#LegeaSuveranității modifică articolul 221 cod Penal cu denumirea marginală “Coruperea sexuală a minorilor” incriminând fapta de a pune la dispoziția minorilor sub 14 ani a oricăror materiale care descriu explicit sexualitatea.
Am urmărit prin această modificare incriminarea oricăror fapte care, sub pretextul "educației sexuale", distrug copilăria și pervertesc mințile și sufletele copiilor noștri.
Această acțiune vine ca răspuns la acțiunile concertate ale "progresiștilor" prin care se încearcă sexualizarea copilăriei și, implicit, prezentarea relațiilor homosexuale și a "ideologiei" fluid gender de la cele mai fragede vârste.
"Articolul 9
Legea nr. 286 din 17 iulie 2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial nr. 510 din 24 iulie 2009, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: (...)
(4) La articolul 221 alineatul 4 se modifică și va avea următorul cuprins:
“Determinarea de către un major a unui minor care nu a împlinit vârsta de 14 ani să asiste la comiterea unor acte cu caracter exhibiționist ori la spectacole sau reprezentații în cadrul cărora se comit acte sexuale de orice natură, precum și punerea la dispoziția acestuia de materiale cu caracter pornografic sau cu conținut care descrie explicit sexualitatea se pedepsesc cu închisoare de la un an la trei ani. (...)”
Expunere de motive:
Articolul 9 modifică Legea nr. 286/2009 - Codul Penal, punând legislația din această materie în acord cu ultimele hotărâri ale Curții Constituționale, dar și cu modificările legislative introduse de prezenta propunere legislativă. (...)
Alineatul 4 al Articolului 9 modifică alineatul 4 al articolului 221 Cod Penal crescând vârsta de la care se pedepsește fapta de a determina minorul să asiste la comiterea unor acte cu caracter exhibiționist ori la spectacole sau reprezentații în cadrul cărora se comit acte sexuale de orice natură de la 13 ani la 14 ani. Totodată s-a incriminat și fapta de a pune la dispoziția minorului de materiale cu caracter pornografic sau cu conținut care descrie explicit sexualitatea. S-a avut în vedere necesitatea prezervării inocenței și dezvoltării firești a minorului în concordanță cu normele morale general acceptate de către societate până la o vârstă la care faptele incriminate își pierd periculozitatea și nu mai sunt de natură să afecteze dezvoltarea psihică a minorului. De asemenea a fost introdusă în sfera ilicitului penal fapta de a pune la dispoziția minorului a oricăror materiale cu caracter pornografic sau cu conținut care descrie explicit sexualitatea avându-se în vedere interesul superior al minorului și impactul negativ asupra psihicului minorilor și a dezvoltării acestuia a materialelor pornografice sau cu conținut care descrie explicit sexualitatea la vârste fragede. (...)"
VA URMA.
Post script:
Dacă sunteți de acord cu principiile promovate de Legea Suveranității înscrieți-vă ca voluntar in #ArmataSuveranității la http://VremSuveranitate.ro!
Vă rog, SHARE!
ÎNTREBĂRILE SĂPTĂMÂNII
Cred că voi pune întrebările astea cel puțin săptămânal!
De ce autoritățile refuză să dea drumul la ivermectină (IVM) ca tratament pentru C-19?
De ce autoritățile impun o singură soluție pentru C-19 (serul magic), din moment ce peste 40 de țări folosesc IVM cu rezultate bune, pentru cazurile incipiente și medii?
Pe cine deranjează că IVM este un medicament ieftin, pe care s-a oferit să-l producă Terapia Cluj, o companie 100% românească?
Pe cine deranjează că tratarea în ambulatoriu cu IVM ar micșora numărul internaților la ATI și al celor intubați cu șanse mici de supraviețuire?
Pe cine deranjează că vindecarea cu IVM ar mări numărul celor imunizați natural, care n-ar mai avea nevoie de injecțiile magice?
Pe cine deranjează că vindecarea cu IVM ar micșora numărul morților de C-19 din statistici?
De ce autoritățile și presa mint că IVM este un medicament exclusiv pentru animale și toxic pentru om?
https://www.facebook.com/niculescu.cristian.96/posts/4743196879048480
Grijă la răceala comună, că vremea s-a răcit.
Îmbrăcați-vă corespunzător, să nu răciți. Grijă la hipertensiunea arterială și la toate bolile cronice sau acute, compensați-le și/sau tratați-le la timp, ca să nu ajungeți la spital.
Se caută cazuri care să justifice măsurile și susțină valul 4 și testul PCR vă poate amâna sau deturna de la tratarea bolii pentru care ajungeti la spital și vă adaugă un tratament experimental toxic. Mai bine să nu fie nevoie să ajungeți acolo!
IatÄ? informa??ii utile atunci c??nd vi se ??ncalcÄ? drepturile!
Patronul, managerul ??i nimeni nu poate sÄ? vÄ? cearÄ? vaccinarea ca sÄ? vÄ? permitÄ? sÄ? merge??i la servici. Nu au dreptul nici mÄ?car sÄ? vÄ? cearÄ? sÄ? divulga??i starea de vaccinat sau nevaccinat! Doar prin hotÄ?r??re judecÄ?torescÄ? vi se poate cere divulgarea secretului medical ??i ??n nici un caz vaccinarea pentru continuarea contractului de muncÄ?!
Prezenta este o reiterare a celei ini??iale care a fost expediatÄ? cÄ?tre cei enumera??i/arÄ?ta??i, conform cu: Data po??tei electronice: s??m. 14 dec. 2019 la 15:29
PETI?šIE/ATEN?šIONARE,
MEMORANDUM
(Proiect de ?šarÄ? sintetic)
Prezenta a fost adresatÄ? cÄ?tre:
1. Pre??edintele Rom??niei, ??i implicit Consilierilor SÄ?i;
2. Parlamentului, respectiv membrilor celor douÄ? Camere;
3. Primul Ministru, precum tuturor Mini??trilor;
4. Academia Rom??nÄ? (ca For Superior de AnalizÄ? ??tiin??ificÄ? ??i PoliticÄ?);
5. Avocatul Poporului (pentru a fi sesizatÄ?);
6. Curtea Constitu??ionalÄ? a Rom??niei (pentru a fi informatÄ?);
7. Presa Rom??nÄ? (pentru a o informa);
8. To??i Rom??nii, precum ??i cÄ?tre to??i CetÄ???enii Rom??nie;
9. Toate GrupÄ?rile Partinice din Rom??nia (parlamentare sau nu);
10. Toate GrupÄ?rile Civil Politice (legal constituire sau nu);
11. SocietÄ???ile Politic Active de pe internet.
Io, subsemnatul Petru Borodi, fiul nÄ?scut din Petru ??i Margareta, ??n anul Domnului 1942 â??â??â??. ??n Timi??oara, posesor al C. I. seriaâ??â??nr. â??â??â??..â??â??. CNP â??â??â??â??â??â??â??â??â??â??., cu domiciliul stabil ??n Cluj-Napoca, Calea Mo??ilor, Nrâ??â??â??â??â??
Afirm cÄ?, nu am fÄ?cut parte din partidul comunist precum din nici un alt partid parlamentar sau nu parlamentar ??n afarÄ? de Organiza??ia PoliticÄ? â?žUniunea Rom??nilor Na??ional Cre??tiniâ? (T. N. ?š.) ??n cadrul cÄ?ruia sunt unul dintre cei trei Membri Fondatori ??i respectiv unul dintre cei trei Coordonatori Decizionali (pre??edin??i).
Motivul care ne determinÄ? a ne adresa Domniilor Voastre:
??tim cÄ? sunt mul??i oameni care ??n??eleg??nd realitatea de fapt sunt ??ngrijora??i ??i revolta??i cÄ?, ?šara Neamului Rom??n precum ??i majoritatea oamenilor sunt ??mpin??i spre limita sÄ?rÄ?ciei ??i a unui colaps generalizat.
AceastÄ? stare impune o Strategie Na??ionalÄ? ??n consecin??Ä?.
(1) Trecerea imediatÄ? la reindustrializarea Rom??niei;
(2) Declararea tuturor resurselor naturale, indiferent de natura acestora, ca fiind Patrimoniu Strategic de interes Na??ional ??i trecerea acestuia ??i a Ministerelor de resort sub controlul ??i gestionarea directÄ? a C.S.A.T. ??i implicit/concomitent cu:
a) Stoparea ??nstrÄ?inÄ?rii ??i recuperarea imediatÄ? a tuturor terenurilor agricole sau cu alte destina??ii, fie ele concesionate sau ??nstrÄ?inate cÄ?tre persoane fizice sau juridice strÄ?ine. Chiar dacÄ? existÄ? prevederile Art. 148 ??n Constitu??ie acestea nu pot contraveni la prevederile inviolabile ale Constitu??iei Rom??niei (vezi obliga??ia StatalitÄ???ii de a respecta ??ntocmai a Art. 1,2,3,4 ??i 152);
b) Stopare imediatÄ? a exploatÄ?rii fondului forestier ??i trecerea la re??mpÄ?durire ??i totodatÄ? constituirea unui supra control militarizat a tuturor ocolurilor silvice;
c) Stopare exportului tuturor produselor, indiferent de natura lor, ??n stare brutÄ?/neindustrializatÄ?;
d) Stoparea exportului de alimente neprocesate ??i instituirea unui sever control al calitÄ???ii alimentelor importate
(3) Excluderea sÄ?rÄ?ciei ??i a lipsei locurilor de muncÄ? prin:
a) Respectarea de cÄ?tre Statalitate a Constitu??iei care o obligÄ? sÄ? asigure un trai decent cu prioritate tuturor cetÄ???enilor Rom??niei ??i prin mÄ?suri de dezvoltare economicÄ? (vezi (1)/Art. 47)
b) Statalitatea are obliga??ia ca sÄ? interzicÄ? importul de for??Ä? de muncÄ? (vezi (4)/Art. 3)
(4) Determinare echilibrului ??i a echitÄ???ii sociale prin:
a) Respectarea ??ntocmai a Constitu??iei ??n ce prive??te egalitatea ??n drepturi ??i excluderea tuturor discriminÄ?rilor (vezi (1)/ Art. 16);
b) Impozitarea gradualÄ? a tuturor marilor proprietÄ???i ??i contorul provenien??ei acestora similar cu Legea 18 a ilicitului;
c) Eliminarea, prin lege, a dispropor??ionalitÄ???ii dintre remunera??ia minimÄ? ??i maximÄ? din cadrul angaja??ilor bugetari, precum ??i reglementarea acesteia ??n limitele ecartului 1-5, respectiv remunera??ia func??iilor necalificate (1) ??i a func??iei de Pre??edinte al Rom??niei (5);
d) Eliminarea, prin lege, tuturor func??iilor sinecurÄ? ??i a angaja??ilor fictivi din cadrul tuturor Institu??iilor Publice, din cadrul deconcentratelor, din cadrul consiliilor de administrare, precum ??i din cadrul oricÄ?ror societÄ???i la care Statalitatea Rom??niei este parte;
e) Interzicerea deplinÄ?, prin lege, a angajÄ?rii unei persoane concomitent, ??n douÄ? sau mai multe func??ii, ??i respectiv a remunerÄ?rii multiple a aceleia??i persoane de la Bugetul Na??ional;
f) Eliminarea deplinÄ?, prin lege, a tuturor remunera??iilor/veniturilor necuvenite, a tuturor privilegiilor oneroase precum sunt multipla remunerare bugetatÄ? a aceluia??i angajat; bonifica??iile date celor din sistemul bugetar; acordarea pensii speciale sau/??i de compensa??ii discriminatorii la pensionare; a tuturor facilitÄ???ilor materiale ??i a altor venituri necinstit motivate.
(5) Legiferarea Legii Patrimoniu Strategic de interes Na??ional
(6) Legiferarea Legii de Transfer a GuvernÄ?rii ??i a Proiectelor de ?šarÄ?.
ATEN?šIONARE.
Aten??ionarea este ??i ea o motivare a Memorandumului.
1. Viitorul NU va fi a imperiilor mari ci a Neamurilor care-??i pÄ?streazÄ?: Unitatea, Principiile de Fundamentare, toate ProprietÄ???ile de Rang Na??ional ??i integritatea Teritoriilor StrÄ?bune !!
2. Pericolul iminent al omenirii NU va consta doar ??n o recesiune de ordin economic sau/??i financiar ci ??n grave colapsuri ??i anume:
a) Lipsa acutÄ? de materiale, minerale ??i materii prime (cade industria);
b) Lipsa acutÄ? de industrie ??i agriculturÄ? (erupe mizeria, pauperizarea);
c) Lipsa acutÄ? de alimente naturale ??i suficiente (cade sÄ?nÄ?tatea);
d) Lipsa acutÄ? de apÄ? potabilÄ? (efecte ale supravie??uirii, scade popula??ia);
e) Lipsa acutÄ? de aer respirabil (??mbolnÄ?virea acutÄ? ??i dispari??ia).
3. Factorii cauzatori ai pierderii SuveranitÄ???ii, ai pauperizÄ?rii unor genera??i ??i ai dispari??ie unui Neam sunt:
a) Lipsa acutÄ? de ConducÄ?tori Politici cu/de caracter (dezordine, haos);
b) Lipsa acutÄ? de DregÄ?tori iubitori de Neam ??i ?šarÄ? (jaf, trÄ?dare);
c) Lipsa acutÄ? a iubiri de Principii, AdevÄ?r, Dreptate ??i Semeni (ura, crime);
d) Degradarea Institu??iei Publice de SÄ?nÄ?tate (demografia ??i mortalitatea);
e) Degradarea Institu??iei Publice de ?ŽnvÄ???Ä?m??nt ??i CulturÄ? (??ndobitocirea);
f) Denaturarea Institu??iei Familiei ??i a Omului prin opresiuni (sclavia);
g) Lipsa acutÄ? de Preo??i ??i ?ŽndrumÄ?tori Vrednici (sodomizarea);
h) Lipsa acutÄ? de iubire de ?šarÄ?, Neam ??i Dumnezeu (dezomenire).
MEMORANDUM.
CAPITOLUL I
Starea de fapt
Articolul 1. Analiz??nd ??i constat??nd realitÄ???ile de fapt, factorii cauzali ??i efectele cazate de ace??tia concluzionÄ?m cÄ?:
(1) Realmente actuala Stare a Na??iuni a atins limita unui colaps generalizat, determin??nd implicit grave atingeri/pierderi SuveranitÄ???ii ??i IntegritÄ???ii Na??ionale, chiar ??i teritoriale;(vezi teritoriile ??nstrÄ?inate)
(2) Eviden??ele dovedesc existen??a unei grave pierderi de oameni ai Rom??niei, prin exodul a peste 5.000.000 de cetÄ???eni ai Rom??niei, ??n mare parte bune pregÄ?ti??i profesional, exod impus ??n deplin contrariu Intereselor Na??ionale ??i deopotrivÄ? determin??nd o gravÄ? afectare a capacitÄ???ii demografice, respectiv de perpetuare a Rom??nitÄ???ii, precum ??i de apÄ?rare a intereselor, identitÄ???ii ??i a SuveranitÄ???ii Na??ionale;
(3) De facto s-a generat o stare de sÄ?rÄ?cie lucie, respectiv analfabetismul determinat de o efectivÄ? pauperizare a peste 50% din cetÄ???enii Rom??niei.
(4) Indiscutabil precum ??i evident infrac??ionalitatea a atins gradul de fenomen, insinu??ndu-se ??i la v??rful angaja??ilor din institu??iile StatalitÄ???ii, iar fÄ?rÄ? de o imediatÄ?, fermÄ? ??i promptÄ? eradicare a fenomenului infrac??ional vom asista la generarea unei StatalitÄ???i infrac??ionale.
(5) Fiind larg cunoscute nu vom ??n??irui toate eviden??ele concurente/participante la determinarea dezastruoasei StÄ?rii de fapt, ??nsÄ? ??n virtutea necesarului de a fi arÄ?tat ??i ??nfÄ???i??at AdevÄ?rul vom recurge la o compara??ie: *Pierderile de Rang Na??ional ??n omeni, valoare/numÄ?r ??i materiale cumulate din decursul ultimelor 200 de ani sunt mult minore ??n raport cu pierderile din ultimii 30 de ani.*
CAPITOLUL II
Factorii Cauzatori de Efecte rÄ?u fÄ?cÄ?toare.
Articolul 2. Eviden??ele dovedesc cÄ?, principalii Factorii Cauzali care au determinat ca efect actuala stare, de dupÄ? 1989, sunt:
(1) Excluderea Practicilor Politice ??i permiterea insinuÄ?rii ??i uzurpÄ?rii StatalitÄ???ii de cÄ?tre diverse grupuri de interes, respectiv de cÄ?tre adep??ii practicilor gregare ale politicianismului.
(2) Practicarea politicianismului (interesul personal sau/??i de grup) clar ??n contra ??i dauna Intereselor Na??ionale, de cÄ?tre majoritatea grupÄ?rilor partinic-ideologice ??i persoane angajate ??n Func??iile Publice cu ??i de Responsabilitate, unii fiind incapabili ??i incon??tien??i, iar al??ii fiind personal interesa??i doar a parvenii ??i a se ??navu??ii preponderent nu cinstit.
(3) Permiterea legilor excesiv tolerante fa??Ä? de infrac??iuni, respectiv infractori, fapt care a generat cre??terea infrac??ionalitÄ???i ??i complicitÄ???i ??i eruperea acesteia ??i ??n r??ndul celor ce ocupÄ? Func??ii Publice.
(4) Pervertirea Justei MÄ?suri a Actului de Dreptate, care determinÄ? inevitabil o labilitate ??i contravenientÄ? definire a Actului de Justi??ie ??i Dreptate; precum este chiar ??i o ac??iune ??n contra Bunelor Practici ale Actului de Justi??ie consfin??it clar ca fiind unul obligatoriu just, de Constitu??iei.
(5) Incon??tienta sau/??i inten??ionata excludere a Selec??iei pe criteriul Valorii, at??t ??n ceia ce prive??te Ac??iunile Politice de imediatÄ? sau ??ndelungatÄ? necesitate, ??i mai ales excluderea criteriul selec??iei valorice â?žOmul Potrivit la locul lui potrivitâ? ??i ??nlocuirea Elitei Na??ionale cu ni??te personaje promovate cu pofta unor grupÄ?ri partinice chiar ??i posesori fiind a unor diplome fictiv/oneros dob??ndite.
(6) Desigur am enumerat numai c????iva Factori Cauzali.
CAPITOLUL III
Efectele rÄ?u fÄ?cÄ?toare.
