate ??n Institu??ia Legitimei ApÄ?rÄ?ri a Intereselor Na??ionale care este o obliga??ie pentru to??i cetÄ???enii Rom??niei, (vezi (1)/Art. 24; ART. 54 ??i ART. 55) dar ??i Institu??ia Cur??ii Constitu??ionale, Institu??ia Justi??iei, Institu??ia Avocatul Poporului, altele.
Articolul 16. Constitu??ia interzice Politicianismul (interesul personal sau/??i de grup) precum ??i toate grupÄ?rile politicianiste de orice facturÄ?, de a aduce ingerin??e ??n Conducerea Treburilor Publice, fiind diametral opuse Artei Politice ??i cauzatoare de corup??ie, infrac??iuni ??i acte de trÄ?dare ??n contra Intereselor Na??ionale. (vezi (2), (4)/Art. 40 ??i (2)/Art. 8
Articolul 17. Constitu??ia define??te clar statutul StatalitÄ???ii
(1) Constitu??ie define??te cÄ?, Statalitatea este o StructurÄ? SistemicÄ? ??ndrituitÄ? strict ??n a r??nduii ??i coordona treburile ??ntregului Ansamblu Neam-??arÄ? ??i respectiv av??nd menirea de a-i determina o buna trÄ?ire, ??n actual ??i ??n viitor.
(2) De fapt ??i explicit Constitu??ia define??te clar Statalitatea ca fiind strict o AngajatÄ? a Neamului Rom??n Suveran implicit a cetÄ???enilor Rom??niei, ??n oricare alte condi??ii Statalitatea este uzurpatoare, nu legitimÄ? ??i infrac??ionalÄ? sau/??i dictatorialÄ?.
(3) Constitu??ia tocmai din interesul/scopul de a exclude oricare, eventual, dubiu despre statutul de AngajatÄ? a StatalitÄ???ii define??te JurÄ?m??ntul de Credin??Ä? ca ??i condi??ie indiscutabil obligatorie.
(4) To??i membri Corpului Statal, angaja??i ??n Institu??iile StatalitÄ???i Constitu??ionale, vor depune JurÄ?m??ntul de Credin??Ä? fa??Ä? de Neam ??i ?šarÄ?, respectiv fa??Ä? de Ansamblu Neam-??arÄ?, la preluarea Func??iei Publice, ??nsÄ? ??n prealabil (pretindem noi) este firesc ??i necesar a fi verifica??i ??i acredita??i ca av??nd competen??a profesionalÄ?, psihicÄ? ??i comportamentalÄ? conformÄ? cu demnitatea de Func??ionar Public
Articolul 18. Constitu??ia define??te tot ca atribu??ii ale StatalitÄ???ii.
(1) Constitu??ia ??nscrie, de drept, ca atribu??ie permanentÄ? a StatalitÄ???ii Constitu??ionale, ca fiind reprezentanta Neamului Suveran Rom??n, obliga??ia de a recupera de??ndatÄ? ??i fÄ?rÄ? de echivoc, ??n integralitate, toate pierderile de ordin material ??i teritorial pricinuite de cÄ?tre persoane fizice, juridice, func??ionarii publici sau/??i de cÄ?tre cotropitori. (vezi (3)/f), h)/Art. 73; vezi scopul, menirea ??i Legile de func??ionare a Puterii JudecÄ?tore??ti; (1)/Art. 131; (1)/Art. 118)
(2) ?Žn acest sens (sus??inem ??i argumentÄ?m noi) Constitu??ia dispune prin Legi, clar ??i ferm, ca fiind imprescriptibilÄ? oricare faptÄ? infrac??ionalÄ? care a adus o daunÄ? certÄ? ProprietÄ???ilor Neamului Suveran Rom??n, precum ??i cÄ? fÄ?ptuitorii nu pot fi exonera??i de la sanc??iunile care decurg din faptele lor, ??nsÄ? ??i cÄ? actul dezdÄ?unÄ?rii ??i implicit a deten??iei se stinge numai la acoperirea deplinÄ? a prejudiciului, ??i c??nd este cazul se transferÄ? ??i asupra familiei ??i mo??tenitorilor de drept a fÄ?ptuitorului.
(3) Tot ??n acest sens Pre??edin??ii celor douÄ? Camere ale Parlamentul au obliga??ia constitu??ionalÄ?, sÄ? pretindÄ? Parlamentului ca sÄ? elaboreze ??i o legisla??ie care sÄ? garanteze dezdÄ?unarea ??n integralitate a tuturor prejudiciilor aduse Neamului Suveran Rom??n. Indiferent dacÄ? atingerile sunt provocate de o persoanÄ?; de o ideologie dictatorialÄ? ??i de legile subsidiare acesteia sau ca fiind atingeri opresiv-injuste cauzate de/??i sub presiunea imperativÄ? a unei StatalitÄ???i (de la un moment dat) cu practici abuziv-infrac??ionale ??i dictatoriale sau/??i ??n complicitate cu for??e externe care intervin, la treburile interne, prin impuneri, invazii, cotropiri sau alte agresiuni. (vezi f)/(2)/Art.65; (2)/Art. 82 ??i (6)/Art. 62 din Legea nr.188/8-12-1999)
(4) ?Žntreaga Statalitate este obligatÄ? de Constitu??ie ca sÄ? procedeze de??ndatÄ? la ac??iunile concrete ??n contra agresiunii, prin mijloace conforme cu necesarul de eradicare a agresiunii.
a) ?Žn cazul daunelor de ordin teritorial sau atingeri grave determinate de acte de trÄ?dare, invazii sau cotropiri toate Institu??iile StatalitÄ???ii sunt obligate de Constitu??ie ca sÄ? procedeze de??ndatÄ? la ac??iunile necesare pentru a recupera ??n deplinÄ?tate pierderile suferite de Neamul Rom??n Suveran, totodatÄ? inform??nd despre demers toate forurile interna??ionale, ??i fÄ?c??nd cunoscute public clar toate demersurile fÄ?cute ??n acest sens.
b) Aidoma toate Institu??iile StatalitÄ???ii au obliga??ia de a ac??iona ??n consecin??Ä? ??i just pentru a exclude o atingere de ordin material ??i cultural cauzate de cÄ?tre un oarecare depozitar care a devenit de rea credin??Ä?, (vezi Titlul I; (1), (2)/ Art. 54; (2)/Art. 80; (1)/Art. 92; (1)/Art. 93; (2)/Art. 82; textele JurÄ?mintelor de Credin??Ä? ??i Legea C S A T nr. 415/27-06-2002)
Prezentul document este definit ??n virtutea Drepturilor prevÄ?zute de Constitu??ie.
Chiar dacÄ? este sub propria-mi semnÄ?turÄ? ??i identitate ??n conformitate cu dreptul de peti??ionare (vezi (1) ??i (3) /Art. 51) ??i conform dreptului prevÄ?zut constitu??ional prin Dreptul la Solidaritate (vezi (1)/Art. 7)
?Žn consecin??a acestor Drepturi consfin??ite de Constitu??ia Rom??niei vine ??i admite ca:
To??i CetÄ???enii Rom??niei, fie ca persoane fizice, persoane juridice sau oricare membru al unui grup Civil Politic ??n nume propriu, care doresc ??i aderÄ? la prezentul demers sÄ? facÄ? parte directÄ? la Demers prin confirmarea pe care o comunicÄ? prin intermediul Peti??ie Online, prin confirmarea â?žVreau sÄ? fiu participant direct la demers !â?
ActualizatÄ? 30/8/2021 Petru Borodi (borodipetru@yahoo.ro)
Pavel Luis Bratu
Teodor C??mpeanu
Textele din Constitu??ia Rom??niei
pe care ne bazÄ?m ??n sus??inerea Memorandumului
(textele sunt strict copiate, ??ntocmai, din Constitu??ia Rom??niei ??n vigoare, iar textele subliniate cu bold italic sunt prioritare ??n sus??inerea MORANDUMULUI!)
