#LegeaSuveranității modifică articolul 221 cod Penal cu denumirea marginală “Coruperea sexuală a minorilor” incriminând fapta de a pune la dispoziția minorilor sub 14 ani a oricăror materiale care descriu explicit sexualitatea.
Am urmărit prin această modificare incriminarea oricăror fapte care, sub pretextul "educației sexuale", distrug copilăria și pervertesc mințile și sufletele copiilor noștri.
Această acțiune vine ca răspuns la acțiunile concertate ale "progresiștilor" prin care se încearcă sexualizarea copilăriei și, implicit, prezentarea relațiilor homosexuale și a "ideologiei" fluid gender de la cele mai fragede vârste.
"Articolul 9
Legea nr. 286 din 17 iulie 2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial nr. 510 din 24 iulie 2009, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: (...)
(4) La articolul 221 alineatul 4 se modifică și va avea următorul cuprins:
“Determinarea de către un major a unui minor care nu a împlinit vârsta de 14 ani să asiste la comiterea unor acte cu caracter exhibiționist ori la spectacole sau reprezentații în cadrul cărora se comit acte sexuale de orice natură, precum și punerea la dispoziția acestuia de materiale cu caracter pornografic sau cu conținut care descrie explicit sexualitatea se pedepsesc cu închisoare de la un an la trei ani. (...)”
Expunere de motive:
Articolul 9 modifică Legea nr. 286/2009 - Codul Penal, punând legislația din această materie în acord cu ultimele hotărâri ale Curții Constituționale, dar și cu modificările legislative introduse de prezenta propunere legislativă. (...)
Alineatul 4 al Articolului 9 modifică alineatul 4 al articolului 221 Cod Penal crescând vârsta de la care se pedepsește fapta de a determina minorul să asiste la comiterea unor acte cu caracter exhibiționist ori la spectacole sau reprezentații în cadrul cărora se comit acte sexuale de orice natură de la 13 ani la 14 ani. Totodată s-a incriminat și fapta de a pune la dispoziția minorului de materiale cu caracter pornografic sau cu conținut care descrie explicit sexualitatea. S-a avut în vedere necesitatea prezervării inocenței și dezvoltării firești a minorului în concordanță cu normele morale general acceptate de către societate până la o vârstă la care faptele incriminate își pierd periculozitatea și nu mai sunt de natură să afecteze dezvoltarea psihică a minorului. De asemenea a fost introdusă în sfera ilicitului penal fapta de a pune la dispoziția minorului a oricăror materiale cu caracter pornografic sau cu conținut care descrie explicit sexualitatea avându-se în vedere interesul superior al minorului și impactul negativ asupra psihicului minorilor și a dezvoltării acestuia a materialelor pornografice sau cu conținut care descrie explicit sexualitatea la vârste fragede. (...)"
VA URMA.
Post script:
Dacă sunteți de acord cu principiile promovate de Legea Suveranității înscrieți-vă ca voluntar in #ArmataSuveranității la http://VremSuveranitate.ro!
Vă rog, SHARE!
ÎNTREBĂRILE SĂPTĂMÂNII
Cred că voi pune întrebările astea cel puțin săptămânal!
De ce autoritățile refuză să dea drumul la ivermectină (IVM) ca tratament pentru C-19?
De ce autoritățile impun o singură soluție pentru C-19 (serul magic), din moment ce peste 40 de țări folosesc IVM cu rezultate bune, pentru cazurile incipiente și medii?
Pe cine deranjează că IVM este un medicament ieftin, pe care s-a oferit să-l producă Terapia Cluj, o companie 100% românească?
Pe cine deranjează că tratarea în ambulatoriu cu IVM ar micșora numărul internaților la ATI și al celor intubați cu șanse mici de supraviețuire?
Pe cine deranjează că vindecarea cu IVM ar mări numărul celor imunizați natural, care n-ar mai avea nevoie de injecțiile magice?
Pe cine deranjează că vindecarea cu IVM ar micșora numărul morților de C-19 din statistici?