(EnumerÄ?m doar o parte din Efectele produse de cÄ?tre Factorii Cauzali enumera??i ??n Art. 2 ??i al??ii implicit reziden??i lor)
Articolul 3. TrÄ?darea Intereselor ??i a SuveranitÄ???ii Neamului Rom??n care sunt faptic eviden??iate prin.
area SuveranitÄ???ii Politice, prin actul de admiterea a unor vasalitÄ???ii fa??Ä? de interesele externe, chiar ??i ??n dauna Intereselor de Rang Politic Intern, respectiv Na??ional.
(2) Cedarea SuveranitÄ???ii Na??ionale definitÄ? de Dreptul de Proprietar. Respectiv cedarea Dreptului de Proprietar asupra Teritoriilor, asupra Resurselor Naturale, precum ??i asupra dreptului de exploatare, de distribuire ??i de folosire cu prioritate ??n interesul CetÄ???enilor Rom??niei.
(3) Cedarea de Suveranitate ??n domeniul Evolu??iei ??tiin??ifice, CercetÄ?rii, a survenit prin crasul dezinteres ??i ineficienta sus??inere a Institu??iilor de Cercetare ??i a CercetÄ?torilor.
(4) Cedarea SuveranitÄ???ii Economice, datoritÄ? distrugerii efective, aproape ??n totalitate, a Economiei Na??ionale (vezi ??n genere industria, agricultura, asocia??iile me??te??ugÄ?re??ti ??i altele)
(5) Cedarea SuveranitÄ???ii de ordin Ambiental, respectiv a mediului sÄ?nÄ?tos ??i corect protejat pentru a fi propice trÄ?irii. (vezi deteriorarea apelor, defri??Ä?rile brutal excesive a pÄ?durilor, importul de de??euri, altele)
(6) Cedarea SuveranitÄ???ii energetice ??i ??nstrÄ?inarea sistemului de distribuire a acesteia. (vezi ??nstrÄ?inarea distribu??iei de energie electricÄ? ??i de gaze naturale, sistem de bran??amente care de fapt ??n mare parte este proprietate particularÄ? castul acestora fiind suportat de proprietarii de imobile)
(7) Cedarea SuveranitÄ???ii asupra apei potabil. (vezi ??nstrÄ?inarea sistemului de distribuire care de fapt este proprietate de drept a proprietarilor de imobile)
(8) Cedarea SuveranitÄ???ii Na??ionale ??n domeniul financiar ??i bancar. (vezi sistemelor Bancare ??i Comerciale ??i a altora cu/de interes Politic.
Articolul 4. Cedarea SuveranitÄ???ii Spirituale ??i Intelectuale.
(1) Cedarea SuveranitÄ???ii de Ordin Spiritual constÄ? ??n admiterea abuzivÄ? ??i ??n contra Constitu??iei a populÄ?rii/colonizÄ?rii Rom??niei, ?šara Neamului Rom??n care este fundamentat eminamente pe Principiile Cre??tinÄ?tÄ???ii, doar pentru a satisface o pofta aberantÄ? ??i agresivÄ?.
(2) Cedarea de Suveranitate IntelectualÄ? este produsÄ? din lipsa de definire a unor Institu??ii de ?ŽnvÄ???Ä?m??nt care sÄ? garanteze o bunÄ? educare ??i instruite de ordin general ??i profesional a Viitorimii ??i totodatÄ? care sÄ? elibereze strict justificat ??i conform cu pregÄ?tirea fiecÄ?rui elev/cursant acreditÄ?rile, diplomelor (vezi actualmente cea mai josnicÄ? crimÄ? v??nzarea de diplome ??i plagiatul,care a determinat lipsa de culturÄ? generalÄ? ??i profesionalÄ? mai ales a unora cu masterate ??i doctorate din cadrul StatalitÄ???ii)
(3) Cedarea SuveranitÄ???ii din Domeniul SÄ?nÄ?tÄ???ii Publice care incumbÄ? Institu??iile de Cercetare ??i produc??ie a necesarului Farmaceutic.
(4) Cedarea SuveranitÄ???ii Na??ionale constituitÄ? din cei peste cinci milioane de CetÄ???eni Rom??ni obliga??i sÄ? emigreze, pierdere care incumbÄ? o mare parte din capacitÄ???ile de dezvoltare, produc??ie ??i nu ??n ultimul r??nd de apÄ?rare, emancipare ??i perpetuare a Neamului.
Articolul 5, Producerea ??n cadrul ??i ??ntre institu??iile StatalitÄ???ii de stÄ?ri conflictuale beligerante permanente cauzate de politicianism.
(1) Apartenen??a la politicianism a grupÄ?rilor partinic-parlamentare genereazÄ? varii conflicte care sunt alimentate de o permanentÄ? propagandÄ? politicianistÄ? ??i evident strict din interesul grupÄ?rilor partinic-parlamentare preocupate permanent pentru acapararea unor pozi??ii/func??ii care le pot asigura ob??inerea intereselor politicianiste, de regulÄ? frauduloase, de ??navu??ire personalÄ? sau/??i a afinilor ??i acoli??ilor care-i sus??in.
(2) Inevitabil este cÄ?, ??n consecin??a stÄ?rii beligerante, se induce multor Func??ionari Publici obedien??a, arogan??a, dezinteresul ??n corecta ??i fidela exercitarea a atribu??iilor care le revin sau/??i o stare facilÄ? eruperii dorin??ei de profit ocazional, respectiv asumarea/practicarea stÄ?rii de coruptibil.
(3) Prin ??n??elegerea transpartinic convenitÄ? ??i admisÄ?, de grupÄ?rile parlamentare, a practici politicianiste de condi??ionare a Dreptului Constitu??ional de a fi Ales prin Legea Scrutinului Electoral ??i mai ales condi??ionarea depÄ???irii procentului de 5%, ??i care Lege este preferen??ialÄ?, discriminatorie, necinstitÄ? ??i frauduloasÄ? de facto fiindcÄ?:
a) Pe de o parte Legea acordÄ? grupÄ?rilor partinice parlamentare sus??inere preferen??ialÄ? materialÄ?, pecuniarÄ?, logisticÄ?, precum implicit ??i facilitÄ???i de propagandÄ?;
b) Iar pe de altÄ? parte Legea discrimineazÄ? deplin toate organiza??iile politice noi ??nfiin??ate, ba mai mult le impune condi??ii care le creeazÄ? imposibilitatea de a-??i realiza Dreptul de a fi votate pentru a accede ??n Func??iile Publice ale StatalitÄ???ii. (este a se considera cÄ?, actualelor grupÄ?ri parlamentare nu li s-au impus atare obstruc??ionÄ?ri care de fapt vin a ??ngrÄ?dii Dreptul de a fi Ales)
Articolul 6. Spolierea prin Legi permisive a Banului Public.
(4) GrupÄ?rile partinic-parlamentare ??n propriul interes sau/??i a fidelilor lor au introdus legi preferen??iale prin care acordÄ? membrilor din ierarhia lor ??i a unor segmente bugetate drepturi ??i venituri nu cuvenite sau/??i nu justificate de un efort/presta??ie deosebitÄ? depusÄ?, precum sunt:
a) Sinecurile ??i angajarea ??n douÄ? sau mai mule func??ii bugetate;
b) Angajarea fictivÄ? ??n diverse func??ii bugetate;
c) Acces la contractele din Banul Public;
d) Imunitatea ??i inamovibilitatea (de fapt clare facilitÄ???i de sustragere de la rigorile Legii);
e) Practicarea absenteismului, a sustragerii de la actul de decizie ??i a inactivitÄ???ii efective, ??n special a parlamentarilor (ne??ndeplinirea datoriei fa??Ä? de Func??ia PublicÄ? ocupatÄ?, remuneratÄ? ??i ??ncÄ?lcarea JurÄ?m??ntului de Credin??Ä? !)
f) Diverse sporuri ??i alte avantaje materiale (discriminatorii);
g) Remunera??ii excesive (vezi raport fa??Ä? de salariul minim!);
h) PensionÄ?ri preferen??iale a unor categorii de bugetari (la limite de v??rstÄ? nejustificatÄ? sau/??i motivatÄ? logic);
i) Permiterea cumulului de remunera??ie bugetatÄ? cu pensia (??n dauna angajÄ?rii de cadre tinere);
j) Compensa??iile speciale/excesive acordate unor angaja??i bugeta??i la pensionare (discriminatorii);
k) Acordarea de pensii speciale/oneroase (nu justificate de o muncÄ? de excep??ie depusÄ?, ??i fiind indiscutabil deplin discriminatorii)
l) Acordarea ??i de alte avantaje direc??ionate pentru activul de partid sau/??i cÄ?tre sponsorii/contributorii ??i membrii grupÄ?rilor partinic-parlamentare (Toate acestea fiind clar preferen??iale, nemotivate ??i clar frauduloase).
(2) Toate aceste spolieri a Banului Public coroborate, ??n special, cu o produc??ie internÄ? insuficientÄ? (minorÄ? ??i sub-poten??ialul real) vor determina exodul for??ei de muncÄ? ??i implicit recurgerea la ??mprumuturi externe ??i ??n final colapsul financiar ??i incapacitatea de platÄ? a ?šÄ?rii. (vezi ??i incapacitatea de platÄ? a remunera??iei aferentÄ? bugetarilor, restituirea sumelor aferente dreptului la pensie, etc.)
a) Coroborarea efectelor rÄ?ufÄ?cÄ?toare enumerate, ??i a altora nu arÄ?tate, procedeazÄ? sistemic ??i inevitabil la degradanta Starea de Fiin??are a Na??iunii.
CAPITOLUL IV
Solu??ii urgente.
(Pentru solu??ionarea vicioasei stÄ?rii de fapt considerÄ?m ca fiind util necesare a fi legiferate c??teva legi ??n materie, pe care le enumerÄ?m)
Articolul 7. Legea Patrimoniului Natural de Rang Na??ional.
(1) Prezentele solu??ii vin ??n consecin??a ??i contra acestor stÄ?ri de fapt Deci strict din considerente politice venim, ??n ??ntregirea prezentului Memorandum, cu prezentele propunerii de solu??ii conforme cu Constitu??ia.
(2) Propunerea Legii de constituire a Patrimoniului Natural de Rang Na??ional vine pentru respectarea ??ntocmai a Constitu??iei Rom??niei, precum ??i din considerente de Strategie Na??ionalÄ? pe termen imediat, mediu ??i lung, necesarÄ? pentru apÄ?rarea intereselor CetÄ???enilor Rom??ni.
(3) PÄ?strarea ??i respectarea acestor deziderate stÄ? sub controlul direct al C. S. A. T. iar Primul Ministru rÄ?spunde, ??n solidar cu Guvernului, pentru protejarea, gestionarea ??i administrarea judicioasÄ? a acestor resurse, av??nd ca ??i considera??ie clarÄ? prioritatea garantÄ?rii necesarului intern pe termen imediat, mediu ??i de lungÄ? perspectivÄ?, cu aceste bunuri strategice.
(4) Ministerul Comer??ului Exterior sub controlul direct al C.S.A.T. rÄ?spunde direct de respectarea ??ntocmai a Legii Patrimoniului Natural ??n ceia ce prive??te exportul de bunurile definite de aceasta, precum ??n mod deosebit de corecta calitatea a importurilor de alimente.
Articolul 8. Legea Patrimoniului Natural este strict constitu??ionalÄ?.
(vezi Constitu??ia Rom??niei, Titlul I Principii generale)
(1) Conform cu prevederile Constitu??iei Rom??niei ProprietÄ???ile incumbate teritoriului ?šÄ?rii, indiferent de categorie sau/??i destina??ie, nu pot constitui obiectul concesionÄ?rii, dona??iei sau a altei tranzac??iei numai ??ntre cetÄ???enii rom??ni sau/??i societÄ???ile Rom??ne ??nregistrate cu domiciliul ??i activitatea stabilite strict ??n Rom??nia.
(2) TotodatÄ? Legea define??te cÄ? atare tranzac??ii care eventual contravin Constitu??iei precum ??i prezentei Legi sunt nule de drept absolut ??i fiind ??n opozi??ie cu Constitu??ia Rom??niei au caracter caduc ??i ??n consecin??Ä? se reziliazÄ? de drept, de??ndatÄ? ce sunt cunoscute.
Articolul 9. Constitu??ia Rom??niei consfin??e??te cÄ?:
(1) ?Žn ??ntregul sÄ?u Teritoriul Rum??niei este inalienabil precum garanteazÄ? ??i integritatea teritoriului (vezi (1)/Art. 3 ??i (1)/Art. 152)
(2) Constitu??ia garant??nd integritatea Teritoriului Rom??niei define??te fÄ?rÄ? de dubiu cÄ? sub acela??i regim al inalienabilitÄ???i/??nstrÄ?inÄ?rii sunt toate cele ce incumbÄ?, ca esen??e ??i constituire, teritoriul Rom??niei, indiferent de natura, starea, compozi??ia sau/??i de destina??ia ??i utilitatea acestora.
(3) ?Žn virtutea prevederilor Constitu??iei este indiscutabil adevÄ?rul cÄ?, ??n sensul de Teritoriu sunt clar definite toate cele ce sunt, prin origine naturalÄ?, parte integralÄ? cuprinsÄ? ??n ??i de Teritoriul cuprins ??n cadrul Fruntariilor Rom??niei. Deci indiscutabil Constitu??ia nu se referÄ? (??nscriind cuv??ntul teritoriu) doar la ceva nedefinit ci ??n deplinÄ?tatea concretului sÄ?u ??l aratÄ? ca fiind:
a) ?Žntreaga florÄ? ??i faunÄ?, apa ??i aerul, precum ??i toate elementele care sunt parte constituentÄ? a teritoriului ??n totala profunzime/compozi??ie a solului (dacÄ? ??n??elege??i sau nu) p??nÄ? ??n centrul pÄ?m??ntului precum un con rÄ?sturnat cu v??rful ??n jos ??i cu suprafa??a cuprinsÄ? ??ntre Fruntariile ?šÄ?rii.
b) Deci Constitu??ia define??te ca integralitate a Teritoriului Rom??niei toate bogÄ???iile solului, subsolului, apele, precum ??i Cerul de deasupra ?šÄ?rii, adevÄ?r recunoscut de toate Neamurile/?šÄ?rile ??i tratatele interna??ionale.
Articolul 10. Ca parte a Patrimoniului Natural de Rang Na??ional sunt:
(1) Suprafa??a teritorialÄ? propriu zisÄ?, indiferent de destina??ia acesteia de origine sau/??i stabilitÄ? prin necesar de om ??i legi;
(2) ?Žntregul poten??ial/volum al apei, indiferent de natura, starea sau locul unde se gÄ?se??te;
(3) ?Žntregul depozit de zÄ?cÄ?minte naturale necesare ??n domeniile industriei ??i a construc??iilor;
(4) ?Žntregul patrimoniu forestier, indiferent de/??i ??n a cui proprietate sau folosin??Ä? legitimÄ? este la un moment dat;
(5) Toate produsele/resursele naturale ale solului, precum flora ??i fauna, furajele, fructele, v??natul, de naturÄ? piscicolÄ? ??i altele care sunt ??n proprietate publicÄ?.
Articolul 11. Regimul tuturor celor ce apar??in Patrimoniului Natural.
(1) Toate resursele naturale (vezi Art.10) ??i implicit rezervele de minereuri, minerale, materii, precum ??i de alte materiale prime pentru industrie sau/??i pentru construc??ii sunt constituente ale Patrimoniului Natural de Rang Na??ional ??i oricare tranzac??ie de ??nstrÄ?inare cÄ?tre pÄ?r??i strÄ?ine este strict interzisÄ? ??i este infrac??iune pedepsitÄ? de Legi.
a) Exploatarea tuturor acestora se face cu prioritate ??n interesul cetÄ???enilor din Rom??nia, chiar dacÄ? efectuarea efectivÄ? a exploatÄ?rii se face de cÄ?tre societÄ???i angajate ??n acest sens.
b) Eliminarea tuturor intermediarilor dintre producÄ?torii ??i consumatorii energiei electrice, gazelor naturale ??i apÄ?.
c) Exportul acestora ??n stare neprelucratÄ? nu este admis a constitui obiect comercial, respectiv marfÄ? contra pecunii, ci numai ca produse finite sau ??n schimb/contrapartidÄ? cu materii ??i materiale de import necesare produc??iei ??i folosin??ei interne.
(2) SÄ? se interzicÄ? pe o perioadÄ? de minim 15 ani exploatarea fondului forestier pentru refacerea ??i men??inerea ecosistemului, a se admite strict tÄ?ierile de curÄ???ire pentru necesarul lemnului de foc.
a) Refacerea patrimoniului forestier prevede obliga??ia tuturor celor care exploateazÄ? aceastÄ? resursÄ? sÄ? planteze un anume numÄ?r de puie??i ??n func??ie de metrii cubi de lemn tÄ?iat, nerespectarea acestei clauze este infrac??iune.
b) ?Žn scopul refacerii patrimoniului forestier se va subven??iona cu puie??i pe to??i acei care doresc ca sÄ? ??mpÄ?dureascÄ? terenuri definite de Statalitate ??n acest scop, ??i se acordÄ? dreptul de folosin??Ä? ve??nicÄ? asupra loturilor ??mpÄ?durite acelor persoane fizice sau juridice care pe cont propriu planteazÄ? puie??ii oferi??i de cÄ?tre Statalitate, prin intermediul Ocolelor Silvice.
Articolul 12. Legea apei sÄ? prevadÄ? o judicioasa gospodÄ?rire a tuturor resurselor de apÄ?.
(1) Toate resurse naturale de apÄ?, din subsol, din lacurile de acumulare sau altele de pe Teritoriul ?šÄ?rii, sunt parte integralÄ? din Patrimoniul Natural al Rom??niei, indiferent de natura ??i provenien??a lor se constituie ??n Patrimoniu Natural de Rang Na??ional care trebuie strict reglementat ??i protejat prin legi speciale, clare ??i ferme, iar poluarea acestora este infrac??iune pedepsitÄ? de Legi.
(2) Exportul de apÄ? ??i a apei minerale ??mbuteliate se poate face numai ??n contra partidÄ? cu produse alimentare de primÄ? necesitate sau cu fructe exotice.
Articolul 13. Regimul produselor alimentare ??i a furajelor.
(1) Produc??ia de: cereale, furaje, produse alimentare de primÄ? necesitate, fructe, precum ??i a tuturor materiilor ??i materialelor prime sau conservate din categoria produselor alimentare, se constituie ca necesar alimentar de prim rang pentru trÄ?irea fireascÄ?, sÄ?nÄ?toasÄ? ??i ??ndestulatÄ? a CetÄ???enilor Rom??nie.
a) ?Žn Rom??nia ??ntre producÄ?tor ??i consumator acestora este interzisÄ? ac??iunea oricÄ?rui intermediar/speculant, aceasta se constituie ??n infrac??iune ??i este pedepsitÄ? de lege.