TITLUL I
Principii generale
Statul rom??n ARTICOLUL 1
(3) Rom??nia este stat de drept, democratic ??i social, ??n care demnitatea omului, drepturile ??i libertÄ???ile cetÄ???enilor, libera dezvoltare a personalitÄ???ii umane, dreptatea ??i pluralismul politic reprezintÄ? valori supreme, ??n spiritul tradi??iilor democratice ale poporului rom??n ??i idealurilor Revolu??iei din decembrie 1989, ??i sunt garantate.
(5) ?Žn Rom??nia, respectarea Constitu??iei, a suprema??iei sale ??i a legilor este obligatorie.
Suveranitatea ARTICOLUL 2
(1) Suveranitatea na??ionalÄ? apar??ine poporului rom??n, care o exercitÄ? prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice ??i corecte, precum ??i prin referendum.
(2) Nici un grup ??i nici o persoanÄ? nu pot exercita suveranitatea ??n nume propriu.
Teritoriul ARTICOLUL 3
(1) Teritoriul Rom??niei este inalienabil.
(4) Pe teritoriul statului rom??n nu pot fi strÄ?mutate sau colonizate popula??ii strÄ?ine.
Unitatea poporului ??i egalitatea ??ntre cetÄ???eni ARTICOLUL 4
(1) Statul are ca fundament unitatea poporului rom??n ??i solidaritatea cetÄ???enilor sÄ?i.
Rom??nii din strÄ?inÄ?tate ARTICOLUL 7
Statul sprijinÄ? ??ntÄ?rirea legÄ?turilor cu rom??nii din afara frontierelor ??Ä?rii ??i ac??ioneazÄ? pentru pÄ?strarea, dezvoltarea ??i exprimarea identitÄ???ii lor etnice, culturale, lingvistice ??i religioase, cu respectarea legisla??iei statului ai cÄ?rui cetÄ???eni sunt.
Pluralismul ??i partidele politice ARTICOLUL 8
(2) Partidele politice se constituie ??i ????i desfÄ???oarÄ? activitatea ??n condi??iile legii. Ele contribuie la definirea ??i la exprimarea voin??ei politice a cetÄ???enilor, respect??nd suveranitatea na??ionalÄ?, integritatea teritorialÄ?, ordinea de drept ??i principiile democra??iei.
TITLUL II
Drepturile, libertÄ???ile ??i ??ndatoririle fundamentale prevÄ?zute ??n Constitu??ia Rom??niei:
Universalitatea ARTICOLUL 15
(1) CetÄ???enii beneficiazÄ? de drepturile ??i de libertÄ???ile consacrate prin Constitu??ie ??i prin alte legi ??i au obliga??iile prevÄ?zute de acestea.
Egalitatea ??n drepturi ARTICOLUL 16
(1) CetÄ???enii sunt egali ??n fa??a legii ??i a autoritÄ???ilor publice, fÄ?rÄ? privilegii ??i fÄ?rÄ? discriminÄ?ri.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.
Tratatele interna??ionale privind drepturile omului ARTICOLUL 20
(1) Dispozi??iile constitu??ionale privind drepturile ??i libertÄ???ile cetÄ???enilor vor fi interpretate ??i aplicate ??n concordan??Ä? cu Declara??ia UniversalÄ? a Drepturilor Omului, cu pactele ??i cu celelalte tratate la care Rom??nia este parte. (ATEN?šIE LA DREPTUL LA LIBERÄ? DETERMINARE)
Accesul liber la justi??ie ARTICOLUL 21
(1) Orice persoanÄ? se poate adresa justi??iei pentru apÄ?rarea drepturilor, a libertÄ???ilor ??i a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate ??ngrÄ?di exercitarea acestui drept.
Dreptul la via??Ä? ??i la integritate fizicÄ? ??i psihicÄ? ARTICOLUL 22
(1) Dreptul la via??Ä?, precum ??i dreptul la integritate fizicÄ? ??i psihicÄ? ale persoanei sunt garantate.
Libertatea individualÄ? ARTICOLUL 23
(1) Libertatea individualÄ? ??i siguran??a persoanei sunt inviolabile.
Dreptul la apÄ?rare ARTICOLUL 24
(1) Dreptul la apÄ?rare este garantat.
Libertatea con??tiin??ei ARTICOLUL 29
(1) Libertatea g??ndirii ??i a opiniilor, precum ??i libertatea credin??elor religioase nu pot fi ??ngrÄ?dite sub nici o formÄ?. Nimeni nu poate fi constr??ns sÄ? adopte o opinie ori sÄ? adere la o credin??Ä? religioasÄ?, contrare convingerilor sale. (NICI CHIAR O OPINIE A STATALITÄ??šII DACÄ? ESTE NU CONSTITU?šIONALÄ?)
Libertatea de exprimare ARTICOLUL 30
(1) Libertatea de exprimare a g??ndurilor, a opiniilor sau a credin??elor ??i libertatea crea??iilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare ??n public, sunt inviolabile
Dreptul la informa??ie ARTICOLUL 31
(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informa??ie de interes public nu poate fi ??ngrÄ?dit.
(2) AutoritÄ???ile publice, potrivit competen??elor ce le revin, sunt obligate sÄ? asigure informarea corectÄ? a cetÄ???enilor asupra treburilor publice ??i asupra problemelor de interes personal.
(5) Serviciile publice de radio ??i de televiziune sunt autonome. Ele trebuie sÄ? garanteze grupurilor sociale ??i politice importante exercitarea dreptului la antenÄ?. Organizarea acestor servicii ??i controlul parlamentar asupra activitÄ???ii lor se reglementeazÄ? prin lege organicÄ?.
Dreptul la ??nvÄ???Ä?turÄ? ARTICOLUL 32
(4) ?ŽnvÄ???Ä?m??ntul de stat este gratuit, potrivit legii. Statul acordÄ? burse sociale de studii copiilor ??i tinerilor proveni??i din familii defavorizate ??i celor institu??ionaliza??i, ??n condi??iile legii.
Accesul la culturÄ? ARTICOLUL 33
(3) Statul trebuie sÄ? asigure pÄ?strarea identitÄ???ii spirituale, sprijinirea culturii na??ionale, stimularea artelor, protejarea ??i conservarea mo??tenirii culturale, dezvoltarea creativitÄ???ii contemporane, promovarea valorilor culturale ??i artistice ale Rom??niei ??n lume.
Dreptul la ocrotirea sÄ?nÄ?tÄ???ii ARTICOLUL 34
(1) Dreptul la ocrotirea sÄ?nÄ?tÄ???ii este garantat.
(2) Statul este obligat sÄ? ia mÄ?suri pentru asigurarea igienei ??i a sÄ?nÄ?tÄ???ii publice.
Dreptul la mediu sÄ?nÄ?tos ARTICOLUL 35
(1) Statul recunoa??te dreptul oricÄ?rei persoane la un mediu ??nconjurÄ?tor sÄ?nÄ?tos ??i echilibrat ecologic.
(2) Statul asigurÄ? cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept.
(3) Persoanele fizice ??i juridice au ??ndatorirea de a proteja ??i a ameliora mediul ??nconjurÄ?tor.
Libertatea ??ntrunirilor ARTICOLUL 39
Mitingurile, demonstra??iile, procesiunile sau orice alte ??ntruniri sunt libere ??i se pot organiza ??i desfÄ???ura numai ??n mod pa??nic, fÄ?rÄ? nici un fel de arme.
Munca ??i protec??ia socialÄ? a muncii ARTICOLUL 41
(1) Dreptul la muncÄ? nu poate fi ??ngrÄ?dit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupa??iei, precum ??i a locului de muncÄ? este liberÄ?.