De ce autoritățile și presa mint că IVM este un medicament exclusiv pentru animale și toxic pentru om?
https://www.facebook.com/niculescu.cristian.96/posts/4743196879048480
Grijă la răceala comună, că vremea s-a răcit.
Îmbrăcați-vă corespunzător, să nu răciți. Grijă la hipertensiunea arterială și la toate bolile cronice sau acute, compensați-le și/sau tratați-le la timp, ca să nu ajungeți la spital.
Se caută cazuri care să justifice măsurile și susțină valul 4 și testul PCR vă poate amâna sau deturna de la tratarea bolii pentru care ajungeti la spital și vă adaugă un tratament experimental toxic. Mai bine să nu fie nevoie să ajungeți acolo!
IatÄ? informa??ii utile atunci c??nd vi se ??ncalcÄ? drepturile!
Patronul, managerul ??i nimeni nu poate sÄ? vÄ? cearÄ? vaccinarea ca sÄ? vÄ? permitÄ? sÄ? merge??i la servici. Nu au dreptul nici mÄ?car sÄ? vÄ? cearÄ? sÄ? divulga??i starea de vaccinat sau nevaccinat! Doar prin hotÄ?r??re judecÄ?torescÄ? vi se poate cere divulgarea secretului medical ??i ??n nici un caz vaccinarea pentru continuarea contractului de muncÄ?!
Prezenta este o reiterare a celei ini??iale care a fost expediatÄ? cÄ?tre cei enumera??i/arÄ?ta??i, conform cu: Data po??tei electronice: s??m. 14 dec. 2019 la 15:29
PETI?šIE/ATEN?šIONARE,
MEMORANDUM
(Proiect de ?šarÄ? sintetic)
Prezenta a fost adresatÄ? cÄ?tre:
1. Pre??edintele Rom??niei, ??i implicit Consilierilor SÄ?i;
2. Parlamentului, respectiv membrilor celor douÄ? Camere;
3. Primul Ministru, precum tuturor Mini??trilor;
4. Academia Rom??nÄ? (ca For Superior de AnalizÄ? ??tiin??ificÄ? ??i PoliticÄ?);
5. Avocatul Poporului (pentru a fi sesizatÄ?);
6. Curtea Constitu??ionalÄ? a Rom??niei (pentru a fi informatÄ?);
7. Presa Rom??nÄ? (pentru a o informa);
8. To??i Rom??nii, precum ??i cÄ?tre to??i CetÄ???enii Rom??nie;
9. Toate GrupÄ?rile Partinice din Rom??nia (parlamentare sau nu);
10. Toate GrupÄ?rile Civil Politice (legal constituire sau nu);
11. SocietÄ???ile Politic Active de pe internet.
Io, subsemnatul Petru Borodi, fiul nÄ?scut din Petru ??i Margareta, ??n anul Domnului 1942 â??â??â??. ??n Timi??oara, posesor al C. I. seriaâ??â??nr. â??â??â??..â??â??. CNP â??â??â??â??â??â??â??â??â??â??., cu domiciliul stabil ??n Cluj-Napoca, Calea Mo??ilor, Nrâ??â??â??â??â??
Afirm cÄ?, nu am fÄ?cut parte din partidul comunist precum din nici un alt partid parlamentar sau nu parlamentar ??n afarÄ? de Organiza??ia PoliticÄ? â?žUniunea Rom??nilor Na??ional Cre??tiniâ? (T. N. ?š.) ??n cadrul cÄ?ruia sunt unul dintre cei trei Membri Fondatori ??i respectiv unul dintre cei trei Coordonatori Decizionali (pre??edin??i).
Motivul care ne determinÄ? a ne adresa Domniilor Voastre:
??tim cÄ? sunt mul??i oameni care ??n??eleg??nd realitatea de fapt sunt ??ngrijora??i ??i revolta??i cÄ?, ?šara Neamului Rom??n precum ??i majoritatea oamenilor sunt ??mpin??i spre limita sÄ?rÄ?ciei ??i a unui colaps generalizat.