(2) Dreptul de export al acestora produse este condi??ionat ??i se va face numai dacÄ? excede necesarului definit de consumului intern efectiv, sub strictul control, responsabilitatea ??i avizul func??ionarilor angaja??i ??i acredita??i, ??n acest sens, de Ministerul Comer??ului Exterior.
(3) Numai producÄ?torii acestor bunuri de primÄ? necesitate au dreptul de a-??i vine aceste produse fie personal ??n magazine proprii ??i pie??e sau/??i tot direct cÄ?tre societÄ???ile comerciale de v??nzare cu amÄ?nuntul.
(4) Produsele agricole din gospodÄ?ria personalÄ? de subzisten??Ä? care exced nevoilor personale pot fi comercializate ??n pie??e numai direct de cÄ?tre ??Ä?rani, producÄ?tori.
a) Nu se considerÄ? produc??ie impozitabilÄ?, a acestora, dacÄ? se face pentru uz familial-propriu sau pentru v??nzarea ??n pie??e direct de cÄ?tre producÄ?tori.
(5) Legea vine a garanta asigurarea internÄ? a necesarului de alimente ??i furaje; diminuarea pre??urilor; precum ??i pentru eliminarea speculei; pentru excluderea exportului ??i re-importului fictiv ??i a altor fraude financiare.
(6) Constitu??ia nu interzice ci sus??ine aceastÄ? lege ca fiind strict necesarÄ? pentru garantarea calitÄ???i vie??ii; a unui trai sÄ?nÄ?tos ??i decent ??n favoarea prioritarÄ? a cetÄ???enilor Rom??niei.
CAPITOLUL V
Legea Transferului GuvernÄ?rii ??i a Proiectelor de ?šarÄ?.
Articolul 14. Legea transferului GuvernÄ?rii.
(1) Puterea ExecutivÄ?, prin menire, scop, atribu??ii ??i ??ndrituiri are ??i obliga??ia ca toate ministerele, ??nainte cu 45 de zile de predarea mandatului de patru ani, sÄ? defineascÄ? un raport justificativ explicit, concret ??i public care sÄ? dovedeascÄ? cheltuirea Banului Public ??i a altor Bunuri Publice pe ??ntreaga perioadÄ? a mandatului.
a) Raport de predare a mandatului este obligatoriu pentru a-??i justifica corecta activitate, raport care va cuprinde implicit ??i toate costurile proprii StatalitÄ???ii cu func??ionarea pe care le-a generat ??n sarcina Neamului Suveran, precum ??i investi??iile realizate ??i justificarea costurilor acestora, dar ??i ce cheltuieli rÄ?m??n, ca sarcinÄ?, Banului ??i Bunurilor Publice pe termen mediu ??i de perspectivÄ?.
Articolul 15. Legea Transferului Proiectelor de ?šarÄ?.
(1) Parlamentul are obliga??ia ca sÄ? defineascÄ? sau/??i sÄ? completeze, conform necesarului, Proiectul de Dezvoltare al Neamului ??i al ?šÄ?rii, pe toate termenele prin care sÄ? dispunÄ? distribuirea efortului ??i a costurilor just ??i echilibrat ??n tot teritoriul Rom??niei.
a) Proiectul de ?šarÄ? odatÄ? fiind definit ??i instituit cu putere de Lege de cÄ?tre Parlament toate viitoarele Guverne ??i institu??ii ale StatalitÄ???ii, precum ??i GrupÄ?rile partinic-politice, au obliga??ia sÄ?-l respecte ??i sÄ?-i asigure buna realizare, cu eventualele ajustÄ?ri ??i ??mbunÄ?tÄ???iri inerent pretinse de desfÄ???urarea Proiectului, ??nsÄ? fÄ?rÄ? a-l rediscuta sau ??ntrerupe abuziv, nemotivat temeinic ??i ??n contra Legii Planului Metodic, doar din considerente ideologice sau chiar politicianist-propagandistice.
(2) Puterea ExecutivÄ? la fiecare predare/preluare de mandat periodic (de patru ani) are obliga??ia ca:
a) La predare sÄ? defineascÄ? un raport cu toate Proiectele de ?šarÄ? care prin Legi sunt de realizat ??i rÄ?m??n de continuat sau de ??nceput pentru membrii Puterii Executive nou instalatÄ?;
b) Raportul Puterii Executive are obliga??ia de a cuprinde ??ntocmai toate sarcinile corespondente Legilor aferente Proiectelor de ?šarÄ? ??i ??n concret ??i exact sÄ? arate stadiul de derularea acestora, precum ??i Planul Metodic de realizare a proiectelor ??n derulare.
c) Puterea ExecutivÄ? cÄ?reia ??i ??nceteazÄ? mandatul are obliga??ia ca prin raportul de predare sÄ? justifice sau/??i sÄ? arate concret toate eventualele impedimentele care au concurat la nu realizarea ??n termenele prevÄ?zute de Lege, pentru a fi cunoscute ??i excluse de Puterea ExecutivÄ? nou instalatÄ?.
SUS?šINEREA MEMORAMDUMULUI.
(?Žn ??ntreg este bazatÄ? ??i sus??inutÄ? pe prevederile Constitu??iei ??i pe Legi ??n vigoare.)
Articolul 1. Precum Spiritul ??i ??nscrisele consfin??ite de Constitu??ia Rom??niei le invocÄ?m ??n sus??inerea Memorandumului aidoma Temeinicii ??i CÄ?lÄ?uze ne sunt Iubirea de Cruce, AdevÄ?r, Neam ??i ?šarÄ?!
A??a sÄ? ne ajute Dumnezeu !!
Articolul 2. ?Žn Rom??nia, toate legile, p??nÄ? ??i Constitu??ia, sunt accesorii-subsidiare la *Principiile de Fundamentare ??i TrÄ?ire ale Neamului Rom??n ??i la Cre??tinÄ?tate.*
Omnem legibus, etiam Constitutione, sint accessoria ad *Christianismum et ut Gentem Principiorum, sint ??n Romania.
Articolul 3. Indiscutabil toate suzeranitÄ???ile, drepturile ??i libertÄ???ile ??nscrise ??n prezenta Constitu??ie sunt inviolabile, intangibile ??i imprescriptibile ca fiind ??i consfin??ite de Voin??a Neamului Suveran Rom??n, exprimatÄ? prin Institu??ia Referendumului de instituire a Constitu??ii. (excep??ie fiind numai dupÄ? starea definitÄ? de Titlul VII)
(1) ?Žn acest adevÄ?r nici o autoritate sau institu??ie a StatalitÄ???ii nu au legitimitatea ??n a aduce atingeri sau sanc??iuni, de nici un fel, Dreptului Sacru la LegitimÄ? ApÄ?rare al Neamului Suveran Rom??n, care incumbÄ? ??i dreptul legitim de a ac??iona, ??n modul ??i cu mijloacele impuse, ??n contra oricÄ?ror factori cauzali care deterioreazÄ? Starea ??i Fiin??a Neamului Rom??n, fie factor natural, fie factor agresiv de tip imperativ, dictatorial, cotropitor sau de naturÄ? politicianistÄ?, respectiv fie venite din interior prin trÄ?dare sau/??i din exterior. (vezi Art. 24; (1)/Art. 54 ??i (1)/Art. 55)
(2) Ba mai mult, ??n acest sens, conform Constitu??iei, ??eful StatalitÄ???ii sau dupÄ? caz Pre??edintele Camerei Senatului, are dreptul-obliga??ie de a decreta starea de urgen??Ä? ??i prin Institu??ia Consiliului Suprem de ApÄ?rare a ??Ä?rii sÄ? dispunÄ? tuturor institu??iilor StatalitÄ???ii, civile ??i militarizate, ca sÄ? participe de??ndatÄ? ??n solidar cu Neamul Rom??n Suveran la ??nlÄ?turarea factorului cauzal al agresiuni sau/??i a agresorilor/agresiunii ??n sine, fie cÄ? acesta vin din interior sau/??i exterior. (vezi (1)/Art. 92 ??i (1)/Art. 93)
Articolul 4. Principiile Na??ional-Cre??tine sunt omni imperative deoarece ??nsÄ???i Constitu??ia le recunoa??te, ??nscrie ??i consfin??e??te ??i prin acestea li se subordoneazÄ?. (vezi (3)/ART. 33)
(1) Principiile Na??ional â??Cre??tine fiind consfin??ite de Constitu??ia Rom??niei devin obligatorii tuturor Legilor, precum ??i ??ntregii StatalitÄ???i deoarece prevederile constitu??ionale sunt indiscutabile ??i at??t Legile Rom??niei precum ??n integralitate ??i Statalitatea Rom??niei sunt obligatoriu subsidiare Constitu??iei. (vezi (5)/Art. 1 ??i (2)/Art. 16)
(2) Constitu??ia Rom??niei pentru a nu admite nici un dubiu vine ??i consfin??e??te ca obligatorii Principiile Na??ional Cre??tine cu prioritate at??t pentru toate Institu??iile StatalitÄ???ii Rom??ne ??i implicit pentru to??i angaja??ii StatalitÄ???ii, iar pentru a ??ntÄ?rii definitiv acest AdevÄ?r vine ??i nu admite dec??t condi??ionat de JurÄ?m??ntul de Credin??Ä? fa??Ä? de Neam ??i ?šarÄ? cu m??na pe Constitu??ie ??i Biblie â?žA??a sÄ?-mi ajute Dumnezeuâ? urmÄ?toarele:
a) Validarea Pre??edintelui (vezi(2)/Art. 82)
b) Validarea parlamentarilor (vezi (1)/Art. 70)
c) Validarea tuturor membrilor Guvernului (vezi (1)/Art. 115)
d) Validarea tuturor Func??ionarilor Publici (vezi (6)/Art. 62 din Legea nr.188 /8-12-1999)
e) Validarea prin Legea JurÄ?m??ntul depus de For??elor Armate (vezi Legea nr. 8 din 10 ianuarie 2002 ??i (1)/Art.118/Constitu??ie)
Articolul 5. Voin??a ??i decizia supremÄ?, ??n toate cele ce apar??in trÄ?irii Neamului Rom??n-suveran, revine de drept Neamului Rom??n bÄ???tina?? ??i implicit Suveran. (vezi (1), (2) Suveranitatea Art. 2. ??i (2)/Art.8. precum ??i (1)/Art. 20, respectiv Dreptul la liberÄ? determinare a Na??iunilor)
Articolul 6. Entitatea Neam este unica entitate suveranÄ? dupÄ? Dumnezeu ??i de??ine, de drept divin ??i just, toate proprietÄ???ile care-i revin de drept, implicit cele de ordin teritorial. Entitate Neam care dimpreunÄ? cu to??i oamenii rom??ni ??i cu toate proprietÄ???ile Sale constituie un Ansamblu Unitar ??i Indivizibil, respectiv Ansamblul Rom??n Neam-??arÄ?. (vezi (1), (2) Suveranitatea Art. 2. ??i (2)/Art.8.)
(1) Deci Neamul Rom??n este o Entitate SuveranÄ? ??i ProprietarÄ? care incumbÄ? strÄ?bunii, actual trÄ?itorii, viitorimea ??i incumbÄ? ??i Rom??nii din exteriorul teritoriilor rom??ne fiecare cu vrednicia ??i drepturile care le revin, fiind ??i stÄ?p??nÄ? de drept asupra celor aferente Teritoriilor rom??ne. (vezi (1), (3)/Art. 3.Teritoriul ??i (1), (2) Art. 4. ??i Art. 7.)
(2) Familia este nucleul esen??ial de constituire ??i perpetuare a EntitÄ???ii Neam Rom??n, ??i este constituitÄ? cre??tine??te, numai din douÄ? persoane de sens opus prin na??tere, respectiv femeie, bÄ?rbat ??i prunci. (vezi(2)/Art. 48)
Articolul 7. Neamul Rom??n, dimpreunÄ? cu toate Etniile conlocuitoare ??i cu toate proprietÄ???ile Sale care-i revin de drept, indiferent de natura, starea de fiin??are ??i origine ale acestora, constituie un organism integral, respectiv Ansamblul Rom??n Neam-??arÄ?. (pentru edificare a se consulta Titlul I ??i Capitolul I al Titlului II al Constitu??iei)
(1) ?Žn ??i din aceste considerent, respectiv a fiin??Ä?rii efective a Ansamblului Rom??n Neam-??arÄ?, ??n integralitate Neamul Rom??n fiin??eazÄ? ??i actualmente ca esen??Ä?-suflet al Ansamblului ??i de??ine indiscutabil ??i nu negociabil integralitatea virtu??ilor de Proprietar ??i Suveran deplin.
(2) ?Žn consecin??a, acestor adevÄ?ruri, numai sub voin??a, ??n interesele ??i cu dispozi??ia Neamului Rom??n proprietÄ???ile pot fi prezervate, consumate sau ??nstrÄ?inate, conform cu prevederile Constitu??iei de Drept, sub supravegherea ??i administrarea Institu??iilor apar??inÄ?toare StatalitÄ???ii care au calitate de ordonator, de executant precum ??i de a sanc??iona ??ncÄ?lcÄ?rile Constitu??iei ??i a legilor. (pentru edificare a se consulta Titlurile I ??i II al Constitu??iei
Articolul 8. Nu discutÄ?m adevÄ?rul cÄ?, de facto Constitu??ia Rom??nÄ? pentru a fi instituitÄ? de Drept are obliga??ia de a fi o fidelÄ? ??i ordonatÄ? transpunere a Principiilor de Fundamentare ??i TrÄ?ire ale Neamului Suveran Rom??n. Principii pe care Constitu??ia doar vine ??i le ??nscrie, ??n spiritul ??i litera lor proprii, ??i se admite a fi supusÄ? Institu??iei Referendumului fiindcÄ? numai astfel consfin??e??te strict Voin??a Neamului Rom??n ca fiind unica SuveranÄ? ??n a decide Principiile de TrÄ?ire pe propriile teritorii ??i ??n rela??ia cu alte Neamuri Suverane. (vezi (3)/Art. 151 ??i Art.153 ??i Art.156)
(1) Indiscutabil o Constitu??ie de Drept admite fiin??area numai a G??ndirilor/Ac??iunilor Politice ??i a Legilor juste care:
(2) ?Ži sunt subsidiare; (vezi (5)/Art. 1; a), d)/Art. 146 ??i Art. 154)
(3) Sunt G??ndiri/Ac??iuni strict Politice care exclud politicianismul; (vezi (2)/Art. 2)
(4) Sunt Legi strict Constitu??ionale, deci clare, nu interpretabile ??i nu admit practici necinstite; (vezi (1)/ Art. 154 ??i (1)/Art. 155)
(5) Au virtutea de a determina/defini o bunÄ? r??nduire politicÄ?;
(6) Au caracter faptic ??i evident politic ??ntru o armonizare echilibratÄ? a Ansamblului Neam-??arÄ?; (vezi (2)/Art. 2; (1)/Art. 4 ??i (2)/Art. 80)
(7) PrezervÄ? ??i definesc Actul de Dreptate, precum ??i ferme mÄ?suri de sanc??ionare, just argumentatÄ?, care rezidÄ? ??n consecin??a unei atingeri sau agresiuni dovedite ??i definesc concret dezdÄ?unarea adecvatÄ?. (pentru edificare a se conspecta Titlul II Capitol I)
Articolul 9. Oricare altÄ? constitu??ie care nu respectÄ? subsidiaritatea fa??Ä? de Principiile Neamului Suveran Rom??n, ci derivÄ? din teorii ideologic-partinice sau/??i fiind impusÄ? de for??e de opresiune sau/??i de cotropire, este legitim consideratÄ?, de cÄ?tre Neamul Rom??n Suveran, ca fiind sub Nulitate AbsolutÄ?, respectiv dictatorialÄ?, imperativÄ? ??i ca fiind fÄ?rÄ? nici un Temei Legitim ??i av??nd cel mult efecte temporale, obligatoriu de exclus de cÄ?tre Neamul Suveran prin mijloacele impuse de agresor/i sau precum abrogarea constitu??iei din 21-7-1965. (vezi Art. 153)
Articolul 10. Toate cele ce nu sunt permise de cÄ?tre Principiile de TrÄ?ire ale Neamului Rom??n sau/??i de Principiile Cre??tinÄ?tÄ???ii nu poate a permite Constitu??ia Rom??niei a Neamului Rom??n-cre??tin ??i ??n consecin??Ä? nici Legile rom??ne, ??i sunt ferm interzise, sanc??ionate ??i condamnate de Neamul Rom??n Suveran ??n virtutea Dreptului la LegitimÄ? ApÄ?rare a Fiin??ei Sale.
(1) Constitu??ia Rom??niei consacrÄ? ??i consfin??e??te Neamului Rom??n acest Drept Legitim la ApÄ?rare, ??i ??l impune clar ??i cu fermitate ??i tuturor Institu??iilor apar??inÄ?toare StatalitÄ???ii Rom??ne pentru a fi constitu??ionale ??i legitime. (vezi Art. 24; (1)/Art. 54 ??i(1)/Art. 55)
Articolul 11. Spiritul ??i Litera Constitu??ie nu admite nici o atingere a unui Drept, dec??t dacÄ? expres prevÄ?zutÄ? o condi??ie prin care un drept se suspendÄ? sau pierde.
Articolul 12. To??i cetÄ???enii Rom??niei sunt egali ??n fa??a Constitu??iei ??i a legilor ei subsidiare fÄ?rÄ? de nici un privilegiu sau o atingere din vreun considerent discriminatoriu. (vezi (1), (2)/Art.16)
(1) Oricare discriminare sau/??i privilegiu sunt abuzive ??i imperative ??i trebuie a fi eradicate prompt ??i fÄ?rÄ? de echivoc.