(2) Salaria??ii au dreptul la mÄ?suri de protec??ie socialÄ?. Acestea privesc securitatea ??i sÄ?nÄ?tatea salaria??ilor, regimul de muncÄ? al femeilor ??i al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe ??arÄ?, repausul sÄ?ptÄ?m??nal, concediul de odihnÄ? plÄ?tit, prestarea muncii ??n condi??ii deosebite sau speciale, formarea profesionalÄ?, precum ??i alte situa??ii specifice, stabilite prin lege.
Nivelul de trai ARTICOLUL 47
(1) Statul este obligat sÄ? ia mÄ?suri de dezvoltare economicÄ? ??i de protec??ie socialÄ?, de naturÄ? sÄ? asigure cetÄ???enilor un nivel de trai decent.
(2) CetÄ???enii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plÄ?tit, la asisten??Ä? medicalÄ? ??n unitÄ???ile sanitare de stat, la ajutor de ??omaj ??i la alte forme de asigurÄ?ri sociale publice sau private, prevÄ?zute de lege. CetÄ???enii au dreptul ??i la mÄ?suri de asisten??Ä? socialÄ?, potrivit legii.
Familia ARTICOLUL 48
(2) Condi??iile de ??ncheiere, de desfacere ??i de nulitate a cÄ?sÄ?toriei se stabilesc prin lege. CÄ?sÄ?toria religioasÄ? poate fi celebratÄ? numai dupÄ? cÄ?sÄ?toria civilÄ?.
Dreptul de peti??ionare ARTICOLUL 51
(1) CetÄ???enii au dreptul sÄ? se adreseze autoritÄ???ilor publice prin peti??ii formulate numai ??n numele semnatarilor.
(4) AutoritÄ???ile publice au obliga??ia sÄ? rÄ?spundÄ? la peti??ii ??n termenele ??i ??n condi??iile stabilite potrivit legii
Dreptul persoanei vÄ?tÄ?mate de o autoritate publicÄ? ARTICOLUL 52
(1) Persoana vÄ?tÄ?matÄ? ??ntr-un drept al sÄ?u ori ??ntr-un interes legitim, de o autoritate publicÄ?, printr-un act administrativ sau prin nesolu??ionarea ??n termenul legal a unei cereri, este ??ndreptÄ???itÄ? sÄ? ob??inÄ? recunoa??terea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului ??i repararea pagubei.
Restr??ngerea exerci??iului unor drepturi sau al unor libertÄ???i ARTICOLUL 53
(1) Exerci??iul unor drepturi sau al unor libertÄ???i poate fi restr??ns numai prin lege ??i numai dacÄ? se impune, dupÄ? caz, pentru: apÄ?rarea securitÄ???ii na??ionale, a ordinii, a sÄ?nÄ?tÄ???ii ori a moralei publice, a drepturilor ??i a libertÄ???ilor cetÄ???enilor; desfÄ???urarea instruc??iei penale; prevenirea consecin??elor unei calamitÄ???i naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
CAPITOLUL III ?Žndatoririle fundamentale.
Fidelitatea fa??Ä? de ??arÄ? ARTICOLUL 54
(1) Fidelitatea fa??Ä? de ??arÄ? este sacrÄ?.
(2) CetÄ???enii cÄ?rora le sunt ??ncredin??ate func??ii publice, precum ??i militarii, rÄ?spund de ??ndeplinirea cu credin??Ä? a obliga??iilor ce le revin ??i, ??n acest scop, vor depune jurÄ?m??ntul cerut de lege.
ApÄ?rarea ??Ä?rii ARTICOLUL 55
(1) CetÄ???enii au dreptul ??i obliga??ia sÄ? apere Rom??nia.
CAPITOLUL IV Avocatul Poporului
Exercitarea atribu??iilor ARTICOLUL 59
(1) Avocatul Poporului ????i exercitÄ? atribu??iile din oficiu sau la cererea persoanelor lezate ??n drepturile ??i ??n libertÄ???ile lor, ??n limitele stabilite de lege.
TITLUL III
AutoritÄ???ile publice
Mandatul reprezentati ARTICOLUL 69
(1) ?Žn exercitarea mandatului, deputa??ii ??i senatorii sunt ??n serviciul poporului. (ATEN?šIE)
(2) Orice mandat imperativ este nul.
SEC??IUNEA a 3-a - Legiferarea
Categorii de legi ARTICOLUL 73
(1) Parlamentul adoptÄ? legi constitu??ionale, legi organice ??i legi ordinare.
(2) Legile constitu??ionale sunt cele de revizuire a Constitu??iei.
Ini??iativa legislativÄ? ARTICOLUL 74
(1) Ini??iativa legislativÄ? apar??ine, dupÄ? caz, Guvernului, deputa??ilor, senatorilor sau unui numÄ?r de cel pu??in 100.000 de cetÄ???eni cu drept de vot. CetÄ???enii care ????i manifestÄ? dreptul la ini??iativÄ? legislativÄ? trebuie sÄ? provinÄ? din cel pu??in un sfert din jude??ele ??Ä?rii, iar ??n fiecare din aceste jude??e, respectiv ??n municipiul Bucure??ti, trebuie sÄ? fie ??nregistrate cel pu??in 5.000 de semnÄ?turi ??n sprijinul acestei ini??iative.
Rolul Pre??edintelui ARTICOLUL 80
(1) Pre??edintele Rom??niei reprezintÄ? statul rom??n ??i este garantul independen??ei na??ionale, al unitÄ???ii ??i al integritÄ???ii teritoriale a ??Ä?rii.
(2) Pre??edintele Rom??niei vegheazÄ? la respectarea Constitu??iei ??i la buna func??ionare a autoritÄ???ilor publice. ?Žn acest scop, Pre??edintele exercitÄ? func??ia de mediere ??ntre puterile statului, precum ??i ??ntre stat ??i societate
Validarea mandatului ??i depunerea jurÄ?m??ntului ARTICOLUL 82
(2) Candidatul a cÄ?rui alegere a fost validatÄ? depune ??n fa??a Camerei Deputa??ilor ??i a Senatului, ??n ??edin??Ä? comunÄ?, urmÄ?torul jurÄ?m??nt: â?žJur sÄ?-mi dÄ?ruiesc toatÄ? puterea ??i priceperea pentru propÄ???irea spiritualÄ? ??i materialÄ? a poporului rom??n, sÄ? respect Constitu??ia ??i legile ??Ä?rii, sÄ? apÄ?r democra??ia, drepturile ??i libertÄ???ile fundamentale ale cetÄ???enilor, suveranitatea, independen??a, unitatea ??i integritatea teritorialÄ? a Rom??niei. A??a sÄ?-mi ajute Dumnezeu!". (ATEN?šIE)
Consultarea Guvernului ARTICOLUL 86
Pre??edintele Rom??niei poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente ??i de importan??Ä? deosebitÄ?.
Participarea la ??edin??ele Guvernului ARTICOLUL 87
(1) Pre??edintele Rom??niei poate lua parte la ??edin??ele Guvernului ??n care se dezbat probleme de interes na??ional privind politica externÄ?, apÄ?rarea ??Ä?rii, asigurarea ordinii publice ??i, la cererea primului-ministru, ??n alte situa??ii.
Mesaje ARTICOLUL 88
Pre??edintele Rom??niei adreseazÄ? Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale na??iunii.
Referendumul ARTICOLUL 90
Pre??edintele Rom??niei, dupÄ? consultarea Parlamentului, poate cere poporului sÄ?-??i exprime, prin referendum, voin??a cu privire la probleme de interes na??ional.
Atribu??ii ??n domeniul apÄ?rÄ?rii ARTICOLUL 92
(1) Pre??edintele Rom??niei este comandantul for??elor armate ??i ??ndepline??te func??ia de pre??edinte al Consiliului Suprem de ApÄ?rare a ??Ä?rii.