AceastÄ? stare impune o Strategie Na??ionalÄ? ??n consecin??Ä?.
(1) Trecerea imediatÄ? la reindustrializarea Rom??niei;
(2) Declararea tuturor resurselor naturale, indiferent de natura acestora, ca fiind Patrimoniu Strategic de interes Na??ional ??i trecerea acestuia ??i a Ministerelor de resort sub controlul ??i gestionarea directÄ? a C.S.A.T. ??i implicit/concomitent cu:
a) Stoparea ??nstrÄ?inÄ?rii ??i recuperarea imediatÄ? a tuturor terenurilor agricole sau cu alte destina??ii, fie ele concesionate sau ??nstrÄ?inate cÄ?tre persoane fizice sau juridice strÄ?ine. Chiar dacÄ? existÄ? prevederile Art. 148 ??n Constitu??ie acestea nu pot contraveni la prevederile inviolabile ale Constitu??iei Rom??niei (vezi obliga??ia StatalitÄ???ii de a respecta ??ntocmai a Art. 1,2,3,4 ??i 152);
b) Stopare imediatÄ? a exploatÄ?rii fondului forestier ??i trecerea la re??mpÄ?durire ??i totodatÄ? constituirea unui supra control militarizat a tuturor ocolurilor silvice;
c) Stopare exportului tuturor produselor, indiferent de natura lor, ??n stare brutÄ?/neindustrializatÄ?;
d) Stoparea exportului de alimente neprocesate ??i instituirea unui sever control al calitÄ???ii alimentelor importate
(3) Excluderea sÄ?rÄ?ciei ??i a lipsei locurilor de muncÄ? prin:
a) Respectarea de cÄ?tre Statalitate a Constitu??iei care o obligÄ? sÄ? asigure un trai decent cu prioritate tuturor cetÄ???enilor Rom??niei ??i prin mÄ?suri de dezvoltare economicÄ? (vezi (1)/Art. 47)
b) Statalitatea are obliga??ia ca sÄ? interzicÄ? importul de for??Ä? de muncÄ? (vezi (4)/Art. 3)
(4) Determinare echilibrului ??i a echitÄ???ii sociale prin:
a) Respectarea ??ntocmai a Constitu??iei ??n ce prive??te egalitatea ??n drepturi ??i excluderea tuturor discriminÄ?rilor (vezi (1)/ Art. 16);
b) Impozitarea gradualÄ? a tuturor marilor proprietÄ???i ??i contorul provenien??ei acestora similar cu Legea 18 a ilicitului;
c) Eliminarea, prin lege, a dispropor??ionalitÄ???ii dintre remunera??ia minimÄ? ??i maximÄ? din cadrul angaja??ilor bugetari, precum ??i reglementarea acesteia ??n limitele ecartului 1-5, respectiv remunera??ia func??iilor necalificate (1) ??i a func??iei de Pre??edinte al Rom??niei (5);
d) Eliminarea, prin lege, tuturor func??iilor sinecurÄ? ??i a angaja??ilor fictivi din cadrul tuturor Institu??iilor Publice, din cadrul deconcentratelor, din cadrul consiliilor de administrare, precum ??i din cadrul oricÄ?ror societÄ???i la care Statalitatea Rom??niei este parte;
e) Interzicerea deplinÄ?, prin lege, a angajÄ?rii unei persoane concomitent, ??n douÄ? sau mai multe func??ii, ??i respectiv a remunerÄ?rii multiple a aceleia??i persoane de la Bugetul Na??ional;
f) Eliminarea deplinÄ?, prin lege, a tuturor remunera??iilor/veniturilor necuvenite, a tuturor privilegiilor oneroase precum sunt multipla remunerare bugetatÄ? a aceluia??i angajat; bonifica??iile date celor din sistemul bugetar; acordarea pensii speciale sau/??i de compensa??ii discriminatorii la pensionare; a tuturor facilitÄ???ilor materiale ??i a altor venituri necinstit motivate.