Articolul 13. Spiritul ??i Litera Constitu??ie garanteazÄ? toate drepturile ??i libertÄ???ile ??i implicit nu admite nici o atingere a unui Drept, dec??t dacÄ? expres prevÄ?zutÄ? constitu??ional o condi??ie prin care un drept se transferÄ?, suspendÄ? sau pierde. (vezi (3)/Art.1)
(1) Dreptul la muncÄ? este un Drept Garantat de cÄ?tre Constitu??ia Rom??niei tuturor cetÄ???enilor pentru a-??i dob??ndi prin cÄ?i cinstite cele necesare trÄ?irii demne ??i decente. (vezi (1), (2)/Art. 41)
(2) Prin chiar scopul sÄ?u Dreptul la muncÄ? poate fi transformat prin exercitarea lui pentru dob??ndirea celor necesare traiului. Astfel ??ntre proprietarul acestuia ??i un proprietar de drept cu capacitate de angajator, respectiv proprietarii unor drepturi convin liber, ??nsÄ? conform legilor, a face schimb de drepturi, ??n consecin??Ä?:
a) Angajatul de fapt nu dob??nde??te nici un venit sau plus valoare impozabilÄ?, ci strict ??i numai drepturile cuvenite ??n schimbul efectuÄ?rii efective a unei munci fizice sau/??i intelectuale ??n beneficiul angajatorului, ??n virtutea dreptului la muncÄ? ??i a dreptului de a dispune liber de propria persoanÄ? (vezi (2)/Art. 26)
b) Angajatorul deduce, din venitul sÄ?u brut, ??i toate drepturile cuvenite angajatului, respectiv ca fiind cheltuiala cu for??a de muncÄ?, precum deduce oricare altÄ? cheltuialÄ?. Astfel angajatorul are obliga??ia de a achita toate costurile legitime aferente folosirii/consumÄ?rii for??ei de muncÄ? a angajatului ??n vederea ob??ineri unui beneficiu personal.
(3) Excluderea oricÄ?rei impozitÄ?ri, taxÄ?ri, etc. a Dreptului la muncÄ? vine tocmai pentru excluderea dublei uzitÄ?ri/exploatÄ?ri a for??ei de muncÄ?, respectiv de cÄ?tre angajator prin munca efectivÄ? ??i de cÄ?tre Statalitate prin diverse taxe, impozite, etc.
a) Constitu??ia Rom??niei prin Legile ??n materie define??te ca strict din valoarea veniturilor nete realizate de o societate sau angajator sÄ? fie suportate ??n integralitate toate cheltuielile care sunt aferente costurilor cu educarea, instruirea ??i ??ntre??inerea stÄ?rii bune a sÄ?nÄ?tÄ???ii angaja??ilor, care costuri vor fi suportate din veniturile care derivÄ? din efectuarea presta??iei de cÄ?tre angajat ??n beneficiul respectivei societÄ???i sau angajator.
Articolul 14. Constitu??ia Rom??niei ??n mod explicit define??te dob??ndirea fÄ?rÄ? de echivoc, din avu??ia ??i banul public, a dreptului la ocrotirea sÄ?nÄ?tÄ???ii precum ??i a dreptului la ??nvÄ???Ä?m??nt, la instruc??ie profesionalÄ? ??i accesul la culturÄ?. (vezi (4)/Art. 32; (1)/Art. 33; (1), (2)/Art. 34; (2)/ Art. 41 ??i (2)/Art. 47)
Articolul 15. Puterea de Suveran consfin??itÄ? de Constitu??ie.
(1) Constitu??ia prezervÄ?, Neamul Rom??n Suveran, fÄ?rÄ? de echivoc ??i pe Just Temei, dreptul de a pretinde StatalitÄ???ii respectarea ??i punerea ??n fapt a prevederilor constitu??ionale, precum ??i obliga??ia de a exclude, just ??i c??t mai deplin, toate efectele care au caracter discriminator, opresiv, imperativ sau ??i prin uzurpare au fost impuse prin constr??ngeri, de oricare naturÄ? ??i provenien??Ä? imperativ-dictatorialÄ?.
(2) ?Žn acest sens Constitu??ia define??te fiin??area institu??iilor cu atribu??ii ??i puteri depline, precum sunt: Institu??ia Scrutinului Electoral; Institu??ia Referendumului; Institu??ia Justi??iei; Institu??ia Dreptului la Protest; de fapt incumbate ??n Institu??ia Legitimei ApÄ?rÄ?ri a Intereselor Na??ionale care este o obliga??ie pentru to??i cetÄ???enii Rom??niei, (vezi (1)/Art. 24; ART. 54 ??i ART. 55) dar ??i Institu??ia Cur??ii Constitu??ionale, Institu??ia Justi??iei, Institu??ia Avocatul Poporului, altele.
Articolul 16. Constitu??ia interzice Politicianismul (interesul personal sau/??i de grup) precum ??i toate grupÄ?rile politicianiste de orice facturÄ?, de a aduce ingerin??e ??n Conducerea Treburilor Publice, fiind diametral opuse Artei Politice ??i cauzatoare de corup??ie, infrac??iuni ??i acte de trÄ?dare ??n contra Intereselor Na??ionale. (vezi (2), (4)/Art. 40 ??i (2)/Art. 8
Articolul 17. Constitu??ia define??te clar statutul StatalitÄ???ii
(1) Constitu??ie define??te cÄ?, Statalitatea este o StructurÄ? SistemicÄ? ??ndrituitÄ? strict ??n a r??nduii ??i coordona treburile ??ntregului Ansamblu Neam-??arÄ? ??i respectiv av??nd menirea de a-i determina o buna trÄ?ire, ??n actual ??i ??n viitor.
(2) De fapt ??i explicit Constitu??ia define??te clar Statalitatea ca fiind strict o AngajatÄ? a Neamului Rom??n Suveran implicit a cetÄ???enilor Rom??niei, ??n oricare alte condi??ii Statalitatea este uzurpatoare, nu legitimÄ? ??i infrac??ionalÄ? sau/??i dictatorialÄ?.
(3) Constitu??ia tocmai din interesul/scopul de a exclude oricare, eventual, dubiu despre statutul de AngajatÄ? a StatalitÄ???ii define??te JurÄ?m??ntul de Credin??Ä? ca ??i condi??ie indiscutabil obligatorie.
(4) To??i membri Corpului Statal, angaja??i ??n Institu??iile StatalitÄ???i Constitu??ionale, vor depune JurÄ?m??ntul de Credin??Ä? fa??Ä? de Neam ??i ?šarÄ?, respectiv fa??Ä? de Ansamblu Neam-??arÄ?, la preluarea Func??iei Publice, ??nsÄ? ??n prealabil (pretindem noi) este firesc ??i necesar a fi verifica??i ??i acredita??i ca av??nd competen??a profesionalÄ?, psihicÄ? ??i comportamentalÄ? conformÄ? cu demnitatea de Func??ionar Public
Articolul 18. Constitu??ia define??te tot ca atribu??ii ale StatalitÄ???ii.
(1) Constitu??ia ??nscrie, de drept, ca atribu??ie permanentÄ? a StatalitÄ???ii Constitu??ionale, ca fiind reprezentanta Neamului Suveran Rom??n, obliga??ia de a recupera de??ndatÄ? ??i fÄ?rÄ? de echivoc, ??n integralitate, toate pierderile de ordin material ??i teritorial pricinuite de cÄ?tre persoane fizice, juridice, func??ionarii publici sau/??i de cÄ?tre cotropitori. (vezi (3)/f), h)/Art. 73; vezi scopul, menirea ??i Legile de func??ionare a Puterii JudecÄ?tore??ti; (1)/Art. 131; (1)/Art. 118)
(2) ?Žn acest sens (sus??inem ??i argumentÄ?m noi) Constitu??ia dispune prin Legi, clar ??i ferm, ca fiind imprescriptibilÄ? oricare faptÄ? infrac??ionalÄ? care a adus o daunÄ? certÄ? ProprietÄ???ilor Neamului Suveran Rom??n, precum ??i cÄ? fÄ?ptuitorii nu pot fi exonera??i de la sanc??iunile care decurg din faptele lor, ??nsÄ? ??i cÄ? actul dezdÄ?unÄ?rii ??i implicit a deten??iei se stinge numai la acoperirea deplinÄ? a prejudiciului, ??i c??nd este cazul se transferÄ? ??i asupra familiei ??i mo??tenitorilor de drept a fÄ?ptuitorului.
(3) Tot ??n acest sens Pre??edin??ii celor douÄ? Camere ale Parlamentul au obliga??ia constitu??ionalÄ?, sÄ? pretindÄ? Parlamentului ca sÄ? elaboreze ??i o legisla??ie care sÄ? garanteze dezdÄ?unarea ??n integralitate a tuturor prejudiciilor aduse Neamului Suveran Rom??n. Indiferent dacÄ? atingerile sunt provocate de o persoanÄ?; de o ideologie dictatorialÄ? ??i de legile subsidiare acesteia sau ca fiind atingeri opresiv-injuste cauzate de/??i sub presiunea imperativÄ? a unei StatalitÄ???i (de la un moment dat) cu practici abuziv-infrac??ionale ??i dictatoriale sau/??i ??n complicitate cu for??e externe care intervin, la treburile interne, prin impuneri, invazii, cotropiri sau alte agresiuni. (vezi f)/(2)/Art.65; (2)/Art. 82 ??i (6)/Art. 62 din Legea nr.188/8-12-1999)
(4) ?Žntreaga Statalitate este obligatÄ? de Constitu??ie ca sÄ? procedeze de??ndatÄ? la ac??iunile concrete ??n contra agresiunii, prin mijloace conforme cu necesarul de eradicare a agresiunii.
a) ?Žn cazul daunelor de ordin teritorial sau atingeri grave determinate de acte de trÄ?dare, invazii sau cotropiri toate Institu??iile StatalitÄ???ii sunt obligate de Constitu??ie ca sÄ? procedeze de??ndatÄ? la ac??iunile necesare pentru a recupera ??n deplinÄ?tate pierderile suferite de Neamul Rom??n Suveran, totodatÄ? inform??nd despre demers toate forurile interna??ionale, ??i fÄ?c??nd cunoscute public clar toate demersurile fÄ?cute ??n acest sens.
b) Aidoma toate Institu??iile StatalitÄ???ii au obliga??ia de a ac??iona ??n consecin??Ä? ??i just pentru a exclude o atingere de ordin material ??i cultural cauzate de cÄ?tre un oarecare depozitar care a devenit de rea credin??Ä?, (vezi Titlul I; (1), (2)/ Art. 54; (2)/Art. 80; (1)/Art. 92; (1)/Art. 93; (2)/Art. 82; textele JurÄ?mintelor de Credin??Ä? ??i Legea C S A T nr. 415/27-06-2002)
Prezentul document este definit ??n virtutea Drepturilor prevÄ?zute de Constitu??ie.
Chiar dacÄ? este sub propria-mi semnÄ?turÄ? ??i identitate ??n conformitate cu dreptul de peti??ionare (vezi (1) ??i (3) /Art. 51) ??i conform dreptului prevÄ?zut constitu??ional prin Dreptul la Solidaritate (vezi (1)/Art. 7)
?Žn consecin??a acestor Drepturi consfin??ite de Constitu??ia Rom??niei vine ??i admite ca:
To??i CetÄ???enii Rom??niei, fie ca persoane fizice, persoane juridice sau oricare membru al unui grup Civil Politic ??n nume propriu, care doresc ??i aderÄ? la prezentul demers sÄ? facÄ? parte directÄ? la Demers prin confirmarea pe care o comunicÄ? prin intermediul Peti??ie Online, prin confirmarea â?žVreau sÄ? fiu participant direct la demers !â?
ActualizatÄ? 30/8/2021 Petru Borodi (borodipetru@yahoo.ro)
Pavel Luis Bratu
Teodor C??mpeanu
Textele din Constitu??ia Rom??niei
pe care ne bazÄ?m ??n sus??inerea Memorandumului
(textele sunt strict copiate, ??ntocmai, din Constitu??ia Rom??niei ??n vigoare, iar textele subliniate cu bold italic sunt prioritare ??n sus??inerea MORANDUMULUI!)
TITLUL I
Principii generale
Statul rom??n ARTICOLUL 1
(3) Rom??nia este stat de drept, democratic ??i social, ??n care demnitatea omului, drepturile ??i libertÄ???ile cetÄ???enilor, libera dezvoltare a personalitÄ???ii umane, dreptatea ??i pluralismul politic reprezintÄ? valori supreme, ??n spiritul tradi??iilor democratice ale poporului rom??n ??i idealurilor Revolu??iei din decembrie 1989, ??i sunt garantate.
(5) ?Žn Rom??nia, respectarea Constitu??iei, a suprema??iei sale ??i a legilor este obligatorie.
Suveranitatea ARTICOLUL 2
(1) Suveranitatea na??ionalÄ? apar??ine poporului rom??n, care o exercitÄ? prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice ??i corecte, precum ??i prin referendum.
(2) Nici un grup ??i nici o persoanÄ? nu pot exercita suveranitatea ??n nume propriu.
Teritoriul ARTICOLUL 3
(1) Teritoriul Rom??niei este inalienabil.
(4) Pe teritoriul statului rom??n nu pot fi strÄ?mutate sau colonizate popula??ii strÄ?ine.
Unitatea poporului ??i egalitatea ??ntre cetÄ???eni ARTICOLUL 4
(1) Statul are ca fundament unitatea poporului rom??n ??i solidaritatea cetÄ???enilor sÄ?i.
Rom??nii din strÄ?inÄ?tate ARTICOLUL 7
Statul sprijinÄ? ??ntÄ?rirea legÄ?turilor cu rom??nii din afara frontierelor ??Ä?rii ??i ac??ioneazÄ? pentru pÄ?strarea, dezvoltarea ??i exprimarea identitÄ???ii lor etnice, culturale, lingvistice ??i religioase, cu respectarea legisla??iei statului ai cÄ?rui cetÄ???eni sunt.
Pluralismul ??i partidele politice ARTICOLUL 8
(2) Partidele politice se constituie ??i ????i desfÄ???oarÄ? activitatea ??n condi??iile legii. Ele contribuie la definirea ??i la exprimarea voin??ei politice a cetÄ???enilor, respect??nd suveranitatea na??ionalÄ?, integritatea teritorialÄ?, ordinea de drept ??i principiile democra??iei.
TITLUL II
Drepturile, libertÄ???ile ??i ??ndatoririle fundamentale prevÄ?zute ??n Constitu??ia Rom??niei:
Universalitatea ARTICOLUL 15
(1) CetÄ???enii beneficiazÄ? de drepturile ??i de libertÄ???ile consacrate prin Constitu??ie ??i prin alte legi ??i au obliga??iile prevÄ?zute de acestea.
Egalitatea ??n drepturi ARTICOLUL 16
(1) CetÄ???enii sunt egali ??n fa??a legii ??i a autoritÄ???ilor publice, fÄ?rÄ? privilegii ??i fÄ?rÄ? discriminÄ?ri.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.
Tratatele interna??ionale privind drepturile omului ARTICOLUL 20
(1) Dispozi??iile constitu??ionale privind drepturile ??i libertÄ???ile cetÄ???enilor vor fi interpretate ??i aplicate ??n concordan??Ä? cu Declara??ia UniversalÄ? a Drepturilor Omului, cu pactele ??i cu celelalte tratate la care Rom??nia este parte. (ATEN?šIE LA DREPTUL LA LIBERÄ? DETERMINARE)
Accesul liber la justi??ie ARTICOLUL 21
(1) Orice persoanÄ? se poate adresa justi??iei pentru apÄ?rarea drepturilor, a libertÄ???ilor ??i a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate ??ngrÄ?di exercitarea acestui drept.
Dreptul la via??Ä? ??i la integritate fizicÄ? ??i psihicÄ? ARTICOLUL 22
(1) Dreptul la via??Ä?, precum ??i dreptul la integritate fizicÄ? ??i psihicÄ? ale persoanei sunt garantate.
Libertatea individualÄ? ARTICOLUL 23
(1) Libertatea individualÄ? ??i siguran??a persoanei sunt inviolabile.
Dreptul la apÄ?rare ARTICOLUL 24
(1) Dreptul la apÄ?rare este garantat.
Libertatea con??tiin??ei ARTICOLUL 29
(1) Libertatea g??ndirii ??i a opiniilor, precum ??i libertatea credin??elor religioase nu pot fi ??ngrÄ?dite sub nici o formÄ?. Nimeni nu poate fi constr??ns sÄ? adopte o opinie ori sÄ? adere la o credin??Ä? religioasÄ?, contrare convingerilor sale. (NICI CHIAR O OPINIE A STATALITÄ??šII DACÄ? ESTE NU CONSTITU?šIONALÄ?)
Libertatea de exprimare ARTICOLUL 30
(1) Libertatea de exprimare a g??ndurilor, a opiniilor sau a credin??elor ??i libertatea crea??iilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare ??n public, sunt inviolabile
Dreptul la informa??ie ARTICOLUL 31
(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informa??ie de interes public nu poate fi ??ngrÄ?dit.
(2) AutoritÄ???ile publice, potrivit competen??elor ce le revin, sunt obligate sÄ? asigure informarea corectÄ? a cetÄ???enilor asupra treburilor publice ??i asupra problemelor de interes personal.
(5) Serviciile publice de radio ??i de televiziune sunt autonome. Ele trebuie sÄ? garanteze grupurilor sociale ??i politice importante exercitarea dreptului la antenÄ?. Organizarea acestor servicii ??i controlul parlamentar asupra activitÄ???ii lor se reglementeazÄ? prin lege organicÄ?.
Dreptul la ??nvÄ???Ä?turÄ? ARTICOLUL 32
(4) ?ŽnvÄ???Ä?m??ntul de stat este gratuit, potrivit legii. Statul acordÄ? burse sociale de studii copiilor ??i tinerilor proveni??i din familii defavorizate ??i celor institu??ionaliza??i, ??n condi??iile legii.
Accesul la culturÄ? ARTICOLUL 33
(3) Statul trebuie sÄ? asigure pÄ?strarea identitÄ???ii spirituale, sprijinirea culturii na??ionale, stimularea artelor, protejarea ??i conservarea mo??tenirii culturale, dezvoltarea creativitÄ???ii contemporane, promovarea valorilor culturale ??i artistice ale Rom??niei ??n lume.
Dreptul la ocrotirea sÄ?nÄ?tÄ???ii ARTICOLUL 34
(1) Dreptul la ocrotirea sÄ?nÄ?tÄ???ii este garantat.
(2) Statul este obligat sÄ? ia mÄ?suri pentru asigurarea igienei ??i a sÄ?nÄ?tÄ???ii publice.
Dreptul la mediu sÄ?nÄ?tos ARTICOLUL 35
(1) Statul recunoa??te dreptul oricÄ?rei persoane la un mediu ??nconjurÄ?tor sÄ?nÄ?tos ??i echilibrat ecologic.
(2) Statul asigurÄ? cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept.
(3) Persoanele fizice ??i juridice au ??ndatorirea de a proteja ??i a ameliora mediul ??nconjurÄ?tor.
Libertatea ??ntrunirilor ARTICOLUL 39
Mitingurile, demonstra??iile, procesiunile sau orice alte ??ntruniri sunt libere ??i se pot organiza ??i desfÄ???ura numai ??n mod pa??nic, fÄ?rÄ? nici un fel de arme.
Munca ??i protec??ia socialÄ? a muncii ARTICOLUL 41
(1) Dreptul la muncÄ? nu poate fi ??ngrÄ?dit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupa??iei, precum ??i a locului de muncÄ? este liberÄ?.