MÄ?suri excep??ionale ARTICOLUL 93
(1) Pre??edintele Rom??niei instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgen??Ä? ??n ??ntreaga ??arÄ? ori ??n unele unitÄ???i administrativ-teritoriale ??i solicitÄ? Parlamentului ??ncuviin??area mÄ?surii adoptate, ??n cel mult 5 zile de la luarea acesteia.
JurÄ?m??ntul de credin??Ä? ARTICOLUL 104
(1) Primul-ministru, mini??trii ??i ceilal??i membri ai Guvernului vor depune individual, ??n fa??a Pre??edintelui Rom??niei, jurÄ?m??ntul de la articolul 82.
Delegarea legislativÄ? ARTICOLUL 115
(6) Ordonan??ele de urgen??Ä? nu pot fi adoptate ??n domeniul legilor constitu??ionale, nu pot afecta regimul institu??iilor fundamentale ale statului, drepturile, libertÄ???ile ??i ??ndatoririle prevÄ?zute de Constitu??ie, drepturile electorale ??i nu pot viza mÄ?suri de trecere silitÄ? a unor bunuri ??n proprietate publicÄ?.
For??ele armate ARTICOLUL 118
(1) Armata este subordonatÄ? exclusiv voin??ei poporului pentru garantarea suveranitÄ???ii, a independen??ei ??i a unitÄ???ii statului, a integritÄ???ii teritoriale a ??Ä?rii ??i a democra??iei constitu??ionaleâ??..
Consiliul Suprem de ApÄ?rare a ??Ä?rii ARTICOLUL 119
Consiliul Suprem de ApÄ?rare a ??Ä?rii organizeazÄ? ??i coordoneazÄ? unitar activitÄ???ile care privesc apÄ?rarea ??Ä?rii ??i securitatea na??ionalÄ?, participarea la men??inerea securitÄ???ii interna??ionale ??i la apÄ?rarea colectivÄ? ??n sistemele de alian??Ä? militarÄ?, precum ??i la ac??iuni de men??inere sau de restabilire a pÄ?cii.
?ŽnfÄ?ptuirea justi??iei ARTICOLUL 124
(1) Justi??ia se ??nfÄ?ptuie??te ??n numele legii.
(2) Justi??ia este unicÄ?, impar??ialÄ? ??i egalÄ? pentru to??i.
(3) JudecÄ?torii sunt independen??i ??i se supun numai legii.
Rolul Ministerului Public ARTICOLUL 131
(1) ?Žn activitatea judiciarÄ?, Ministerul Public reprezintÄ? interesele generale ale societÄ???ii ??i apÄ?rÄ? ordinea de drept, precum ??i drepturile ??i libertÄ???ile cetÄ???enilor.
TITLUL IV
Economia ??i finan??ele publice
Economia ARTICOLUL 135
b) protejarea intereselor na??ionale ??n activitatea economicÄ?, financiarÄ? ??i valutarÄ?;
d) exploatarea resurselor naturale, ??n concordan??Ä? cu interesul na??ional;
e) refacerea ??i ocrotirea mediului ??nconjurÄ?tor, precum ??i men??inerea echilibrului ecologic;
f) crearea condi??iilor necesare pentru cre??terea calitÄ???ii vie??ii;
Proprietatea ARTICOLUL 136
(2) Proprietatea publicÄ? este garantatÄ? ??i ocrotitÄ? prin lege ??i apar??ine statului sau unitÄ???ilor administrativ-teritoriale.
(3) BogÄ???iile de interes public ale subsolului, spa??iul aerian, apele cu poten??ial energetic valorificabil, de interes na??ional, plajele, marea teritorialÄ?, resursele naturale ale zonei economice ??i ale platoului continental, precum ??i alte bunuri stabilite de legea organicÄ?, fac obiectul exclusiv al proprietÄ???ii publice.
(4) Bunurile proprietate publicÄ? sunt inalienabile. ?Žn condi??iile legii organice, ele pot fi date ??n administrare regiilor autonome ori institu??iilor publice sau pot fi concesionate ori ??nchiriate; de asemenea, ele pot fi date ??n folosin??Ä? gratuitÄ? institu??iilor de utilitate publicÄ?.
TITLUL V
Curtea Constitu??ionalÄ?
Structura ARTICOLUL 142
(1) Curtea Constitu??ionalÄ? este garantul suprema??iei Constitu??iei.
Atribu??ii ARTICOLUL 146
Curtea Constitu??ionalÄ? are urmÄ?toarele atribu??ii:
a) se pronun??Ä? asupra constitu??ionalitÄ???ii legilor,â??â??â??â??â??â??â??â??
d) hotÄ?rÄ???te asupra excep??iilor de neconstitu??ionalitate privind legile ??i ordonan??ele, ridicate ??n fa??a instan??elor judecÄ?tore??ti sau de arbitraj comercial; excep??ia de neconstitu??ionalitate poate fi ridicatÄ? ??i direct de Avocatul Poporului.
TITLUL VI
Integrarea euroatlanticÄ?
Integrarea ??n Uniunea EuropeanÄ? ARTICOLUL 148
(2) Ca urmare a aderÄ?rii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum ??i celelalte reglementÄ?ri comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fa??Ä? de dispozi??iile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.
ATEN?šIE: NICICECUM NU POT FI AFECTATE PREVEDERILE CONSTITU?šIEI ROM??NIEI DEOARECE LA REVIZUIREA VALIDATÄ? ?ŽN 2003 DE INSTITU?šIA REFERENDUMULUI S-A DEFINIT PREZENTELE PREVEDERI CA INVIOLABILE, ALTFEL ERAU EXCLUSE !! (VEZI ARTICOLUL 152 Limitele revizuirii )
TITLUL VII
Revizuirea Constitu??iei
Ini??iativa revizuirii ARTICOLUL 150
(1) Revizuirea Constitu??iei poate fi ini??iatÄ? de Pre??edintele Rom??niei la propunerea Guvernului, de cel pu??in o pÄ?trime din numÄ?rul deputa??ilor sau al senatorilor, precum ??i de cel pu??in 500.000 de cetÄ???eni cu drept de vot.
(2) CetÄ???enii care ini??iazÄ? revizuirea Constitu??iei trebuie sÄ? provinÄ? din cel pu??in jumÄ?tate din jude??ele ??Ä?rii, iar ??n fiecare din aceste jude??e sau ??n municipiul Bucure??ti trebuie sÄ? fie ??nregistrate cel pu??in 20.000 de semnÄ?turi ??n sprijinul acestei ini??iative.
Procedura de revizuire ARTICOLUL 151
(3) Revizuirea este definitivÄ? dupÄ? aprobarea ei prin referendum, organizat ??n cel mult 30 de zile de la data adoptÄ?rii proiectului sau a propunerii de revizuire.
Limitele revizuirii ARTICOLUL 152
(1) Dispozi??iile prezentei Constitu??ii privind caracterul na??ional, independent, unitar ??i indivizibil al statului rom??n, forma republicanÄ? de guvernÄ?m??nt, integritatea teritoriului, independen??a justi??iei, pluralismul politic ??i limba oficialÄ? nu pot forma obiectul revizuirii.
(2) De asemenea, nici o revizuire nu poate fi fÄ?cutÄ? dacÄ? are ca rezultat suprimarea drepturilor ??i a libertÄ???ilor fundamentale ale cetÄ???enilor sau a garan??iilor acestora.
TITLUL VIII
Dispozi??ii finale ??i tranzitorii
Conflictul temporal de legi ARTICOLUL 154
(1) Legile ??i toate celelalte acte normative rÄ?m??n ??n vigoare, ??n mÄ?sura ??n care ele nu contravin prezentei Constitu??ii. (ATEN?šIE)
O, Preasf??ntÄ? DoamnÄ?, StÄ?p??na mea, NÄ?scÄ?toare de Dumnezeu, ?ŽmpÄ?rÄ?teasa cerului! M??ntuie??te-mÄ? ??i mÄ? izbÄ?ve??te pe mine, pÄ?cÄ?tosul robul tÄ?u, de nedreptate, clevetiri, de toatÄ? nevoia ??i nÄ?pasta ??i de moarte nÄ?prasnicÄ?.