(5) Legiferarea Legii Patrimoniu Strategic de interes Na??ional
(6) Legiferarea Legii de Transfer a GuvernÄ?rii ??i a Proiectelor de ?šarÄ?.
ATEN?šIONARE.
Aten??ionarea este ??i ea o motivare a Memorandumului.
1. Viitorul NU va fi a imperiilor mari ci a Neamurilor care-??i pÄ?streazÄ?: Unitatea, Principiile de Fundamentare, toate ProprietÄ???ile de Rang Na??ional ??i integritatea Teritoriilor StrÄ?bune !!
2. Pericolul iminent al omenirii NU va consta doar ??n o recesiune de ordin economic sau/??i financiar ci ??n grave colapsuri ??i anume:
a) Lipsa acutÄ? de materiale, minerale ??i materii prime (cade industria);
b) Lipsa acutÄ? de industrie ??i agriculturÄ? (erupe mizeria, pauperizarea);
c) Lipsa acutÄ? de alimente naturale ??i suficiente (cade sÄ?nÄ?tatea);
d) Lipsa acutÄ? de apÄ? potabilÄ? (efecte ale supravie??uirii, scade popula??ia);
e) Lipsa acutÄ? de aer respirabil (??mbolnÄ?virea acutÄ? ??i dispari??ia).
3. Factorii cauzatori ai pierderii SuveranitÄ???ii, ai pauperizÄ?rii unor genera??i ??i ai dispari??ie unui Neam sunt:
a) Lipsa acutÄ? de ConducÄ?tori Politici cu/de caracter (dezordine, haos);
b) Lipsa acutÄ? de DregÄ?tori iubitori de Neam ??i ?šarÄ? (jaf, trÄ?dare);
c) Lipsa acutÄ? a iubiri de Principii, AdevÄ?r, Dreptate ??i Semeni (ura, crime);
d) Degradarea Institu??iei Publice de SÄ?nÄ?tate (demografia ??i mortalitatea);
e) Degradarea Institu??iei Publice de ?ŽnvÄ???Ä?m??nt ??i CulturÄ? (??ndobitocirea);
f) Denaturarea Institu??iei Familiei ??i a Omului prin opresiuni (sclavia);
g) Lipsa acutÄ? de Preo??i ??i ?ŽndrumÄ?tori Vrednici (sodomizarea);
h) Lipsa acutÄ? de iubire de ?šarÄ?, Neam ??i Dumnezeu (dezomenire).
MEMORANDUM.
CAPITOLUL I
Starea de fapt
Articolul 1. Analiz??nd ??i constat??nd realitÄ???ile de fapt, factorii cauzali ??i efectele cazate de ace??tia concluzionÄ?m cÄ?:
(1) Realmente actuala Stare a Na??iuni a atins limita unui colaps generalizat, determin??nd implicit grave atingeri/pierderi SuveranitÄ???ii ??i IntegritÄ???ii Na??ionale, chiar ??i teritoriale;(vezi teritoriile ??nstrÄ?inate)
(2) Eviden??ele dovedesc existen??a unei grave pierderi de oameni ai Rom??niei, prin exodul a peste 5.000.000 de cetÄ???eni ai Rom??niei, ??n mare parte bune pregÄ?ti??i profesional, exod impus ??n deplin contrariu Intereselor Na??ionale ??i deopotrivÄ? determin??nd o gravÄ? afectare a capacitÄ???ii demografice, respectiv de perpetuare a Rom??nitÄ???ii, precum ??i de apÄ?rare a intereselor, identitÄ???ii ??i a SuveranitÄ???ii Na??ionale;
(3) De facto s-a generat o stare de sÄ?rÄ?cie lucie, respectiv analfabetismul determinat de o efectivÄ? pauperizare a peste 50% din cetÄ???enii Rom??niei.
(4) Indiscutabil precum ??i evident infrac??ionalitatea a atins gradul de fenomen, insinu??ndu-se ??i la v??rful angaja??ilor din institu??iile StatalitÄ???ii, iar fÄ?rÄ? de o imediatÄ?, fermÄ? ??i promptÄ? eradicare a fenomenului infrac??ional vom asista la generarea unei StatalitÄ???i infrac??ionale.