(2) Salaria??ii au dreptul la mÄ?suri de protec??ie socialÄ?. Acestea privesc securitatea ??i sÄ?nÄ?tatea salaria??ilor, regimul de muncÄ? al femeilor ??i al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe ??arÄ?, repausul sÄ?ptÄ?m??nal, concediul de odihnÄ? plÄ?tit, prestarea muncii ??n condi??ii deosebite sau speciale, formarea profesionalÄ?, precum ??i alte situa??ii specifice, stabilite prin lege.
Nivelul de trai ARTICOLUL 47
(1) Statul este obligat sÄ? ia mÄ?suri de dezvoltare economicÄ? ??i de protec??ie socialÄ?, de naturÄ? sÄ? asigure cetÄ???enilor un nivel de trai decent.
(2) CetÄ???enii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plÄ?tit, la asisten??Ä? medicalÄ? ??n unitÄ???ile sanitare de stat, la ajutor de ??omaj ??i la alte forme de asigurÄ?ri sociale publice sau private, prevÄ?zute de lege. CetÄ???enii au dreptul ??i la mÄ?suri de asisten??Ä? socialÄ?, potrivit legii.
Familia ARTICOLUL 48
(2) Condi??iile de ??ncheiere, de desfacere ??i de nulitate a cÄ?sÄ?toriei se stabilesc prin lege. CÄ?sÄ?toria religioasÄ? poate fi celebratÄ? numai dupÄ? cÄ?sÄ?toria civilÄ?.
Dreptul de peti??ionare ARTICOLUL 51
(1) CetÄ???enii au dreptul sÄ? se adreseze autoritÄ???ilor publice prin peti??ii formulate numai ??n numele semnatarilor.
(4) AutoritÄ???ile publice au obliga??ia sÄ? rÄ?spundÄ? la peti??ii ??n termenele ??i ??n condi??iile stabilite potrivit legii
Dreptul persoanei vÄ?tÄ?mate de o autoritate publicÄ? ARTICOLUL 52
(1) Persoana vÄ?tÄ?matÄ? ??ntr-un drept al sÄ?u ori ??ntr-un interes legitim, de o autoritate publicÄ?, printr-un act administrativ sau prin nesolu??ionarea ??n termenul legal a unei cereri, este ??ndreptÄ???itÄ? sÄ? ob??inÄ? recunoa??terea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului ??i repararea pagubei.
Restr??ngerea exerci??iului unor drepturi sau al unor libertÄ???i ARTICOLUL 53
(1) Exerci??iul unor drepturi sau al unor libertÄ???i poate fi restr??ns numai prin lege ??i numai dacÄ? se impune, dupÄ? caz, pentru: apÄ?rarea securitÄ???ii na??ionale, a ordinii, a sÄ?nÄ?tÄ???ii ori a moralei publice, a drepturilor ??i a libertÄ???ilor cetÄ???enilor; desfÄ???urarea instruc??iei penale; prevenirea consecin??elor unei calamitÄ???i naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
CAPITOLUL III ?Žndatoririle fundamentale.
Fidelitatea fa??Ä? de ??arÄ? ARTICOLUL 54
(1) Fidelitatea fa??Ä? de ??arÄ? este sacrÄ?.
(2) CetÄ???enii cÄ?rora le sunt ??ncredin??ate func??ii publice, precum ??i militarii, rÄ?spund de ??ndeplinirea cu credin??Ä? a obliga??iilor ce le revin ??i, ??n acest scop, vor depune jurÄ?m??ntul cerut de lege.
ApÄ?rarea ??Ä?rii ARTICOLUL 55
(1) CetÄ???enii au dreptul ??i obliga??ia sÄ? apere Rom??nia.
CAPITOLUL IV Avocatul Poporului
Exercitarea atribu??iilor ARTICOLUL 59
(1) Avocatul Poporului ????i exercitÄ? atribu??iile din oficiu sau la cererea persoanelor lezate ??n drepturile ??i ??n libertÄ???ile lor, ??n limitele stabilite de lege.
TITLUL III
AutoritÄ???ile publice
Mandatul reprezentati ARTICOLUL 69
(1) ?Žn exercitarea mandatului, deputa??ii ??i senatorii sunt ??n serviciul poporului. (ATEN?šIE)
(2) Orice mandat imperativ este nul.
SEC??IUNEA a 3-a - Legiferarea
Categorii de legi ARTICOLUL 73
(1) Parlamentul adoptÄ? legi constitu??ionale, legi organice ??i legi ordinare.
(2) Legile constitu??ionale sunt cele de revizuire a Constitu??iei.
Ini??iativa legislativÄ? ARTICOLUL 74
(1) Ini??iativa legislativÄ? apar??ine, dupÄ? caz, Guvernului, deputa??ilor, senatorilor sau unui numÄ?r de cel pu??in 100.000 de cetÄ???eni cu drept de vot. CetÄ???enii care ????i manifestÄ? dreptul la ini??iativÄ? legislativÄ? trebuie sÄ? provinÄ? din cel pu??in un sfert din jude??ele ??Ä?rii, iar ??n fiecare din aceste jude??e, respectiv ??n municipiul Bucure??ti, trebuie sÄ? fie ??nregistrate cel pu??in 5.000 de semnÄ?turi ??n sprijinul acestei ini??iative.
Rolul Pre??edintelui ARTICOLUL 80
(1) Pre??edintele Rom??niei reprezintÄ? statul rom??n ??i este garantul independen??ei na??ionale, al unitÄ???ii ??i al integritÄ???ii teritoriale a ??Ä?rii.
(2) Pre??edintele Rom??niei vegheazÄ? la respectarea Constitu??iei ??i la buna func??ionare a autoritÄ???ilor publice. ?Žn acest scop, Pre??edintele exercitÄ? func??ia de mediere ??ntre puterile statului, precum ??i ??ntre stat ??i societate
Validarea mandatului ??i depunerea jurÄ?m??ntului ARTICOLUL 82
(2) Candidatul a cÄ?rui alegere a fost validatÄ? depune ??n fa??a Camerei Deputa??ilor ??i a Senatului, ??n ??edin??Ä? comunÄ?, urmÄ?torul jurÄ?m??nt: â?žJur sÄ?-mi dÄ?ruiesc toatÄ? puterea ??i priceperea pentru propÄ???irea spiritualÄ? ??i materialÄ? a poporului rom??n, sÄ? respect Constitu??ia ??i legile ??Ä?rii, sÄ? apÄ?r democra??ia, drepturile ??i libertÄ???ile fundamentale ale cetÄ???enilor, suveranitatea, independen??a, unitatea ??i integritatea teritorialÄ? a Rom??niei. A??a sÄ?-mi ajute Dumnezeu!". (ATEN?šIE)
Consultarea Guvernului ARTICOLUL 86
Pre??edintele Rom??niei poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente ??i de importan??Ä? deosebitÄ?.
Participarea la ??edin??ele Guvernului ARTICOLUL 87
(1) Pre??edintele Rom??niei poate lua parte la ??edin??ele Guvernului ??n care se dezbat probleme de interes na??ional privind politica externÄ?, apÄ?rarea ??Ä?rii, asigurarea ordinii publice ??i, la cererea primului-ministru, ??n alte situa??ii.
Mesaje ARTICOLUL 88
Pre??edintele Rom??niei adreseazÄ? Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale na??iunii.
Referendumul ARTICOLUL 90
Pre??edintele Rom??niei, dupÄ? consultarea Parlamentului, poate cere poporului sÄ?-??i exprime, prin referendum, voin??a cu privire la probleme de interes na??ional.
Atribu??ii ??n domeniul apÄ?rÄ?rii ARTICOLUL 92
(1) Pre??edintele Rom??niei este comandantul for??elor armate ??i ??ndepline??te func??ia de pre??edinte al Consiliului Suprem de ApÄ?rare a ??Ä?rii.
MÄ?suri excep??ionale ARTICOLUL 93
(1) Pre??edintele Rom??niei instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgen??Ä? ??n ??ntreaga ??arÄ? ori ??n unele unitÄ???i administrativ-teritoriale ??i solicitÄ? Parlamentului ??ncuviin??area mÄ?surii adoptate, ??n cel mult 5 zile de la luarea acesteia.
JurÄ?m??ntul de credin??Ä? ARTICOLUL 104
(1) Primul-ministru, mini??trii ??i ceilal??i membri ai Guvernului vor depune individual, ??n fa??a Pre??edintelui Rom??niei, jurÄ?m??ntul de la articolul 82.
Delegarea legislativÄ? ARTICOLUL 115
(6) Ordonan??ele de urgen??Ä? nu pot fi adoptate ??n domeniul legilor constitu??ionale, nu pot afecta regimul institu??iilor fundamentale ale statului, drepturile, libertÄ???ile ??i ??ndatoririle prevÄ?zute de Constitu??ie, drepturile electorale ??i nu pot viza mÄ?suri de trecere silitÄ? a unor bunuri ??n proprietate publicÄ?.
For??ele armate ARTICOLUL 118
(1) Armata este subordonatÄ? exclusiv voin??ei poporului pentru garantarea suveranitÄ???ii, a independen??ei ??i a unitÄ???ii statului, a integritÄ???ii teritoriale a ??Ä?rii ??i a democra??iei constitu??ionaleâ??..
Consiliul Suprem de ApÄ?rare a ??Ä?rii ARTICOLUL 119
Consiliul Suprem de ApÄ?rare a ??Ä?rii organizeazÄ? ??i coordoneazÄ? unitar activitÄ???ile care privesc apÄ?rarea ??Ä?rii ??i securitatea na??ionalÄ?, participarea la men??inerea securitÄ???ii interna??ionale ??i la apÄ?rarea colectivÄ? ??n sistemele de alian??Ä? militarÄ?, precum ??i la ac??iuni de men??inere sau de restabilire a pÄ?cii.
?ŽnfÄ?ptuirea justi??iei ARTICOLUL 124
(1) Justi??ia se ??nfÄ?ptuie??te ??n numele legii.
(2) Justi??ia este unicÄ?, impar??ialÄ? ??i egalÄ? pentru to??i.
(3) JudecÄ?torii sunt independen??i ??i se supun numai legii.
Rolul Ministerului Public ARTICOLUL 131
(1) ?Žn activitatea judiciarÄ?, Ministerul Public reprezintÄ? interesele generale ale societÄ???ii ??i apÄ?rÄ? ordinea de drept, precum ??i drepturile ??i libertÄ???ile cetÄ???enilor.
TITLUL IV
Economia ??i finan??ele publice
Economia ARTICOLUL 135
b) protejarea intereselor na??ionale ??n activitatea economicÄ?, financiarÄ? ??i valutarÄ?;
d) exploatarea resurselor naturale, ??n concordan??Ä? cu interesul na??ional;
e) refacerea ??i ocrotirea mediului ??nconjurÄ?tor, precum ??i men??inerea echilibrului ecologic;
f) crearea condi??iilor necesare pentru cre??terea calitÄ???ii vie??ii;
Proprietatea ARTICOLUL 136
(2) Proprietatea publicÄ? este garantatÄ? ??i ocrotitÄ? prin lege ??i apar??ine statului sau unitÄ???ilor administrativ-teritoriale.
(3) BogÄ???iile de interes public ale subsolului, spa??iul aerian, apele cu poten??ial energetic valorificabil, de interes na??ional, plajele, marea teritorialÄ?, resursele naturale ale zonei economice ??i ale platoului continental, precum ??i alte bunuri stabilite de legea organicÄ?, fac obiectul exclusiv al proprietÄ???ii publice.
(4) Bunurile proprietate publicÄ? sunt inalienabile. ?Žn condi??iile legii organice, ele pot fi date ??n administrare regiilor autonome ori institu??iilor publice sau pot fi concesionate ori ??nchiriate; de asemenea, ele pot fi date ??n folosin??Ä? gratuitÄ? institu??iilor de utilitate publicÄ?.
TITLUL V
Curtea Constitu??ionalÄ?
Structura ARTICOLUL 142
(1) Curtea Constitu??ionalÄ? este garantul suprema??iei Constitu??iei.
Atribu??ii ARTICOLUL 146
Curtea Constitu??ionalÄ? are urmÄ?toarele atribu??ii:
a) se pronun??Ä? asupra constitu??ionalitÄ???ii legilor,â??â??â??â??â??â??â??â??
d) hotÄ?rÄ???te asupra excep??iilor de neconstitu??ionalitate privind legile ??i ordonan??ele, ridicate ??n fa??a instan??elor judecÄ?tore??ti sau de arbitraj comercial; excep??ia de neconstitu??ionalitate poate fi ridicatÄ? ??i direct de Avocatul Poporului.
TITLUL VI
Integrarea euroatlanticÄ?
Integrarea ??n Uniunea EuropeanÄ? ARTICOLUL 148
(2) Ca urmare a aderÄ?rii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum ??i celelalte reglementÄ?ri comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fa??Ä? de dispozi??iile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.
ATEN?šIE: NICICECUM NU POT FI AFECTATE PREVEDERILE CONSTITU?šIEI ROM??NIEI DEOARECE LA REVIZUIREA VALIDATÄ? ?ŽN 2003 DE INSTITU?šIA REFERENDUMULUI S-A DEFINIT PREZENTELE PREVEDERI CA INVIOLABILE, ALTFEL ERAU EXCLUSE !! (VEZI ARTICOLUL 152 Limitele revizuirii )
TITLUL VII
Revizuirea Constitu??iei
Ini??iativa revizuirii ARTICOLUL 150
(1) Revizuirea Constitu??iei poate fi ini??iatÄ? de Pre??edintele Rom??niei la propunerea Guvernului, de cel pu??in o pÄ?trime din numÄ?rul deputa??ilor sau al senatorilor, precum ??i de cel pu??in 500.000 de cetÄ???eni cu drept de vot.
(2) CetÄ???enii care ini??iazÄ? revizuirea Constitu??iei trebuie sÄ? provinÄ? din cel pu??in jumÄ?tate din jude??ele ??Ä?rii, iar ??n fiecare din aceste jude??e sau ??n municipiul Bucure??ti trebuie sÄ? fie ??nregistrate cel pu??in 20.000 de semnÄ?turi ??n sprijinul acestei ini??iative.
Procedura de revizuire ARTICOLUL 151
(3) Revizuirea este definitivÄ? dupÄ? aprobarea ei prin referendum, organizat ??n cel mult 30 de zile de la data adoptÄ?rii proiectului sau a propunerii de revizuire.
Limitele revizuirii ARTICOLUL 152
(1) Dispozi??iile prezentei Constitu??ii privind caracterul na??ional, independent, unitar ??i indivizibil al statului rom??n, forma republicanÄ? de guvernÄ?m??nt, integritatea teritoriului, independen??a justi??iei, pluralismul politic ??i limba oficialÄ? nu pot forma obiectul revizuirii.
(2) De asemenea, nici o revizuire nu poate fi fÄ?cutÄ? dacÄ? are ca rezultat suprimarea drepturilor ??i a libertÄ???ilor fundamentale ale cetÄ???enilor sau a garan??iilor acestora.
TITLUL VIII
Dispozi??ii finale ??i tranzitorii
Conflictul temporal de legi ARTICOLUL 154
(1) Legile ??i toate celelalte acte normative rÄ?m??n ??n vigoare, ??n mÄ?sura ??n care ele nu contravin prezentei Constitu??ii. (ATEN?šIE)
O, Preasf??ntÄ? DoamnÄ?, StÄ?p??na mea, NÄ?scÄ?toare de Dumnezeu, ?ŽmpÄ?rÄ?teasa cerului! M??ntuie??te-mÄ? ??i mÄ? izbÄ?ve??te pe mine, pÄ?cÄ?tosul robul tÄ?u, de nedreptate, clevetiri, de toatÄ? nevoia ??i nÄ?pasta ??i de moarte nÄ?prasnicÄ?.
Miluie??te-mÄ? ??n ceasurile de peste zi, ??n cele de diminea??Ä? ??i ??n cele de searÄ? ??i pÄ?ze??te-mÄ? ??n orice vreme. Ori de merg pe drum, ori de mÄ? aflu ??n ceas de noapte, acoperÄ?-mÄ? ??i mÄ? apÄ?rÄ?!
ApÄ?rÄ?-mÄ?, StÄ?p??nÄ? NÄ?scÄ?toare de Dumnezeu, de to??i vrÄ?jma??ii mei vÄ?zu??i ??i nevÄ?zu??i ??i de orice rea ??nt??mplare. ??n orice loc ??i ??n toatÄ? vremea sÄ?-mi fii mie, MaicÄ? preabunÄ?, un zid nebiruit ??i o puternicÄ? apÄ?rare, acum ??i pururea ??i ??n vecii vecilor. Amin!
PSALMUL 69
Al lui David
1. Dumnezeule, spre ajutorul meu ia aminte! Doamne, sÄ?â??mi aju??i mie grÄ?be??teâ??Te!
2. SÄ? se ru??ineze ??i sÄ? se ??nfrunte cei ce cautÄ? sufletul meu;
3. SÄ? se ??ntoarcÄ? ??napoi ??i sÄ? se ru??ineze cei ceâ??mi voiesc mie rele;
4. ?ŽntoarcÄ?â??se ??ndatÄ? ru??ina??i cei ceâ??mi grÄ?iesc mie: Â?Bine, bine!Â?.
5. SÄ? se bucure ??i sÄ? se veseleascÄ? de Tine to??i cei ce Te cautÄ? pe Tine, Dumnezeule, ??i sÄ? zicÄ? pururea cei ce iubesc m??ntuirea Ta: Â?SlÄ?vit sÄ? fie Domnul!Â?.
6. Iar eu sÄ?rac sunt ??i sÄ?rman, Dumnezeule, ajutÄ?â??mÄ?!
7. Ajutorul meu ??i IzbÄ?vitorul meu e??ti Tu, Doamne, nu zÄ?bovi.
SlavÄ?...
Mihai Tîrnoveanu: Primăria Turda vrea să-l elimine pe Avram Iancu din centrul orașului după modelul execuției statuilor lui Mihai Viteazul și Mihai Eminescu la Oradea. Operațiunile de distrugere au început!
Vom avea o reacție! ,,Să punem pumnul în pieptul furtunii, că de nu, pierim”. Dați de știre, să afle tot românul această trădare:
Avram Iancu va fi ridicat în funii la Turda și scos din centrul orașului! Vor face la fel cum au făcut cu statuia Mihai Viteazu de la Oradea. Primăria Turda a început ,,lucrările de modernizare” a spațiului pietonal din mijlocul urbei, reamenajarea presupunând conform planului, mutarea (,,relocarea”) statuii lui Avram Iancu din centru, în spatele bisericii catolice.