Miluie??te-mÄ? ??n ceasurile de peste zi, ??n cele de diminea??Ä? ??i ??n cele de searÄ? ??i pÄ?ze??te-mÄ? ??n orice vreme. Ori de merg pe drum, ori de mÄ? aflu ??n ceas de noapte, acoperÄ?-mÄ? ??i mÄ? apÄ?rÄ?!
ApÄ?rÄ?-mÄ?, StÄ?p??nÄ? NÄ?scÄ?toare de Dumnezeu, de to??i vrÄ?jma??ii mei vÄ?zu??i ??i nevÄ?zu??i ??i de orice rea ??nt??mplare. ??n orice loc ??i ??n toatÄ? vremea sÄ?-mi fii mie, MaicÄ? preabunÄ?, un zid nebiruit ??i o puternicÄ? apÄ?rare, acum ??i pururea ??i ??n vecii vecilor. Amin!
PSALMUL 69
Al lui David
1. Dumnezeule, spre ajutorul meu ia aminte! Doamne, sÄ?â??mi aju??i mie grÄ?be??teâ??Te!
2. SÄ? se ru??ineze ??i sÄ? se ??nfrunte cei ce cautÄ? sufletul meu;
3. SÄ? se ??ntoarcÄ? ??napoi ??i sÄ? se ru??ineze cei ceâ??mi voiesc mie rele;
4. ?ŽntoarcÄ?â??se ??ndatÄ? ru??ina??i cei ceâ??mi grÄ?iesc mie: Â?Bine, bine!Â?.
5. SÄ? se bucure ??i sÄ? se veseleascÄ? de Tine to??i cei ce Te cautÄ? pe Tine, Dumnezeule, ??i sÄ? zicÄ? pururea cei ce iubesc m??ntuirea Ta: Â?SlÄ?vit sÄ? fie Domnul!Â?.
6. Iar eu sÄ?rac sunt ??i sÄ?rman, Dumnezeule, ajutÄ?â??mÄ?!
7. Ajutorul meu ??i IzbÄ?vitorul meu e??ti Tu, Doamne, nu zÄ?bovi.
SlavÄ?...
Insectele - noua prosteală cu profit imens.
Insecto-Propaganda ne anunță că insectele sunt viitorul aliment de aur al umanității.
Și ne înșiră o sumedenie de bla-bla-uri nutriționale.
Dar le-a păsat vreodată afaceriștilor de binele clienților cu adevărat? Nu, doar de propriile afaceri, care au dus la duble, chiar triple standarde, pentru diverse țări.
Căci optimizarea profitului e toată chestia "de aur" în treaba asta.
Ca să atingă emoțional, devin și mai ridicoli când spun că alimentele tradiționale devin un lux pe care nu ni-l mai permitem.
Toată istoria culinară a planetei e trimisă propagandistic la coș, doar pentru că fermele de insecte sunt noul petrol și noua goană după aur. Insectele au o rată de reproducere imensă, nu doar brut, ci și în raport cu costurile privind întreținerea și hrana.
Câte griji v-ați făcut vreodată că n-au lăcustele și carcalacii ce mânca, unde dormi sau ce igienă au??? Costurile sunt....minimale. Hrana, clima și....grija să nu fugă sunt mult mai reduse în cazul insectelor. Și, mai în glumă, mai în serios, nici nu flatulează cu metan. Dar bănuim cu toții cum ar mirosi o încăpere plină cu...puneți dvs. la alegere.
Cel mai cinică e însă încercarea de educare gastronomică încă de la vârste fragede, sub pretextul "minților deschise". Da, deschise la buzunar, așa trebuie înțeles.
Nici măcar Mowgli din "Cartea Junglei" n-ar fi visat la batoane sau burgeri cu pastă de insecte.
Dar teoria spune că educația e baza culturii umane, așa că în teorie cam ce mănânci de mic îți place când ești mare.
Așadar, ce-a lăsat Dumnezeu omului să mănânce nu mai e profitabil. Să schimbăm Legile lui Dumnezeu și genetica, în numele zeului banului.
Asta e tot ce trebuie să înțelegem din prooaganda cu insectele pe post de friptură.
Iulian Brotaru
3 ani în urmă
Foto
Fotografie din galeria profilului.
Iulian Brotaru
3 ani în urmă
Foto
Rafila, replică la declarațiile specialistului în nimic Jurma, care acuză autoritățile că neagă pericolul Co✓✓id, și ale celor care cer lockdown. După ce Octavian Jurma a spus că, la nivelul autorităților, exită un soi de negare cu privire la pericolul pe care îl mai prezintă acum Co✓✓id-19. ministrul Sănătății vine cu o replică la postarea "epidemiologului" de pe Facebook.
"Nu vreau să fac comentarii, fiecare e liber să spună ce dorește. Important este dacă este abilitat să transmită informații și câte dintre informațiile date s-au adeverit. Există tot felul de oameni care pledează pentru închiderea școlilor, economiei. Să fie sănătoși! Ar fi bine ca aceste opinii să vină din partea persoanelor calificate", a spus ministrul Sănătății.
Iulian Brotaru
3 ani în urmă
Foto
Fotografie din galeria profilului.
Iulian Brotaru
3 ani în urmă
Foto
GATA....s-a încheiat cu VICTORIE pentru noi! Membrii Colegiului Medicilor Argeș au dovedit că ADEVĂRUL BIRUIE întotdeauna!
DOAMNE ajută!
Victorie mare pentru Hagima Geanina care azi a ieșit zâmbind de la audieri, victorie mare împotriva abuzului Colegiului Medicilor din România care a reclamat-o pe D-na Dr. pentru faptul că își exercită cu demnitate și cu onoare meseria !
Felicitări Colegiul Medicilor Argeș pentru verticalitate și pentru faptul că nu au sancționat-o pe D-na Dr. Geanina Hagima (cum ceruseră "superiorii") nici măcar cu avertisment.
Felicitări, mulțumiri și tot respectul și celor care au fost alături de dânsa atât în stradă cât și prin semnarea și trimiterea petițiilor către Colegiul Medicilor Argeș !
Maria Ioana Alexandru
Iulian Brotaru
3 ani în urmă
Foto
Nasol! ?? Eu v-am avertizat de mult... ??
Iulian Brotaru
3 ani în urmă
Foto
Fotografie din galeria profilului.
Iulian Brotaru
3 ani în urmă
Foto
Ciclurile climatice și taxele noastre
Trăim într-o perioadă în care privirile întregii lumi sunt direcționate către știrile alarmiste despre încălzirea globală.
Cei care coordonează cele mai poluante industrii mondiale și care au produs sume inimaginabile de bani vin și ne impută că activitatea umană este factorul principal care determină încălzirea globală,că mașina mea personală sau centrala pe gaz face ca planeta să se încingă.
Realitatea pe care ne-o prezintă istoria este că de-a lungul existenței pământului,au fost dintotdeauna modificări climatice ciclice de diferite durate și amplitudini. Pământul se încălzește și se răcește ciclic.
Suntem amenințați cu tot felul de taxe, experimentăm o criză energetică a cărei cauză nu poate fi explicată de specialiști. Tot ce știm este că oamenii simpli sunt obligați să plătească chiar și de 4 ori mai mult pentru consumul casnic al curentului electric sau pentru gazul care ajută la încălzirea pe timp de iarnă a propriei locuințe.
Elitele globaliste continuă să dețină afaceri în industria grea și poluantă, Franța continuă să aibă industrie nucleară protejată prin lege. Dar cei care suferă sunt cetățenii simpli și toate acestea pentru ce ?