(5) Fiind larg cunoscute nu vom ??n??irui toate eviden??ele concurente/participante la determinarea dezastruoasei StÄ?rii de fapt, ??nsÄ? ??n virtutea necesarului de a fi arÄ?tat ??i ??nfÄ???i??at AdevÄ?rul vom recurge la o compara??ie: *Pierderile de Rang Na??ional ??n omeni, valoare/numÄ?r ??i materiale cumulate din decursul ultimelor 200 de ani sunt mult minore ??n raport cu pierderile din ultimii 30 de ani.*
CAPITOLUL II
Factorii Cauzatori de Efecte rÄ?u fÄ?cÄ?toare.
Articolul 2. Eviden??ele dovedesc cÄ?, principalii Factorii Cauzali care au determinat ca efect actuala stare, de dupÄ? 1989, sunt:
(1) Excluderea Practicilor Politice ??i permiterea insinuÄ?rii ??i uzurpÄ?rii StatalitÄ???ii de cÄ?tre diverse grupuri de interes, respectiv de cÄ?tre adep??ii practicilor gregare ale politicianismului.
(2) Practicarea politicianismului (interesul personal sau/??i de grup) clar ??n contra ??i dauna Intereselor Na??ionale, de cÄ?tre majoritatea grupÄ?rilor partinic-ideologice ??i persoane angajate ??n Func??iile Publice cu ??i de Responsabilitate, unii fiind incapabili ??i incon??tien??i, iar al??ii fiind personal interesa??i doar a parvenii ??i a se ??navu??ii preponderent nu cinstit.
(3) Permiterea legilor excesiv tolerante fa??Ä? de infrac??iuni, respectiv infractori, fapt care a generat cre??terea infrac??ionalitÄ???i ??i complicitÄ???i ??i eruperea acesteia ??i ??n r??ndul celor ce ocupÄ? Func??ii Publice.
(4) Pervertirea Justei MÄ?suri a Actului de Dreptate, care determinÄ? inevitabil o labilitate ??i contravenientÄ? definire a Actului de Justi??ie ??i Dreptate; precum este chiar ??i o ac??iune ??n contra Bunelor Practici ale Actului de Justi??ie consfin??it clar ca fiind unul obligatoriu just, de Constitu??iei.
(5) Incon??tienta sau/??i inten??ionata excludere a Selec??iei pe criteriul Valorii, at??t ??n ceia ce prive??te Ac??iunile Politice de imediatÄ? sau ??ndelungatÄ? necesitate, ??i mai ales excluderea criteriul selec??iei valorice â?žOmul Potrivit la locul lui potrivitâ? ??i ??nlocuirea Elitei Na??ionale cu ni??te personaje promovate cu pofta unor grupÄ?ri partinice chiar ??i posesori fiind a unor diplome fictiv/oneros dob??ndite.
(6) Desigur am enumerat numai c????iva Factori Cauzali.
CAPITOLUL III
Efectele rÄ?u fÄ?cÄ?toare.
(EnumerÄ?m doar o parte din Efectele produse de cÄ?tre Factorii Cauzali enumera??i ??n Art. 2 ??i al??ii implicit reziden??i lor)
Articolul 3. TrÄ?darea Intereselor ??i a SuveranitÄ???ii Neamului Rom??n care sunt faptic eviden??iate prin.
area SuveranitÄ???ii Politice, prin actul de admiterea a unor vasalitÄ???ii fa??Ä? de interesele externe, chiar ??i ??n dauna Intereselor de Rang Politic Intern, respectiv Na??ional.
(2) Cedarea SuveranitÄ???ii Na??ionale definitÄ? de Dreptul de Proprietar. Respectiv cedarea Dreptului de Proprietar asupra Teritoriilor, asupra Resurselor Naturale, precum ??i asupra dreptului de exploatare, de distribuire ??i de folosire cu prioritate ??n interesul CetÄ???enilor Rom??niei.