Acești trădători ne desenează practic atât de clar harta ocupației, îi duc spre periferie pe români, odată cu statuile neamului luptător, pentru ca ”centrul”, adică decizia mersului lucrurilor în această țară, să fie ocupat de străini.
Nu suntem nici proști și nici naivi, să credem că pietonii se împiedică de statuia lui Avram Iancu, sau poate trotinetele globaliste nu au destul loc să circule?
Nu credem că orice fel de modernizare urbanistică implică eliminarea simbolurilor naționale, la fel cum nu credem că modernizarea programei școlare presupune o bibliotecă de istorie universală și doar o pagină ruptă de istorie națională, în care Ștefan cel Mare și Sfânt, Mihai Viteazu sau Avram Iancu sunt trecuți într-un index ce tinde să devină ilegal; nu credem că modernizarea înseamnă Brukenthal, ci că ea este Horia și Cloșca și Crișan.
Ea nu înseamnă Mihai Eminescu, arestat în cușca de lemn de la Oradea și în trei rânduri triste dintr-un manual.
Modernizarea înseamnă Mihai Eminescu în manualul de Istorie, alături de toți sfinții, voievozii, martirii și luptătorii acestui Pământ, căci fără ei nu am avea astăzi ce să mai modernizăm, căci nu am mai exista ca popor român. Împotriva tuturor liftelor străine aceste baricade identitare au luptat cu sabia, credința și mintea.
Au rămas statuile lor drept mărturie de rezistență. Aceste mărturii acum sunt dărâmate, pentru ca noi să uităm ce am putut fi, pentru ca libertatea și demnitatea să ne fie anulate, pentru ca dintr-un popor să devenim o populație aptă doar de muncă pentru internaționale dar inaptă pentru generarea unui Ideal Național
Nu știu dacă primarul din Turda își dă seamna exact ce face, nu știu dacă o face din proprie inițiativă sau la ordin, vom afla, dar atât îi spun, le spunem: ferească Dumnezeu să-l vedem pe Avram Iancu săltat în funii de o macara la Turda sau oriunde în această țară!
Mulțumesc jurnalistei Daniela Ciucă de la Buletin de Carei pentru semnalarea fărădelegii și pentru atitudine!
Împreună mergem cu Dumnezeu înainte pentru Biruința Neamului Românesc!
Primăria Turda este angajata oamenilor din Turda.Ea nu poate lua hotărîri împotriva locuitorilor din Turda.O mobilizare masivă poate schimba situația,alungați primarul și pe toți acei care participă la acest act de insultă națională.Numiți alți oameni,patrioți.
4 ani în urmă
👍 0
❤️ 0
😂 0
😮 0
😢 0
😠 0
👏 0
Iulian Brotaru
4 ani în urmă
Foto
,,Domnule Dan Bazavan vă mulțumim!
#Cum să mă amendați voi pe mine, care refuz autorecenzarea?
Am eu vreo obligație față de voi, avem cumva vreun contract, conform 1166, 1270 Cod Civil? Am eu vreo obligație față de statul român în acest sens? Nu am nici o obligație! (…) A completa fișele alea impuse prin acea ordonanță privind recensământul reprezintă date cu caracter personal. În acel regulament (GDPR) dacă vă uitați bine, ăștia de ați dat ordonanța respectivă, spune că,.,,cu CONSIMȚĂMÎNTUL"… Păi dacă eu NU îmi dau CONSIMȚĂMÎNTUL să completez, cum o să vă dau eu date personale? Nu vreau. Aveți suficienți oameni, suficiente autorități publice care se ocupă cu așa ceva. Vreți date despre mine? Adunați-le în mod legal, și temeinic. Eu nu vă dau date, nu vă ofer nici un detaliu – dacă am sau nu am proprietăți, cîți kw consum, și așa mai departe.
#Doi la mână: cum mă, să-mi spuneți că mă amendați, dacă nu fac asta eu? Care este temeiul legal? Ordonanța? Nu dau doi bani pe ordonanța voastră! O transform și eu cum ați transformat voi Constituția României: în hârtie igienică.
#Pe de altă parte, există o problemă: în cazul în care completați dumneavoastră datele respective, le dați și le semnați cu mîna dumneavoastră, înseamnă că nu le mai puteți contesta vreodată, înseamnă că nu puteți acuza niciodată pe nimeni de orice s-ar întâmpla în baza folosirii acelor date cu caracter personal. Care-i logica? Care-i raționamentul? De ce să-ți ofer ceva ce tu poți să folosești împotriva mea? Toate datele cu caracter personal sunt date personale, nu privesc pe nimeni – pot fi oferite doar cu ACORDUL/CONSIMȚĂMÎNTUL dumneavoastră, și nu puteți fi obligați să le dați! Nu există nici o obligație în sensul ăsta! Citiți cu atenție textele legale, și Constituția, și legea, chiar și acea ordonanță ce emană de la acești analfabeți funcțional. Nu există nici o obligație să vă dau eu date de la mine din casă! Cum nu există nici o obligație să permit cuiva să intre în casa mea, fie ea proprietate sau nu, ca să adune, să colecteze date în vederea recensămîntului populației și a locuințelor. Nu există! Vă aștept în sala de judecată dacă nu vă convine ceea ce am de spus!"
Mr. (Rz.) Dr. Ing. Dan Băzăvan – Asociația Civică Stop Discriminării Cetățenilor
https://www.facebook.com/100005979964868/posts/1875138142695500/ ???⚘??https://www.facebook.com/groups/876676149917853/permalink/1086761075576025/
Iulian Brotaru
4 ani în urmă
Foto
,,Domnule Dan Bazavan vă mulțumim!
#Cum să mă amendați voi pe mine, care refuz autorecenzarea?
Am eu vreo obligație față de voi, avem cumva vreun contract, conform 1166, 1270 Cod Civil? Am eu vreo obligație față de statul român în acest sens? Nu am nici o obligație! (…) A completa fișele alea impuse prin acea ordonanță privind recensământul reprezintă date cu caracter personal. În acel regulament (GDPR) dacă vă uitați bine, ăștia de ați dat ordonanța respectivă, spune că,.,,cu CONSIMȚĂMÎNTUL"… Păi dacă eu NU îmi dau CONSIMȚĂMÎNTUL să completez, cum o să vă dau eu date personale? Nu vreau. Aveți suficienți oameni, suficiente autorități publice care se ocupă cu așa ceva. Vreți date despre mine? Adunați-le în mod legal, și temeinic. Eu nu vă dau date, nu vă ofer nici un detaliu – dacă am sau nu am proprietăți, cîți kw consum, și așa mai departe.
#Doi la mână: cum mă, să-mi spuneți că mă amendați, dacă nu fac asta eu? Care este temeiul legal? Ordonanța? Nu dau doi bani pe ordonanța voastră! O transform și eu cum ați transformat voi Constituția României: în hârtie igienică.
#Pe de altă parte, există o problemă: în cazul în care completați dumneavoastră datele respective, le dați și le semnați cu mîna dumneavoastră, înseamnă că nu le mai puteți contesta vreodată, înseamnă că nu puteți acuza niciodată pe nimeni de orice s-ar întâmpla în baza folosirii acelor date cu caracter personal. Care-i logica? Care-i raționamentul? De ce să-ți ofer ceva ce tu poți să folosești împotriva mea? Toate datele cu caracter personal sunt date personale, nu privesc pe nimeni – pot fi oferite doar cu ACORDUL/CONSIMȚĂMÎNTUL dumneavoastră, și nu puteți fi obligați să le dați! Nu există nici o obligație în sensul ăsta! Citiți cu atenție textele legale, și Constituția, și legea, chiar și acea ordonanță ce emană de la acești analfabeți funcțional. Nu există nici o obligație să vă dau eu date de la mine din casă! Cum nu există nici o obligație să permit cuiva să intre în casa mea, fie ea proprietate sau nu, ca să adune, să colecteze date în vederea recensămîntului populației și a locuințelor. Nu există! Vă aștept în sala de judecată dacă nu vă convine ceea ce am de spus!"
Mr. (Rz.) Dr. Ing. Dan Băzăvan – Asociația Civică Stop Discriminării Cetățenilor
https://www.facebook.com/100005979964868/posts/1875138142695500/ ???⚘??https://www.facebook.com/groups/876676149917853/permalink/1086761075576025/
????????? ?? ???? ?????? ?? ???? ?-? ?????
Știe cineva câte AVC-uri și morți subite s-au înregistrat în acest an post-pandemic și post-vaccinare în comparație cu anii precedenți?!
A văzut cineva vreun tabel cu date statistice?!
Ziarele sunt acaparate zilnic de știri despre adolescenți, tineri și adulți, toți știuți perfect sănătoși, care și-au dat obștescul sfârșit fără niciun motiv legat de o boală pre-existentă, cardiacă sau de altă etiologie.
Oamenii pică din picioare sau nu se mai trezesc din somn "fără niciun motiv".
State "civilizate" au început să acorde despăgubiri substanțiale victimelor colaterale ale pandemiei, oameni ajunși invalizi sau decedați, miei sacrificați pe altarul unui sistem criminal care a promovat folosirea unui ser insuficient testat pe cobai umani.
Și faptul este cu atât mai abominabil cu cât, atenție, companiile farmaceutice producătoare au refuzat să își asume vreo responsabilitate pentru eventualele efecte secundare.
Refuzul asumării responsabilității juridice a unor coloși farmaceutici cu armate de avocați ultra-spevializați în damage control nu a ridicat niciun semn de întrebare vreunui politician sau medic cu expunere în media.
Nici măcar interdicția de a dona sânge, de a procrea sau dona spermă sau ovule o bună perioadă după vaccinare nu a trezit nimănui nicio suspiciune.
S-a vorbit, mai în șoaptă, despre numărul de prunci cu defecte genetice, dar informația nu a fost niciodată preluată de mainstream.
Semnalele de alarmă apărute sporadic în media privind creșterea numărului de avorturi spontane la gravidele vaccinate au fost catalogate drept fake news.
Cele mai importante trusturi de media au primit bani frumoși pentru promovarea lichidului aducător "de libertate" și s-au achitat admirabil de sarcina plătită de stat.
Nicio voce autorizată (a vreunui medic cu experiență) care trăgea semnale de alarmă nu a fost lăsată să expună motivele pentru care autoritățile ar fi trebuit să fie circumspecte asupra folosirii unor substanțe menite să combată o boală despre care se pretindea a nu se ști nimic, produsă de un virus despre care se pretindea că nu se știe mare lucru. Însă se știa cu certitudine că "este sigur" să ne inoculăm "cu libertate" ca să plecăm în vacanțe, să ieșim la cinema, la restaurant.
Astăzi din ce în ce mai multe voci ne spun că milioane de oameni au fost forțați să devină cobai ca să poată merge la serviciu pentru a-și câștigă pâinea.
Au existat și încă mai există țări în care personalul medical care a refuzat să participe la experimentul planetar a fost pus pe liber, discreditat, batjocorit. O mare parte a preferat să plece înainte de a fi dați afară pentru nesupunere, susținând că asistăm la un genocid generalizat, la care nu vrea să participe.
În circul grotesc creat, orhestrat și condus prin manipulare au fost scoși din joben nu iepuri, ci absolvenți de medicină fără o zi de practică, "specialiști" în imunologie fătați peste noapte de rețele sociale, transformați subit din influenceri, actori, muzicieni, jurnaliști, politicieni (toți fără cele mai elementare noțiuni de biologie și anatomie) în atotștiutori.
Toți au devenit apostoli ai laboratorului și, indirect, călăii cobailor.
Cât timp va mai trece până când toți acești propovăduitori ai morții vor fi trași la răspundere?!
Câți dintre ei vor avea curajul să iasă în public, în plină agora, să recunoască că au făcut PR și marketing pentru arma perfectă a unei crime organizate fără să existe un război?!
Suntem informați zilnic că moartea subită este un nou flagel care afectează omenirea.
Și nimeni nu are curaj să spună că există un elefant imens în fața ochilor noștri, un elefant pe care scrie cu litere de-o șchioapă "efecte secundare".
În data de 18 Aprilie 2021 poetul Ancelin Roseti se lăuda că și-a implantat "cipul". Pe 4 mai 2022, tot într-o postare pe Facebook, spune: "..sunt grav bolnav(accident vascular cerebral), un chist pe creier, unul la sinusuri, ș.a.." .
Pe 21 iunie 2022 a survenit decesul. ?
Ancelin Roseti era scriitor pentru publicația "Adevărul".
Iulian Brotaru
4 ani în urmă
Foto
Cum au votat europarlamentarii romani pe prelungirea cu un an a Certificatului Verde
Azi, 23 iunie 2022, Parlamentul European a ADOPTAT cu 453 voturi PENTRU si 119 voturi IMPOTRIVA prelungirea Certificatului Verde cu inca un an.
Pe prelungirea Certificatului Verde cu inca un an au fost, de fapt, trei randuri de voturi:
1. Primul vot a fost pe un amendament facut de grupul ID de RESPINGERE a intregii propuneri, astfel ca s-ar fi terminat cu Certificatul. Amendamentul a cazut la vot, iar in prima imagine vedeti cum au votat europarlamentarii romani. Au votat:
PENTRU: Terhes, Tudose, Winkler (acestia au votat pentru respingerea prelungirii cu inca un an a Certificatului Verde)
IMPOTRIVA: Avram, Basescu, Blaga, Botos, Buda, Busoi, Ciolos, Ciuhodaru, Cretu, Falca, Gheorghe, Hava, Marinescu, Mituta, Motreanu, Muresan, Nica, Pislaru, Plumb, Strugariu, Tomac, Tudorache (acestia au votat impotriva respingerii prelungirii cu inca un an a Certificatului Verde)
ABTINERI: Grapini, Wincze
NU A VOTAT: Stefanuta
ABSENTI: Benea, Bogdan, Manda, Negrescu, Nistor
2. Dupa ce a cazut la vot acest prim amendament, grupul ID a cerut ca sa se voteze pe o serie de amendamente care ar fi introdus in regulamentul cu Certificatul o serie de prevederi ce ar fi fost favorabile oamenilor. De exemplu, ca statele nu pot folosi Certificatul sa incalce drepturi, ca poti obtine Certificatul si daca ai dovada de anticorpi etc.
Aceasta propunere de a vota pe aceste amendamente a cazut la vot, insa nu va pot arata cum s-a votat pentru ca votul nu a fost prin sistemul electronic. Am facut live din plen si ati putut vedea cum se voteaza la gramada. Eu si cei din grupurile de dreapta (ECR si ID), insa, am votat sa se voteze pe amendamente.
3. Cazand la vot propunerea de a vota pe amendamente, s-a trecut la votul pe textul final, agreat de grupurile mari, si care prevedea prelungirea Certificatului cu inca un an. Propunerea a fost adoptata si are prevederi mai nasoale decat ce era pana acum.
Votul europarlamentarilor romani cu privire la propunerea de PRELUNGIRE a Certificatului Verde cu inca un an a fost astfel:
PENTRU: Basescu, Blaga, Botos, Buda, Busoi, Ciolos, Falsa, Gheorghe, Hava, Marinescu, Mituta, Motreanu, Muresan, Nica, Pislaru, Strugariu, Tomac, Tudorache (acestia au votat pentru prelungirea cu inca un an a Certificatului)
IMPOTRIVA: Ciuhodaru, Cretu, Grapini, Terhes, Tudose, Wincze, Winkler (acestia au votat impotriva prelungirii cu inca un an a Certificatului)
ABTINERE: Avram
NU A VOTAT: Plumb, Stefanuta
ABSTENTI: Benea, Bogdan, Manda, Negrescu, Nistor
Se adevereste ce am spus de la inceput cu privire la acest Certificat: odata introdus acest instrument de control se va mentine sub diverse pretexte.
Ca vot general, grupurile PPE, S&D si Renew au votat in bloc PENTRU prelungirea cu inca un an a Certificatului Verde.
Certificatul Verde, ce a avut rol de "domesticire" a europenilor in a fi ascultatori si supusi, combinat cu identitatea digitala si cotele de carbon vor conduce la impunerea si in UE a unui sistem de "credit social" inspirat dupa cel din China.
Voi ce parere aveti cu privire la aceste voturi?
Iulian Brotaru
4 ani în urmă
Foto
Cum au votat europarlamentarii romani pe prelungirea cu un an a Certificatului Verde
Azi, 23 iunie 2022, Parlamentul European a ADOPTAT cu 453 voturi PENTRU si 119 voturi IMPOTRIVA prelungirea Certificatului Verde cu inca un an.
Pe prelungirea Certificatului Verde cu inca un an au fost, de fapt, trei randuri de voturi:
1. Primul vot a fost pe un amendament facut de grupul ID de RESPINGERE a intregii propuneri, astfel ca s-ar fi terminat cu Certificatul. Amendamentul a cazut la vot, iar in prima imagine vedeti cum au votat europarlamentarii romani. Au votat:
PENTRU: Terhes, Tudose, Winkler (acestia au votat pentru respingerea prelungirii cu inca un an a Certificatului Verde)
IMPOTRIVA: Avram, Basescu, Blaga, Botos, Buda, Busoi, Ciolos, Ciuhodaru, Cretu, Falca, Gheorghe, Hava, Marinescu, Mituta, Motreanu, Muresan, Nica, Pislaru, Plumb, Strugariu, Tomac, Tudorache (acestia au votat impotriva respingerii prelungirii cu inca un an a Certificatului Verde)
ABTINERI: Grapini, Wincze
NU A VOTAT: Stefanuta
ABSENTI: Benea, Bogdan, Manda, Negrescu, Nistor
2. Dupa ce a cazut la vot acest prim amendament, grupul ID a cerut ca sa se voteze pe o serie de amendamente care ar fi introdus in regulamentul cu Certificatul o serie de prevederi ce ar fi fost favorabile oamenilor. De exemplu, ca statele nu pot folosi Certificatul sa incalce drepturi, ca poti obtine Certificatul si daca ai dovada de anticorpi etc.
Aceasta propunere de a vota pe aceste amendamente a cazut la vot, insa nu va pot arata cum s-a votat pentru ca votul nu a fost prin sistemul electronic. Am facut live din plen si ati putut vedea cum se voteaza la gramada. Eu si cei din grupurile de dreapta (ECR si ID), insa, am votat sa se voteze pe amendamente.
3. Cazand la vot propunerea de a vota pe amendamente, s-a trecut la votul pe textul final, agreat de grupurile mari, si care prevedea prelungirea Certificatului cu inca un an. Propunerea a fost adoptata si are prevederi mai nasoale decat ce era pana acum.