Organizația Meteorologică Mondială anunță că trendul negativ al climei va continua până cel puțin în anul 2060 indiferent de acțiunile și restricțiile întreprinse de om. ?https://www.google.fr/amp/s/www.stiripesurse.ro/amp.php%3farticle_id=2479325
Fac un nou apel către guvernul României la a asigura energia necesară consumului intern al României prin redeschiderea centralelor pe cărbune și să înceteze cu această mascaradă dictată de globaliștii ce conduc lumea occidentală.
Într-o zi, suferința poporului va fi decontată de cei care astăzi se erijează în apărători ai climei !
Iulian Brotaru
3 ani în urmă
Foto
Cică mergea pe bicicletă, când deodată i s-a făcut rău și a murit, la doar 44 de ani!
Dumnezeu să-l ierte, ne părăsesc cam mulți...
Iulian Brotaru
3 ani în urmă
Foto
Premierul globalist al Italiei și-a dat demisia în urmă cu câteva zile. Parlamentul Italian a fost dizolvat ?? și sunt programate alegeri anticipate pentru data de 25 septembrie.
Ce relevanță are pentru noi acest fapt ? Ei bine, este foarte important faptul că globaliștii de la butoanele statelor importante dau semne de slăbiciune. Nici nu au cum să fie altfel decât niște oameni foarte slabi, fiind educați sistematic să satisfacă cerințele lacome ale corporatiștilor globaliști și necăutând deloc folosul și binele propriilor cetățeni pe care îi reprezintă.
❗Vă readuc aminte că acest guvern globalist al Italiei a impus restricții draconice populației sale în timpul pandemiei.
❗Restricții precum vaccinarea obligatorie în educaţie, apărare şi securitate. Sau implementarea așa numitului " Certificat super verde" care dădea dreptul doar populației vaccinate sau vindecate să aibă acces la activitățile recreative.
Mai devreme sau mai târziu vor ajunge să plătească toți cei ce au pus umărul la decesul atâtor suflete prin privarea lor de la medicamentație preventivă prin antivirale.
Vor plăti de asemenea și toți cei ce au terorizat populația prin obligativitatea vaccinării refuzând soluțiile oferite de oamenii de bine precum partidul AUR , soluții precum testele anticorpi pentru a dovedi că o persoană care are anticorpi nefiind vaccinată nu poate reprezenta un pericol pentru nimeni.
Continuăm lupta alaturi de fiecare om de bine !
??❤️
Iulian Brotaru
3 ani în urmă
Foto
Fotografie din galeria profilului.
Iulian Brotaru
3 ani în urmă
Foto
Mancatul de insecte va duce la îmbolnăviri foarte grave. Structura sau "epiderma" insectelor este formata din mai multe substanțe, în principal chitina, substanță pe care noi nu am fost "programați" să o digeram. Noi nu producem enzime pentru digestia acestor substanțe, creierul nostru nu o recunoaște, deci nu poate produce enzimele, acele foarfeci chimice pentru descompunere și absorbția și transportul sangvinic. Rămâne depozitata în intestin, dacă ceva se absoarbe, rămâne pe pereții vaselor sangvinice. De aici la declanșarea unui lanț de boli iremediabile e un pas.
In schimb toti parazitii cancerul viermii, unele bacterii daunatoare si fungii mananca CHITINA. Asta toate vor fi in intestinul vostru. Noi nu suntem pasari sa mancam insecte...text preluat
Iulian Brotaru
3 ani în urmă
Foto
Fotografie din galeria profilului.
Iulian Brotaru
3 ani în urmă
Foto
Fotografie din galeria profilului.
Iulian Brotaru
3 ani în urmă
Foto
Fotografie din galeria profilului.
Iulian Brotaru
3 ani în urmă
Foto
Fotografie din galeria profilului.
Iulian Brotaru
3 ani în urmă
Foto
Felicitări!
Toată stima şi deosebit respect pentru un astfel de medic.
Diana Iovanovici Şoşoacă: " Victorie mare pentru Hagima Geanina care azi a ieșit zâmbind de la audieri, victorie mare împotriva abuzului Colegiului Medicilor din România care a reclamat-o pe D-na Dr. pentru faptul că își exercită cu demnitate și cu onoare meseria !
Felicitări Colegiul Medicilor Argeș pentru verticalitate și pentru faptul că nu au sancționat-o pe D-na Dr. Geanina Hagima (cum ceruseră "superiorii") nici măcar cu avertisment.
Felicitări, mulțumiri și tot respectul și celor care au fost alături de dânsa atât în stradă cât și prin semnarea și trimiterea petițiilor către Colegiul Medicilor Argeș ! "
Iulian Brotaru
3 ani în urmă
Foto
Noul cod fiscal produce deja concedieri în masă.
Începând cu data de 1 august 2022, Guvernul României a adoptat o serie de măsuri fiscale pentru a spori încasările statului român.
Doar că până în acest moment, unele dintre aceste măsuri, produc efecte inverse și "concedieri" colective.
Specialiștii din mediul privat atrag atenția că noul cod fiscal, care obligă firmele să achite contribuții la nivelul minim aferent unei norme întregi, chiar dacă angajatul lucrează mai puțin, vor duce însă, la creşterea numărului celor care muncesc la negru.
Pentru a explica mai bine acest fenomen, trebuie știut că în acest moment pentru un salariat care acum lucrează 4 ore și are un salariu de 800 de lei brut, angajatorul plătește contribuții la stat de 299 de lei. După noua reglementare, salariul va rămâne același, însă compania va avea de dat la stat 894 de lei, adică de aproape trei ori mai mulți bani.
Aceste găselnițe fiscale, deloc inteligente, nu fac altceva decât să scadă nivelul de colectare al statutului pentru că multe firme vor decide că nu este productiv să susțină un angajat part time, iar unii angajați vor migra din zona legală în zona muncii la negru, deci nici ceea ce se plătea către stat până acum nu va mai fi plătit. În acest context putem enumera domenii precum construcțiile, curățenie, sau serviciile de diferite forme.
Rămân, dar profund îndurerat de tendința, din ce în ce mai negativă pe care o capătă guvernarea antinațională a României.
Aceste legi se dovedesc a fi date pentru descurajarea mediului privat și pentru transformarea actului muncii într-unul bolnav și deloc sustenabil.
Iulian Brotaru
3 ani în urmă
Foto
?În mijlocul unei clase, la o universitate, unul dintre studenți l-a întrebat pe neașteptate pe profesor:
- Ştiti cum sunt capturaţi porcii sălbatici?
Profesorul a crezut că este o glumă și se aștepta la un răspuns amuzant.
Tânărul i-a răspuns că nu e de glumă, și și-a început serios dizertația:
- Pentru a captura porcii sălbatici, mai întâi se caută un loc în pădure unde merg de obicei porcii sălbatici, iar acolo se pune zilnic puțin porumb pe pământ.
Așadar, porcii sălbatici vin în fiecare zi să mănânce porumbul “gratis” și, când se obișnuiesc să vină zilnic, construiești un gard în jurul locului unde s-au obișnuit să mănânce, câte o parte pe rând...
Când se obişnuiesc cu o parte a gardului, se întorc să mănânce porumbul, iar tu construieşti altă parte a gardului... Se obișnuiesc din nou și mănâncă din nou.
Construiești gardul în jur, puțin câte puțin, până instalezi patru laturi ale gardului în jurul porcilor. În cele din urmă instalează o poartă pe ultima parte.
Porcii sunt deja obișnuiți cu porumbul gratis și gardurile, și astfel încep să vină singuri prin intrare. Atunci închizi poarta și capturezi tot grupul.
Atât de simplu, pas cu pas, până în ultima secundă porcii își pierd libertatea. Încep să alerge în cerc în interiorul gardului, dar sunt deja la închisoare. După aceea, încep să mănânce porumbul gratuit. Se obișnuiesc atât de mult încât uită cum să vâneze singuri, și de aceea acceptă sclavia.
Chiar și ei sunt recunoscători răpitorilor lor și, generații întregi merg fericiți la abator. Nici măcar nu cred că mâna care îi hrănește este aceeași care îi omoară. Tânărul i-a spus profesorului că este exact ceea ce a văzut că se întâmplă în țara sa, în provincia sa, în orașul său, cu oamenii săi.
Guvernele populiste, în proiectele lor dictatoriale, ascunse sub mantaua ”democratică” elibereaza porumb gratuit pentru suficient timp pentru a atinge supunere sistematică.
Și fiecare nou ”guvern salvator” se deghizează în”programe sociale”, dă pomană, dă bani pe care îi scot din buzunarul muncitorului, îndeplinește misiuni, planuri, indulgențe, legi, ”protecție", subvenții pentru orice, exproprieri nejustificate, programe de ”bunăstare socială”, petreceri, târguri sau festivaluri, uniforme, pâine și circ, transport gratuit.
“G R A T I S!”
Tot acel ”liber” pe care-l oferă astfel de escroci, deghizati în politicieni, unui popor prost obișnuit cu firimiturile porumbului gratis și ”liber” ii fură capacitatea de a fi critic, gânditor și antreprenor.
În sfârșit, realizați că tot acel minunat ”ajutor” guvernamental este o problemă, care se opune viitorului democrației în țara noastră.
Puteti sa luati atitudine sau încrucișați brațele, și mâncați porumbul...CONCLUZIA O TRAGETI SINGURI.
Preluat!
Viitorul României aparține Patrioților! ??
Partidul PPR - Patrioții Poporului Român
N-ar fi mai simplu sa-l chemam pe Țiriac and Friends? Studentul, care intre timp a ajuns politician si acum se bucura de o mega-friptura la restaurantul Doi Cocoși, va ține un discurs televizat despre nevoile politicianului sărac.
3 ani în urmă
👍 0
❤️ 0
😂 0
😮 0
😢 0
😠 0
👏 0
Iulian Brotaru
3 ani în urmă
Foto
Covizii ie ca vinul, ți se urcă la cap!
Sau ca dragostea cu năbădăi, sare pe tine și-ți lasă urme adânci!
Iulian Brotaru
3 ani în urmă
Foto
Acest Om,medicul Damian Baciu ,a fost unicul,care în perioada nebuniei injectării femeilor însărcinate, a susținut că este contraindicat!
A avut dreptate!
Acum,producătorii acestor seruri,"au ajuns"și ei la aceeași concluzie,este contraindicat!
Iulian Brotaru
3 ani în urmă
Foto
Buna seara la toata lumea,,,,PENTRU CA SUNT MULTE DE SCRIS AM SA FIU MAI PE SCURT DAR PE INTELESUL TUTUROR ,,,SA INCEPEM CU VACCINAREA ,,,trebuie sa stiti odata si pentru totdeauna ca total doze de injectare vor fi ,,,11,,, la inceput erau 8 dar in tot acest timp sau mai adaugat 3,,,ATENTIE MARE ,,,,doza 4 ,,6,,,9,,,si 11 sunt dozele care veti fi cu adevarat infectati cu serul fanatifor ,,,,depopularea planetei va fi prin metoda MONKEYPOX VIRUS,,,PRIN FOAMETE SI RAZBOI ,,,,CUTREMUR SI INUNDAREA PAMANTULUI CU UN TUNAMI IN MULTE ZONE ALE PLANETEI ,,,IN CONTINUARE ,VOR FI SCOASE CARTELE CU DREPTUL DE MUNCA FERIFICATA DE UN SISTEM CARE OMUL INCA NU ESTE OBISNUIT CU STRATEGIE ELECTRONICA ,,,CE VREAU SA SPUN ,,,,SAU PUS IN CALCUL FUNCTIONAREA A 235 DE MILIOANE CATEI ELECTRONICI DOTATI CU ARMAMENT SI CAMP ELECTRIC ,,VERIFICAREA CARTELOR VA FI FACUTA DE ACESTE INSTRUMENTE ELECTRONICE CARE VOR FI AMPLASATI DIN 500 IN 500 METRI IN ORASE SI LA TARA SAU COMUNE ,,,DEASEMENEA PADURILE CARE DAU CONFLICT DRONELOR VOR FI ARSE SAU TAIATE PENTRU A NU PUTEA NIMENI SA SE ASCUNDA IN ACESTE TERITORII INPADURITE ,,,FOAMETEA ESTE DEZASTRUOASA ,,,APROVIZIONATIVA CA VIN VREMURI FOARTE DIFICILE ,AM SPUS ACEST LUCRU ACUM DOI ANI ACUM UN AN SI IN ANUL ACESTA DAR MULTI DINTRE VOI NIMIC NU ATI INTELES ,,AVETI GRJA SA NU VA PRINDA PRIN SURPRINDERE ,,,, TOTI CEI CARE AU DATORII LA BANCI DATILE CIT PUTETI DE REPEDE VA FI NENOROCIRE ,,,,SE VOR DESCHIDE FEL SI FEL DE INSTITUTII BANCARE SA VA PACALEASCA PENTRU IMPRUMUTURI PRECUM CASA ,PRECUM O AFACERE SI MULTE ALTELE ,NU FACETI ACEASTA GRESEALA SA FACETI IMPRUMUTURI ,,,ESTE CA SI CUM TIAI SEMNAT MOARTEA ,,, APA VA FI O MARE PROBLEMA PESTE TOT ,,,VA FI OPRITA INTENTIONAT ,,, LUMINA ELECTRICA VA FI CU ORELE ,,MANCAREA VA FI IN FUNCTIE DE FAMILIE ,,CONTURILE BANCARE VOR FI BLOCATE ,,,SCOLILE SE VOR INCHIDE ,,,IN CONTINUARE SE PREGATESTE UN CUTREMUR DE 9 GRADE PE SCARA RIHCTER ,,CE INSEAMNA ACEST LUCRU ,,Scara Richter este făcută pentru a măsura puterea unui cutremur. Este o scară logaritmică, pentru că magnitudinea, după Richter, corespunde logaritmului măsurării amplitudinii undelor de volum la 100 km de epicentru şi este este gradată de la 1 la 9. De obicei intensitatea cutremurelor nu se exprimă în numere întregi, ci în numere fracţionare ,,Magnitudine 9 : Super-cutremur. Foarte rar. Distruge tot sau aproape tot atât în zona epicentrului cât şi într-o arie de mii de km² în jurul acestuia DAR DE ACEASTA DATA ESTE INTENTIONAT CU VENIRE DIN OCEANUL INDIAN ,,,,POPULATIA PLANETEI TREBUIE SA AJUNGA LA 2 MILIARDE DE SCLAVI SI UN MILIARD DE POLITICIENI ARMATA POLITIE DOCTORI PROFESORI ,,COPII VOR FI SALVATI PACAT CA UNII DIN NOI NU O SA AVEM PUTEREA DE AI VEDEA ,,,TOATE ACESTEA NU VOR FI ACUM SAU MAINE TOATE INCEP IN REGULA ASA CUM LEAM DESCIFRAT DIN IARNA ACEASTA ,,,NU AVEM CE FACE PREA MULTE DECIT O REVOLTA CARE VA IZBUCNI DIN BALCANI ,,,SE CUNOASTE ACEST INCIDENT DAR NU SUNT SIGURI DE UNDE ANUME ,,,,TOATE ACESTE LEGI VIN DIN CEA MAI INDEPARTATA TARA ,,,NU DAU NUME CRED CA O CUNOASTETI ,,,AICI INCHEI SI REVIN MAINE ,,VREAU DOAR SA NU INTRATI IN PANICA ,,,,CEI CARE NU VOR SA CREADA SA PARASEASCA PAGINA FARA COMENTARII VOR PRIMI BLOCK ,
Iulian Brotaru
3 ani în urmă
Foto
“… infarctul a devenit frecvent la vârste mici…”
“… a devenit…” începând de când?