Votul europarlamentarilor romani cu privire la propunerea de PRELUNGIRE a Certificatului Verde cu inca un an a fost astfel:
PENTRU: Basescu, Blaga, Botos, Buda, Busoi, Ciolos, Falsa, Gheorghe, Hava, Marinescu, Mituta, Motreanu, Muresan, Nica, Pislaru, Strugariu, Tomac, Tudorache (acestia au votat pentru prelungirea cu inca un an a Certificatului)
IMPOTRIVA: Ciuhodaru, Cretu, Grapini, Terhes, Tudose, Wincze, Winkler (acestia au votat impotriva prelungirii cu inca un an a Certificatului)
ABTINERE: Avram
NU A VOTAT: Plumb, Stefanuta
ABSTENTI: Benea, Bogdan, Manda, Negrescu, Nistor
Se adevereste ce am spus de la inceput cu privire la acest Certificat: odata introdus acest instrument de control se va mentine sub diverse pretexte.
Ca vot general, grupurile PPE, S&D si Renew au votat in bloc PENTRU prelungirea cu inca un an a Certificatului Verde.
Certificatul Verde, ce a avut rol de "domesticire" a europenilor in a fi ascultatori si supusi, combinat cu identitatea digitala si cotele de carbon vor conduce la impunerea si in UE a unui sistem de "credit social" inspirat dupa cel din China.
Voi ce parere aveti cu privire la aceste voturi?
Iulian Brotaru
4 ani în urmă
Foto
Când aţi întrebat ultima dată un preot: “Cum te simţi, părinte?”
Când aţi stat lângă un preot pentru el, nu pentru voi şi nevoile voastre? Când aţi avut răbdarea, interesul să simţiţi şi nevoile lui?
Aţi stat vreodată alături de un preot în noaptea singurătăţii lui să vedeţi cum strânge în mâini Sfanta Cruce sau priveşte fix icoana pururea Fecioarei Maria…neînţelegând de ce se simte atât de singur cu un Dumnezeu atât de aproape, dar înțelegând Singurătatea Mântuitorului pe Drumul Crucii? De ce valurile care brăzdează țărmul mării sunt mai putine ca frământările lui? Cum se roagă pentru cei ce nu se roagă? Cum ar vrea ca toți sa vina și sa simtă bucuria comuniunii cu Hristos? Cum plânge pentru toți?
L-aţi privit măcar o clipă în toiul nopţii ridicându-se şi devorând paginile Ceaslovului sau ale altei cărţi de rugăciune sau fugind în biserică sau în capelă căutându-l pe Dumnezeu?
Aţi fost vreodată lângă un preot când stătea neputincios şi fără cuvinte în faţa unui dureri ce i se împărtăşea?
Să fiţi lângă el când oamenii îşi spun necazurile, când mamele îşi îngroapă fiii sfâşiate de durere şi-l întreabă “De ce? De ce, părinte, de ce?”
Sau ati plecat vreodată de acasa, de lângă copii si soție, atunci cand poate aceștia își doreau cel mai mult prezenta lui, a preotului care acasa este sot si tata, pentru a spovedi pe cineva care in toiul nopții se pregătește sa părăsească lumea aceasta? Sau când trebuie sa ducă la bun-sfârșit tot ceea ce are de împlinit?
Te-ai gândit vreodată ce simte un preot când, întors acasa după ore de stat in picioare, de multe ori nemâncat, trebuie sa fie apt și plin de bucurie pentru copiii care vor și ei un tata?
Cand se bucura ca un copil pentru cineva care s-a vindecat de o boala sau care a primit in dar un prunc? Apoi, pentru ca Domnul a împlinit ruga lui, el rămâne in rugăciune și mulțumire, chiar dacă omul a uitat?!
Ştiţi voi cum e să ţi se ceară minuni şi să nu poţi face? Dar la scaunul de spovadă, aţi intrat vreodată? Aţi simţit teama neputinţei lui şi oboseala când omul vine să-şi lase păcatele? Ştiţi câtă durere şi câte întrebări rămân în inima unui preot după un suflet care se descarcă de păcate?
Aţi transpirat vreodată la amvon predicând? Ştiţi oare emoţiile cu care el deschide uşa şi intră în biserică pentru sfânta Liturghie temându-se de Dumnezeu pentru nevrednicia cu care se apropie si că vor fi din ce în ce mai puţini oameni prezenţi ?
Ştiţi trăirile lui de la sfânta Jertfă? Pasiunea lui? Iubirea lui? Puterea lui?
Aveţi idee cum e să priveşti un om care iţi primeşte binecuvântarea pe patul de moarte, şi care, deşi e pe moarte, îţi zâmbeşte cu linişte? Nu înţelege nimeni zâmbetul suferinţei lui… înafară de preot.
Aşadar, cine e preotul? Cine se încumetă să spună că ştie totul despre el? Cine-l poate judeca? Preotul este cel care poate oferi omului ceea ce nimeni nu mai poate oferi: Dumnezeiasca Împărtășanie! Așadar sa ne rugam unii pentru altii! Rugați-va și pentru preoți și nu-i judecați! Pentru ca ei, preoții, se roagă pentru toți! Va veni vremea când toate vor ieși la lumina! Când vom înțelege cu toții ca in pomul cu roade se arunca bățul!
Iulian Brotaru
4 ani în urmă
Foto
Fotografie din galeria profilului.
Iulian Brotaru
4 ani în urmă
Foto
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE PARLAMENTARI
Opriți ACUM abuzurile și nelegalitatea 5G!
Domnilor și doamnelor parlamentari ai României este un moment important în care trebuie să luați decizii corecte, cu asumare și responsabilitate față de noi toți, inclusiv față de dumneavoastră, copiii și familiile dumneavoastră, pentru sănătatea noastră, a tuturor, pentru felul cum vor arăta rețelele de comunicații în viitor și cum ne vor afecta radiațiile emise de dispozitivele 5G.
În conformitate cu Decizia Curții Constituționale nr. 295/2022 cu privire la neconstituționalitatea unor articole din PLx nr. 428/2021 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul comunicaţiilor electronice şi pentru stabilirea unor măsuri de facilitare a dezvoltării reţelelor de comunicaţii electronice, comisiile de raport din Camera Deputaților urmează să corecteze acest proiect de lege.
În acest sens, vă învederăm că PLx nr. 428/2021 conține multe alte nelegalități, în plus față de cele soluționate ca fiind neconstituționale de CCR. Inclusiv ANCOM a recunoscut la dezbateri unele din aceste nereguli.
Dacă Curtea Constituțională ar fi fost sesizată în mod corect cu privire la toate aspectele grave de neconstituționalitate din PLx nr. 428/2021, controlul CCR s-ar fi extins și asupra altor zeci de articole din proiectul de lege, semnalate intens și imperativ de societatea civică. Astfel, ar fi fost soluționate mult mai multe aspecte de neconstituționalitate, iar proiectul de lege ar fi trebuit anulat aproape în totalitate, așa de multe probleme și greșeli conține.
În ceea ce vă privește, în perioada în care acest proiect de lege și-a urmat circuitul parlamentar, neregulile și nelegalitățile pe care le conține v-au fost semnalate în repetate rânduri de societatea civică, prin memorii, adrese, amendamente etc. Ele se regăsesc inclusiv în următoarele documente:
1. Memoriul adresat Curții Constituționale, Avocatului Poporului și parlamentarilor:
https://drive.google.com/file/d/1fNBa80xxG3UHS5fvtcsKe6ipZ9WhSVhp/view;
2. Exemple de amendamente depuse la comisiile de specialitate din Parlament:
https://drive.google.com/file/d/15_i2oHGSpZF8DxhRcXAg2ZcxPmlzIh8D/view (amendamentele sunt la finalul memoriului).
Reamintim și amplele critici și obiecții pe care le-au făcut Consiliul Legislativ și Avocatul Poporului la acest proiect de lege.
Iată cele mai importante aspecte care trebuie corectate:
1. Multiplele neclarități și contradicții din prevederile PLx nr. 428/2021, prin care se încalcă flagrant normele de tehnică legislativă (Legea nr. 24/2000). Lipsa de claritate și de previzibilitate a unei legi este argument de neconstituționalitate.
De exemplu, neclaritățile și contradicțiile cu privire la procesul de avizare a documentațiilor tehnice. Sau lipsa oricăror sancțiuni pentru nerespectarea multitudinii de obligații prevăzute în proiectul de lege.
2. Discriminările dintre firmele telecom, care sunt foarte avantajate și toate celelalte firme și persoane fizice, care sunt dezavantajate. Se încalcă astfel Constituția României (art. 16 alin. (2) etc.) și legislația subsecventă în materie de drepturi.
Acest proiect de lege modifică, prin derogări abuzive, nu mai puțin de 48 de acte normative, doar în folosul rețelelor 5G și pentru industria telecom, în mod discreționar, din care 27 de legi, 11 Ordonanțe de Urgență ale Guvernului, 5 Hotărâri de Guvern și 5 Ordonanțe de Guvern. Acestea se referă la domenii deosebit de importante, precum: sănătatea publică, protecția mediului, securitatea cibernetică, suveranitatea datelor personale, apărarea națională, apărarea drepturilor și libertăților fundamentale, fiscalitatea, legislația în construcții, protejarea monumentelor istorice etc.
Orice discriminare este neconstituțională și este pe deplin interzisă.
3. Eliminarea prevederilor care afectează dreptul fundamental la viață și la sănătate.
4. Lipsa prevederilor pentru protecția categoriilor vulnerabile și a copiilor împotriva radiațiilor intense, permanente și omniprezente ale dispozitivelor 5G.
5. Excluderea tuturor prevederilor care afectează mediul înconjurător, nu doar a celor soluționate de CCR.
6. Eliminarea articolelor care afectează dreptul la cultură și la patrimoniul cultural.
7. Eliminarea prevederilor care încalcă dreptul fundamental la proprietate.
8. Înlăturarea tuturor prevederilor prin care se prejudiciază bugetele locale și cel național. Inclusiv clarificarea cheltuielilor bugetare prevăzute, pentru care nu există nici o sursă de finanțare.
9. Eliminarea prevederilor prin care se încalcă dreptul administrațiilor publice locale de a stabili impozite, taxe şi alte contribuţii. Reamintim și faptul că acest proiect de lege nu a primit un acord explicit din partea administrațiilor locale.
10. Excluderea prevederilor din proiectului de lege care încalcă dreptul la informare și la informație. Reamintim și faptul că pentru elaborarea acestui proiect de lege nu s-au făcut niciun fel de analize sau studii de impact, ceea ce a generat multiple erori în conceperea lui.
11. Trebuie să se țină cont și de multitudinea de soluții existente în domeniul comunicațiilor mobile, prin care se reduc radiațiile nocive. Toate acestea trebuie să se regăsească explicit aplicate în proiectul de lege.
Nu s-a ținut cont nici de Principiul precauției, care este un concept fundamental aflat la baza funcționării Uniunii Europene (articolul 191 din Tratatul UE).
În concluzie dumneavoastră, în calitate de parlamentari, aveți obligația să corectați TOATE problemele și nelegalitățile grave din PLx nr. 428/2021, așa cum vă sunt semnalate încă o dată, nu doar să faceți în viteză unele mici corecturi, strict raportate la Decizia Curții Constituționale.
Reiterăm faptul că efectele dezastruoase pe care această lege le va produce, dacă se aplică în forma actuală, vă vor afecta direct și pe dumneavoastră (inclusiv familiile și copiii), respectiv vor afecta sănătatea și viața oricărei ființe vii și a mediului înconjurător, deoarece câmpul de radiații electromagnetice de radiofrecvență al miliardelor de dispozitive 5G va fi omniprezent și nimeni nu se va putea feri sau ascunde de el.
Prezenta scrisoare deschisă reprezintă reînștiințarea dumneavoastră, astfel încât să nu puteți spune vreodată că nu ați avut cunoștință de întreaga situație învederată, pentru care veți fi direct răspunzători.
Dacă tehnologia nocivă 5G va fi implementată, radiațiile ne vor afecta pe toți.
Data: 20.06.2022
Asociația Juriștilor pentru Apărarea Drepturilor și Libertăților - JADL
Avocat Marina-Ioana Alexandru și Psiholog Adrian Aciu
Iulian Brotaru
4 ani în urmă
Foto
?? Terenurile din România trebuie să rămână ale românilor, să fie lucrate de români, iar produsele alimentare autohtone – proaspete, gustoase și sănătoase – să ajungă pe mesele noastre!
✅ Putem asigura securitatea alimentară, putem avea alimente sigure și putem depăși orice criză alimentară atunci când terenurile agricole sunt valorificate corespunzător.
❗Sunt unul dintre inițiatorii legii care modifică prevederi ale arendării din Codul civil. Acestea urmăresc, între altele, dezvoltarea domeniului agriculturii. La consultări, la invitația mea, au fost chemați fermieri din țară.
? În imagine mă aflu alături de fermierii Maricel Lucian (Teleorman), Platon Florin (Vaslui) și Musca Ștefan (Giurgiu).
L348/2022
Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.287/2009 privind Codul civil
Număr de înregistrare Senat:
L348/2022
Număr de înregistrare Camera Deputaților:
Adresa:
-
Prima cameră:
Senat
Tip inițiativă:
Propunere legislativă
Inițiatori:
Matieş Călin-Gheorghe - senator PSD; Mirea Siminica - senator PSD; Rotaru Ion - senator PSD; Stănescu Paul - senator PSD; Trufin Lucian - senator PSD; Albotă Emil-Florin - deputat PSD; Alda Adrian - deputat PSD; Bălăşoiu Aurel - deputat PSD; Barbu Florin-Ionuţ - deputat PSD; Bîrcă Constantin - deputat PSD; Chesnoiu Adrian-Ionuţ - deputat PSD; Constantin Daniel - deputat PNL; Dumitrescu Raluca Giorgiana - deputat PSD; Dumitru Florian-Emil - deputat PNL; Grecu Ion-Cătălin - deputat PSD; Iancu Marius-Ionel - deputat PSD; Munteanu Remus - deputat PSD; Niţă Nicu - deputat PSD; Tănăsescu Alina-Elena - deputat PSD; Vicol-Ciorbă Laura-Cătălina - deputat PSD
Iulian Brotaru
4 ani în urmă
Foto
Români pentru Tricolor! Tabără de Muncă la Mărășești 24-26 Iunie 2022
Marian Motocu anunță o amplă tabără de muncă la Mărașești în perioada 24-26 iunie 2022, cu scopul revopsirii tricolorului profanat în culorile Ucrainei, dar și cu scopul de a consolida rețeaua de naționaliști militanți.
La această acțiune sunt bineveniți toți cei care gândesc și simt românește.
Acesta anunță prezența unor nume mari precum Generalul Radu Theodoru, Nicolae Roman, Văduva, Gigă Manole și alții.
Un popor unit, o credință vie, o ocazie istorică.
Suntem ceea ce suntem!
„41 pentru România”
A venit timpul ca cei ce au uitat, să-și aducă aminte că aici este ROMÂNIA și că “PE AICI NU SE (mai) TRECE !!!
Vă invit să vă oferiți două zile la cort, unde străbunii noștrii și-au dat viata că noi să ne putem bucura de liniște, libertate și românism, împreună cu frati români din toate colțurile țării, unde, împreună vom restabili culorile tricolorului.
În data de 26, vom asista la încununarea muncii noastre cu salve de focuri de armă și fanfară militară.
Vor fi corturi și locuri umbroase amenajate, evenimentul este oficial, legal, multă muncă a fost investită în organizare.
Demersul lui Marian urmărește să sfințească țara prin muncă și să-i apropie pe naționaliștii dispuși să facă deplasarea. Invitația este deschisă pentru toată lumea.
La eveniment va fi prezent și un magazin naționalist.
Marian Motocu: Dacă se îndură bunul Dumnezeu, reușim să trezim nația.
Și de-o fi așa, atunci…. voi putea spune că mi-am făcut datoria și mă pot întoarce la munca mea de alpinist și la casa mea de la țară, unde bălăriile au năpădit și pământul așteaptă să fie muncit.
Putem să dăm înainte dacă vrem. Să facem ceva pentru țara asta, nu pentru noi și gloria noastră, ci pentru urmașii noștri și slava lui Dumnezeu.
Sistemul vrea să lase o țară depopulată pentru a fi jefuită și locuită de oameni străini credinței noastre și locului ăstuia.
Noi începem o altă lucrare. O lucrare la sfârșitul căreia să lăsăm în urmă o țară ca soarele sfânt de pe cer.
Imagine: Sigla mișcării naționaliste „41 pentru România”
Foto: Marian Motocu primind binecuvântarea de la Generalul Radu Theodoru
Foto: Monumentul Eroilor din primul război mondial - Pe aici nu se trece
Autor text: Sterie Ciumetti, Incorect Politic
Articol preluat și publicat: 20.06.2022
Iulian Brotaru
4 ani în urmă
Foto
Români pentru Tricolor! Tabără de Muncă la Mărășești 24-26 Iunie 2022
Marian Motocu anunță o amplă tabără de muncă la Mărașești în perioada 24-26 iunie 2022, cu scopul revopsirii tricolorului profanat în culorile Ucrainei, dar și cu scopul de a consolida rețeaua de naționaliști militanți.
La această acțiune sunt bineveniți toți cei care gândesc și simt românește.
Acesta anunță prezența unor nume mari precum Generalul Radu Theodoru, Nicolae Roman, Văduva, Gigă Manole și alții.
Un popor unit, o credință vie, o ocazie istorică.
Suntem ceea ce suntem!
„41 pentru România”
A venit timpul ca cei ce au uitat, să-și aducă aminte că aici este ROMÂNIA și că “PE AICI NU SE (mai) TRECE !!!
Vă invit să vă oferiți două zile la cort, unde străbunii noștrii și-au dat viata că noi să ne putem bucura de liniște, libertate și românism, împreună cu frati români din toate colțurile țării, unde, împreună vom restabili culorile tricolorului.
În data de 26, vom asista la încununarea muncii noastre cu salve de focuri de armă și fanfară militară.
Vor fi corturi și locuri umbroase amenajate, evenimentul este oficial, legal, multă muncă a fost investită în organizare.
Demersul lui Marian urmărește să sfințească țara prin muncă și să-i apropie pe naționaliștii dispuși să facă deplasarea. Invitația este deschisă pentru toată lumea.
La eveniment va fi prezent și un magazin naționalist.
Marian Motocu: Dacă se îndură bunul Dumnezeu, reușim să trezim nația.
Și de-o fi așa, atunci…. voi putea spune că mi-am făcut datoria și mă pot întoarce la munca mea de alpinist și la casa mea de la țară, unde bălăriile au năpădit și pământul așteaptă să fie muncit.
Putem să dăm înainte dacă vrem. Să facem ceva pentru țara asta, nu pentru noi și gloria noastră, ci pentru urmașii noștri și slava lui Dumnezeu.
Sistemul vrea să lase o țară depopulată pentru a fi jefuită și locuită de oameni străini credinței noastre și locului ăstuia.
Noi începem o altă lucrare. O lucrare la sfârșitul căreia să lăsăm în urmă o țară ca soarele sfânt de pe cer.
Imagine: Sigla mișcării naționaliste „41 pentru România”
Foto: Marian Motocu primind binecuvântarea de la Generalul Radu Theodoru
Foto: Monumentul Eroilor din primul război mondial - Pe aici nu se trece
Autor text: Sterie Ciumetti, Incorect Politic
Articol preluat și publicat: 20.06.2022
Iulian Brotaru
4 ani în urmă
Foto
Români pentru Tricolor! Tabără de Muncă la Mărășești 24-26 Iunie 2022
Marian Motocu anunță o amplă tabără de muncă la Mărașești în perioada 24-26 iunie 2022, cu scopul revopsirii tricolorului profanat în culorile Ucrainei, dar și cu scopul de a consolida rețeaua de naționaliști militanți.
La această acțiune sunt bineveniți toți cei care gândesc și simt românește.
Acesta anunță prezența unor nume mari precum Generalul Radu Theodoru, Nicolae Roman, Văduva, Gigă Manole și alții.
Un popor unit, o credință vie, o ocazie istorică.
Suntem ceea ce suntem!
„41 pentru România”
A venit timpul ca cei ce au uitat, să-și aducă aminte că aici este ROMÂNIA și că “PE AICI NU SE (mai) TRECE !!!
Vă invit să vă oferiți două zile la cort, unde străbunii noștrii și-au dat viata că noi să ne putem bucura de liniște, libertate și românism, împreună cu frati români din toate colțurile țării, unde, împreună vom restabili culorile tricolorului.
În data de 26, vom asista la încununarea muncii noastre cu salve de focuri de armă și fanfară militară.
Vor fi corturi și locuri umbroase amenajate, evenimentul este oficial, legal, multă muncă a fost investită în organizare.
Demersul lui Marian urmărește să sfințească țara prin muncă și să-i apropie pe naționaliștii dispuși să facă deplasarea. Invitația este deschisă pentru toată lumea.
La eveniment va fi prezent și un magazin naționalist.
Marian Motocu: Dacă se îndură bunul Dumnezeu, reușim să trezim nația.
Și de-o fi așa, atunci…. voi putea spune că mi-am făcut datoria și mă pot întoarce la munca mea de alpinist și la casa mea de la țară, unde bălăriile au năpădit și pământul așteaptă să fie muncit.
Putem să dăm înainte dacă vrem. Să facem ceva pentru țara asta, nu pentru noi și gloria noastră, ci pentru urmașii noștri și slava lui Dumnezeu.
Sistemul vrea să lase o țară depopulată pentru a fi jefuită și locuită de oameni străini credinței noastre și locului ăstuia.
Noi începem o altă lucrare. O lucrare la sfârșitul căreia să lăsăm în urmă o țară ca soarele sfânt de pe cer.
Imagine: Sigla mișcării naționaliste „41 pentru România”
Foto: Marian Motocu primind binecuvântarea de la Generalul Radu Theodoru
Foto: Monumentul Eroilor din primul război mondial - Pe aici nu se trece
Autor text: Sterie Ciumetti, Incorect Politic
Articol preluat și publicat: 20.06.2022
Iulian Brotaru
4 ani în urmă
Foto
Minunata “ lume noua “ !
Vasilica Simion :
“Surogate moderne
- în loc de Înviere – iepuraș
- în loc de Nașterea Domnului – Moș Crăciun
- în loc de Christmas – Xmas
- în loc de slujire – serviciu religios - job
- în loc de părinte – popă
- în loc de familie creștină – cuplu si parteneriat civil
- în loc de mamă – bonă
- în loc de prunci – planing familial
- în loc post – dietă vegana
(sau raw vegana dupa caz )
- în loc de carne – soia
- în loc de metanii – fitness
- în loc de curaj și mărturisire– comentarii răutăcioase din spatele unui
nick-name
- în loc de modele creştinești – vedete tv
- în loc de spovedanie si duhovnic – psihoterapie si psihoterapeut
- în loc de rugăciune în biserică – Trinitas si web
- în loc de prieteni adevăraţi – amici virtuali
- în loc de cultură generală – Google si Wikipedia
- în loc de carte – film artistic
- în loc de gust, culoare si parfum - arome identic naturale, E-uri şi aditivi
- în loc de ţesături – poliesteri
- în loc de emoţie firească – extraveral si calmante
- în loc de frumuseţe – bisturiu, implanturi, injecţii cu botox sau steroizi”…..
Iulian Brotaru
4 ani în urmă
Foto
Certificatul verde nu este despre carcalac ci despre controlul total asupra populației planetei.
Luați urgent atitudine dacă nu vreți să vă treziți, virba mirobolantei Raluca Turcan , morți de foame, de sete sau/și de frig.
"Amprenta de Carbon" este cea mai mare excrocherie manipulatiare pentru raționalizarea de apă, hrană și combustibili/energie electrice la pachet cu lagarul digital.
Mastercard și Doconomy a lansat "viitorul plăților durabile" încă din 25 Februarie 2019. ROSE BEAUMONT ne informează : "Noua colaborare se concentrează pe combaterea schimbărilor climatice și permite utilizatorilor să urmărească, să înțeleagă și să își asume responsabilitatea amprentei lor de carbon. Doconomy și Mastercard își anunță eforturile comune de combatere a schimbărilor climatice prin activarea DO – un serviciu bancar mobil gratuit și ușor de utilizat, care permite utilizatorilor să urmărească, să înțeleagă și să-și reducă amprenta CO2 prin compensarea emisiilor de carbon. Lansarea DO stabilește un nou standard pentru serviciile de plată orientate spre scop și reprezintă un pas major în angajamentul Mastercard de a stimula inovația pentru un viitor durabil."
"SUNT GATA CARDURILE PENTRU PUȘCĂRIA C02
Postări uitate, postări cenzurate, postări sabotate...
Unde se arată că pandileala a fost o fezandare pentru pușcăria carbonică. Din păcate, Suedia dă tonul primului card de credit al amprentei de carbon! Odată ce ai depășit cota alocată de CO2 stai acasă, faci foamea, nu mai consumi nimic din ceea ce poate genera poluare sau încălzire.
Cota o stabilește guvernul mondial, prin organisme ca WHO.
Acum înțelegeți de ce se numește certificat verde și are cod QR, fără vreo legătură cu imunologia sau virologia.
Minunat!
„Calculatorul de carbon, realizat de Åland Index și integrat în rețeaua globală Mastercard, face legătura dintre conștientizare și acțiune atunci când vine vorba de accelerarea eforturilor pozitive pentru climă. Băncile pot adopta și personaliza cu ușurință acest instrument care va dota consumatorii responsabili la problemele de mediu cu informații despre impactul carbonului raportat la cheltuielile lor.”
But wait!
Doconomy și Mastercard își anunță eforturile comune de combatere a schimbărilor climatice prin activarea DO – un serviciu bancar mobil gratuit și ușor de utilizat, care permite utilizatorilor să urmărească, să înțeleagă și să-și reducă amprenta CO2.
Prin implementarea DO, Mastercard și Doconomy ghidează consumul de zi cu zi al utilizatorilor către alegeri mai durabile.
https://www.mastercard.com/news/press/2019/february/mastercard-and-doconomy-launch-the-future-of-sustainable-payments/?fbclid=IwAR0Pshp2pXTavwDCs1x9kRkRmGm4lM2KRIeUFBZsumRzoZf9wehXDTmctHk
„Împreună cu Doconomy putem angaja consumatorii, comercianții cu amănuntul și întreprinderile în lupta împotriva schimbărilor climatice. Această colaborare este o parte importantă a concentrării noastre asupra durabilității, iar această soluție inovatoare oferă oamenilor o modalitate simplă de a-și asuma responsabilitatea pentru amprenta lor de carbon, în funcție de ceea ce consumă”, a comentat Mark Barnett, președintele diviziei Mastercard UK, Irlanda, țările nordice și baltice.
https://doconomy.com/doconomy-mastercard-global-standard-carbon-calculator/?fbclid=IwAR0CKMPeS3VfqVbOrpe2BtpdcVc0dNblNIbokc8S1hlw57w4nu_ARi2iODU
Și nu mai primești banii digitali și nici păpică sintetică dacă nu te conformezi."
Iulian Brotaru
4 ani în urmă
Foto
Certificatul verde nu este despre carcalac ci despre controlul total asupra populației planetei.
Luați urgent atitudine dacă nu vreți să vă treziți, virba mirobolantei Raluca Turcan , morți de foame, de sete sau/și de frig.
"Amprenta de Carbon" este cea mai mare excrocherie manipulatiare pentru raționalizarea de apă, hrană și combustibili/energie electrice la pachet cu lagarul digital.
Mastercard și Doconomy a lansat "viitorul plăților durabile" încă din 25 Februarie 2019. ROSE BEAUMONT ne informează : "Noua colaborare se concentrează pe combaterea schimbărilor climatice și permite utilizatorilor să urmărească, să înțeleagă și să își asume responsabilitatea amprentei lor de carbon. Doconomy și Mastercard își anunță eforturile comune de combatere a schimbărilor climatice prin activarea DO – un serviciu bancar mobil gratuit și ușor de utilizat, care permite utilizatorilor să urmărească, să înțeleagă și să-și reducă amprenta CO2 prin compensarea emisiilor de carbon. Lansarea DO stabilește un nou standard pentru serviciile de plată orientate spre scop și reprezintă un pas major în angajamentul Mastercard de a stimula inovația pentru un viitor durabil."
"SUNT GATA CARDURILE PENTRU PUȘCĂRIA C02
Postări uitate, postări cenzurate, postări sabotate...
Unde se arată că pandileala a fost o fezandare pentru pușcăria carbonică. Din păcate, Suedia dă tonul primului card de credit al amprentei de carbon! Odată ce ai depășit cota alocată de CO2 stai acasă, faci foamea, nu mai consumi nimic din ceea ce poate genera poluare sau încălzire.
Cota o stabilește guvernul mondial, prin organisme ca WHO.
Acum înțelegeți de ce se numește certificat verde și are cod QR, fără vreo legătură cu imunologia sau virologia.
Minunat!
„Calculatorul de carbon, realizat de Åland Index și integrat în rețeaua globală Mastercard, face legătura dintre conștientizare și acțiune atunci când vine vorba de accelerarea eforturilor pozitive pentru climă. Băncile pot adopta și personaliza cu ușurință acest instrument care va dota consumatorii responsabili la problemele de mediu cu informații despre impactul carbonului raportat la cheltuielile lor.”
But wait!
Doconomy și Mastercard își anunță eforturile comune de combatere a schimbărilor climatice prin activarea DO – un serviciu bancar mobil gratuit și ușor de utilizat, care permite utilizatorilor să urmărească, să înțeleagă și să-și reducă amprenta CO2.
Prin implementarea DO, Mastercard și Doconomy ghidează consumul de zi cu zi al utilizatorilor către alegeri mai durabile.
https://www.mastercard.com/news/press/2019/february/mastercard-and-doconomy-launch-the-future-of-sustainable-payments/?fbclid=IwAR0Pshp2pXTavwDCs1x9kRkRmGm4lM2KRIeUFBZsumRzoZf9wehXDTmctHk
„Împreună cu Doconomy putem angaja consumatorii, comercianții cu amănuntul și întreprinderile în lupta împotriva schimbărilor climatice. Această colaborare este o parte importantă a concentrării noastre asupra durabilității, iar această soluție inovatoare oferă oamenilor o modalitate simplă de a-și asuma responsabilitatea pentru amprenta lor de carbon, în funcție de ceea ce consumă”, a comentat Mark Barnett, președintele diviziei Mastercard UK, Irlanda, țările nordice și baltice.
https://doconomy.com/doconomy-mastercard-global-standard-carbon-calculator/?fbclid=IwAR0CKMPeS3VfqVbOrpe2BtpdcVc0dNblNIbokc8S1hlw57w4nu_ARi2iODU
Și nu mai primești banii digitali și nici păpică sintetică dacă nu te conformezi."
Iulian Brotaru
4 ani în urmă
Foto
Mulți care au vrut sa se autorecenzeze online in aprilie și mai, atunci când au ajuns la ultimele pagini ale formularului online intitulat “Survey” si au văzut ca in josul paginilor era marcat ca fiind marca înregistrată a Băncii Mondiale, au renunțat si nu au mai finalizat autorecenzarea. In plus, dacă urmăriți postările de pe pagina de Facebook a Institutului Național de Statistica veți vedea ce comentează recenzorii de teren intre ei, cum ei înșiși spun ca așteaptă instrucțiuni de la șefi iar șefii le spun ca și ei la rândul lor așteaptă ordine de la Banca Mondiala, se plâng ca nu se vede in sistem care CNP e deja autorecenzat, așa ca vor veni și la ei, și chiar familiile lor deși erau recenzate online s-au trezit hărțuiți și amenințați cu amenzi, cititi acolo câte chestii nu ni se spun, dar unii recenzori sunt revoltați și vor sa dea informațiile la presă; sa speram ca nu vor fi intimidați și ca nu le vor șterge comentariile foarte interesante..
ORi Ei, ORi NOi.
Iulian Brotaru
4 ani în urmă
Foto
Mulți care au vrut sa se autorecenzeze online in aprilie și mai, atunci când au ajuns la ultimele pagini ale formularului online intitulat “Survey” si au văzut ca in josul paginilor era marcat ca fiind marca înregistrată a Băncii Mondiale, au renunțat si nu au mai finalizat autorecenzarea. In plus, dacă urmăriți postările de pe pagina de Facebook a Institutului Național de Statistica veți vedea ce comentează recenzorii de teren intre ei, cum ei înșiși spun ca așteaptă instrucțiuni de la șefi iar șefii le spun ca și ei la rândul lor așteaptă ordine de la Banca Mondiala, se plâng ca nu se vede in sistem care CNP e deja autorecenzat, așa ca vor veni și la ei, și chiar familiile lor deși erau recenzate online s-au trezit hărțuiți și amenințați cu amenzi, cititi acolo câte chestii nu ni se spun, dar unii recenzori sunt revoltați și vor sa dea informațiile la presă; sa speram ca nu vor fi intimidați și ca nu le vor șterge comentariile foarte interesante..
ORi Ei, ORi NOi.
Iulian Brotaru
4 ani în urmă
Foto
Mulți care au vrut sa se autorecenzeze online in aprilie și mai, atunci când au ajuns la ultimele pagini ale formularului online intitulat “Survey” si au văzut ca in josul paginilor era marcat ca fiind marca înregistrată a Băncii Mondiale, au renunțat si nu au mai finalizat autorecenzarea. In plus, dacă urmăriți postările de pe pagina de Facebook a Institutului Național de Statistica veți vedea ce comentează recenzorii de teren intre ei, cum ei înșiși spun ca așteaptă instrucțiuni de la șefi iar șefii le spun ca și ei la rândul lor așteaptă ordine de la Banca Mondiala, se plâng ca nu se vede in sistem care CNP e deja autorecenzat, așa ca vor veni și la ei, și chiar familiile lor deși erau recenzate online s-au trezit hărțuiți și amenințați cu amenzi, cititi acolo câte chestii nu ni se spun, dar unii recenzori sunt revoltați și vor sa dea informațiile la presă; sa speram ca nu vor fi intimidați și ca nu le vor șterge comentariile foarte interesante..
ORi Ei, ORi NOi.
Iulian Brotaru
4 ani în urmă
Foto
Mulți care au vrut sa se autorecenzeze online in aprilie și mai, atunci când au ajuns la ultimele pagini ale formularului online intitulat “Survey” si au văzut ca in josul paginilor era marcat ca fiind marca înregistrată a Băncii Mondiale, au renunțat si nu au mai finalizat autorecenzarea. In plus, dacă urmăriți postările de pe pagina de Facebook a Institutului Național de Statistica veți vedea ce comentează recenzorii de teren intre ei, cum ei înșiși spun ca așteaptă instrucțiuni de la șefi iar șefii le spun ca și ei la rândul lor așteaptă ordine de la Banca Mondiala, se plâng ca nu se vede in sistem care CNP e deja autorecenzat, așa ca vor veni și la ei, și chiar familiile lor deși erau recenzate online s-au trezit hărțuiți și amenințați cu amenzi, cititi acolo câte chestii nu ni se spun, dar unii recenzori sunt revoltați și vor sa dea informațiile la presă; sa speram ca nu vor fi intimidați și ca nu le vor șterge comentariile foarte interesante..
ORi Ei, ORi NOi.
Iulian Brotaru
4 ani în urmă
Foto
Mulți care au vrut sa se autorecenzeze online in aprilie și mai, atunci când au ajuns la ultimele pagini ale formularului online intitulat “Survey” si au văzut ca in josul paginilor era marcat ca fiind marca înregistrată a Băncii Mondiale, au renunțat si nu au mai finalizat autorecenzarea. In plus, dacă urmăriți postările de pe pagina de Facebook a Institutului Național de Statistica veți vedea ce comentează recenzorii de teren intre ei, cum ei înșiși spun ca așteaptă instrucțiuni de la șefi iar șefii le spun ca și ei la rândul lor așteaptă ordine de la Banca Mondiala, se plâng ca nu se vede in sistem care CNP e deja autorecenzat, așa ca vor veni și la ei, și chiar familiile lor deși erau recenzate online s-au trezit hărțuiți și amenințați cu amenzi, cititi acolo câte chestii nu ni se spun, dar unii recenzori sunt revoltați și vor sa dea informațiile la presă; sa speram ca nu vor fi intimidați și ca nu le vor șterge comentariile foarte interesante..
ORi Ei, ORi NOi.
Folosim cookie-uri strict necesare pentru autentificare si securitate. Cookie-urile pentru preferinte,
analitice sau marketing rulează doar dacă alegi să le accepți. Poți schimba oricând alegerea.
Politica de cookie-uri
Strict necesareNecesare pentru autentificare, securitate, sesiune, preferinte cerute explicit si salvarea consimtamantului.
PreferintePăstrează opțiuni de afișare și personalizare care nu sunt esențiale pentru funcționarea de bază.
AnaliticeNe ajuta sa intelegem agregat cum este folosit site-ul si ce trebuie imbunatatit.
MarketingPermite măsurarea campaniilor și conținut personalizat de promovare, dacă va fi activat.
Frate Drag ? în Iisus Hristos ✝️ Dumnezeu și Om ??
Fii Binecuvântat Pretutindeni ??
Mâine, Sâmbătă 25 Iunie este Ziua Mea de Naștere ?
Împlinesc vârsta de 43 Ani ??
Cu Ajutorul lui Dumnezeu ?