Și care este cauza care a generat această “devenire”?
Noi știm. Voi știți. Ei știu. Toată lumea știe!
Doar ca dacă spui ce știe toată lumea, devii “conspiraționist” și “negaționist”.
Adevărul a devenit “periculos”.
Evidența este “subversivă”.
Și e doar începutul… cu cât vor fi mai multe victime, cu atât gălăgia generată de propaganda va fi mai mare, furia “anticonspitationistă” mai acerbă…
până când furia celor mințiți și îndurerați de pierderea celor dragi va fi mai mare decât cea indusă de teroriștii mediatici.
Abia atunci… va fi începutul sfârșitului minciunii! Se pare ca trebuie sa ne doară, trebuie sa suferim cumplit pentru a ne trezi la realitate, pentru a accepta adevarul.
O vom face!
”Dacă un pacient de 23 de ani ajunge la spital cu durere în piept, acum 10 ani te-ai fi gândit la o miocardită, acum există infarct la 23 de ani. Infarctul a devenit frecvent la vârste mici și cam egal femei- bărbați. (…) Apar niște cicatrici care pot fi vizualizate prin rezonanță magnetică pe o secvență specială. Aceste cicatrici sunt diferite în cazul unui pacient care a suferit un infarct și a unui care a avut miocardită”, spune Dr. Smărăndiță Lăcău, medic primar radiologie.
Iulian Brotaru
3 ani în urmă
Foto
Înscăunații
==========
Nu Aladin e problema, ci justiția. Nu Cotorceni e problema, ci justiția. Nu medicii sunt problema, ci justiția. Nu polițiștii și jăndarii sunt problema, ci justiția. V-ați prins? Justiția nu-și face treaba pentru "c-așa nu vrea ea". Există cadru legislativ care îi cere să regleze din mers derapajele Supereroilor de toate felurile. Nu e nimic fabulos aici, până și Chuck Norris ar trebui să poată fi potolit de justiție. Dacă s-ar vrea. Dacă justiția și-ar face treaba și dacă n-ar mai trage pe nas.
Rețineți următorul lucru, pe care să-l repetați până la epuizare tuturor celor cu care intrați în contact: Ne interesează DOAR lucrurile care servesc intereselor României! Nu NATO, nu UE, nu Ursule, nu directive, nu restricții, nu impuneri, nu ideologii, nu porcării, nu buci și țâțe, nu scandaluri mondene, nu idei preconcepute. DOAR interesul României primează! Ceea ce nu servește intereselor României, trebuie să dispară urgent sub presiunea poporului care este SUVERAN în conformitate cu Constituției țării. Cine zice altfel, e trădător. Constituția nu se negociază, se respectă, toate legile țării fiind o expresie a acesteia. Așa că cine n-o respectă, Jilava!
Vă rog frumos să încetați cu văicărelile. Să încetați cu "ăștia vor să ne facă x sau y". "Ăștia", n-au voie să vă facă nimic, dacă nu vă comportați ca niște bebeluși pe care-i șterg părinții la cur. Renunțați la mentalitatea de sclavi, puneți mâna și cumpărați-vă arme de autoapărare (legale, că doar atât e voie) și pregătiți-vă să le folosiți ca să vă apărați. Ce să apărați? Ceea ce considerați voi vă aveți mai de preț, adică drepturile voastre, teritoriul unde bunicii voștri au luptat, copiii, nepoții, ideile și principiile. Libertatea are un preț pe care ori îl stabilești tu, ori ți-l vor stabili alții. În țara în care autoritățile sunt atât de respectate încât recensământul trebuie făcut sub amenințare cu amendă, se discută mai nou despre restricții la folosirea apei. Asta nu pentru că ar fi secat Dâmbovița, ci pentru că unii execută orbește comenzi venite de aiurea. Dansatorii de la conducerea țării, execută pași de salsa în funcție de cum se aud trilurile prin Vest. Își iau lumină de la unii care n-au niciun fel de autoritate legală într-un stat suveran, unitar, independent și indivizibil. Notați, rețineți și spuneți mai departe: cine afirmă că România nu este stat suveran, trebuie reeducat.
Pregătiți-vă! Lăsați plaja, lăsați vacanța, din toamnă o să fie foarte dificil. Niciodată nu va mai fi cum a fost, renunțați la ideea că vor veni salvatorii. E care pe care, economiile vor pica la un simplu semn. E nevoie de solidaritate, e nevoie de minți ascuțite, de oameni harnici și dispuși să-și piardă viața și mai ales pe a dușmanului, pentru a menține lucrurile la linia de plutire. Să nu spuneți că n-ați fost avertizați, să nu vă plângeți că n-ați avut oameni pe care să-i urmați. La toamnă, vom ieși să le spunem să plece. Mai întâi cu calm și hotărît, apoi vom presa pe ei, fiindcă trebuie să-i dezlipim pe înscăunați de acolo și să-i ducem la judecată. N-o să-i judece hahalerele în robe, nu-i nicio problemă, o să-i judecăm noi, poporul. După capul nostru și după priceperea pe care o avem. În țara asta sunt suficienți oameni cât să regândim toată structura politico-socială a Europei. Cine susține că nu e așa, e trădător și trebuie pedepsit. Cine își denigrează neamul, face boală de sânge. Înțelegeți că NU există nicio altă cale decât înfruntarea directă a dușmanului. Prin metode democratice, prin mișcări pașnice. Nu vor să înțeleagă, presăm. Dacă tot nu vor să înțeleagă, va trebui să-i ajutăm. Li s-a lipit scaunul de cur și nu vor să-l ridice de acolo? Nu-i nimic, îi vom scoate afară cu tot cu scaune. Nu susțin violența, deși ei sunt violenți cu noi de treizeci de ani, ne fură, ne jupoaie de vii. Nu-mi doresc să se ajungă la vărsare de sânge, dar nu trebuie excluse astfel de scenarii. Nu vă fie frică, viața trăită în halul în care vor ei este inacceptabilă. Lăsați lenea, lăsați comoditățile, ne așteaptă vremuri crunte despre care am auzit poate pe la străbunici sau de prin cărțile de istorie.
De ce din toamnă? Pentru că poate până atunci se mai lămuresc oamenii. Nu poți schimba o țară doar cu 500 de oameni care iau atitudine. Pentru că nu vom ieși să ne plângem sau ca să cerem amânări, ori modificări legislative. Vom ieși SĂ-I DĂM JOS și să-i trimitem la zdup! La toamnă nu mai ieșim să ne cerem drepturile, ieșim să li le luăm pe ale lor!
Folosim cookie-uri strict necesare pentru autentificare si securitate. Cookie-urile pentru preferinte,
analitice sau marketing rulează doar dacă alegi să le accepți. Poți schimba oricând alegerea.
Politica de cookie-uri
Strict necesareNecesare pentru autentificare, securitate, sesiune, preferinte cerute explicit si salvarea consimtamantului.
PreferintePăstrează opțiuni de afișare și personalizare care nu sunt esențiale pentru funcționarea de bază.
AnaliticeNe ajuta sa intelegem agregat cum este folosit site-ul si ce trebuie imbunatatit.
MarketingPermite măsurarea campaniilor și conținut personalizat de promovare, dacă va fi activat.
Frate Drag ? în Iisus Hristos ✝️ Dumnezeu și Om ??
Fii Binecuvântat Pretutindeni ??
Mâine, Sâmbătă 25 Iunie este Ziua Mea de Naștere ?
Împlinesc vârsta de 43 Ani ??
Cu Ajutorul lui Dumnezeu ?