(3) Cedarea de Suveranitate ??n domeniul Evolu??iei ??tiin??ifice, CercetÄ?rii, a survenit prin crasul dezinteres ??i ineficienta sus??inere a Institu??iilor de Cercetare ??i a CercetÄ?torilor.
(4) Cedarea SuveranitÄ???ii Economice, datoritÄ? distrugerii efective, aproape ??n totalitate, a Economiei Na??ionale (vezi ??n genere industria, agricultura, asocia??iile me??te??ugÄ?re??ti ??i altele)
(5) Cedarea SuveranitÄ???ii de ordin Ambiental, respectiv a mediului sÄ?nÄ?tos ??i corect protejat pentru a fi propice trÄ?irii. (vezi deteriorarea apelor, defri??Ä?rile brutal excesive a pÄ?durilor, importul de de??euri, altele)
(6) Cedarea SuveranitÄ???ii energetice ??i ??nstrÄ?inarea sistemului de distribuire a acesteia. (vezi ??nstrÄ?inarea distribu??iei de energie electricÄ? ??i de gaze naturale, sistem de bran??amente care de fapt ??n mare parte este proprietate particularÄ? castul acestora fiind suportat de proprietarii de imobile)
(7) Cedarea SuveranitÄ???ii asupra apei potabil. (vezi ??nstrÄ?inarea sistemului de distribuire care de fapt este proprietate de drept a proprietarilor de imobile)
(8) Cedarea SuveranitÄ???ii Na??ionale ??n domeniul financiar ??i bancar. (vezi sistemelor Bancare ??i Comerciale ??i a altora cu/de interes Politic.
Articolul 4. Cedarea SuveranitÄ???ii Spirituale ??i Intelectuale.
(1) Cedarea SuveranitÄ???ii de Ordin Spiritual constÄ? ??n admiterea abuzivÄ? ??i ??n contra Constitu??iei a populÄ?rii/colonizÄ?rii Rom??niei, ?šara Neamului Rom??n care este fundamentat eminamente pe Principiile Cre??tinÄ?tÄ???ii, doar pentru a satisface o pofta aberantÄ? ??i agresivÄ?.
(2) Cedarea de Suveranitate IntelectualÄ? este produsÄ? din lipsa de definire a unor Institu??ii de ?ŽnvÄ???Ä?m??nt care sÄ? garanteze o bunÄ? educare ??i instruite de ordin general ??i profesional a Viitorimii ??i totodatÄ? care sÄ? elibereze strict justificat ??i conform cu pregÄ?tirea fiecÄ?rui elev/cursant acreditÄ?rile, diplomelor (vezi actualmente cea mai josnicÄ? crimÄ? v??nzarea de diplome ??i plagiatul,care a determinat lipsa de culturÄ? generalÄ? ??i profesionalÄ? mai ales a unora cu masterate ??i doctorate din cadrul StatalitÄ???ii)
(3) Cedarea SuveranitÄ???ii din Domeniul SÄ?nÄ?tÄ???ii Publice care incumbÄ? Institu??iile de Cercetare ??i produc??ie a necesarului Farmaceutic.
(4) Cedarea SuveranitÄ???ii Na??ionale constituitÄ? din cei peste cinci milioane de CetÄ???eni Rom??ni obliga??i sÄ? emigreze, pierdere care incumbÄ? o mare parte din capacitÄ???ile de dezvoltare, produc??ie ??i nu ??n ultimul r??nd de apÄ?rare, emancipare ??i perpetuare a Neamului.
Articolul 5, Producerea ??n cadrul ??i ??ntre institu??iile StatalitÄ???ii de stÄ?ri conflictuale beligerante permanente cauzate de politicianism.
(1) Apartenen??a la politicianism a grupÄ?rilor partinic-parlamentare genereazÄ? varii conflicte care sunt alimentate de o permanentÄ? propagandÄ? politicianistÄ? ??i evident strict din interesul grupÄ?rilor partinic-parlamentare preocupate permanent pentru acapararea unor pozi??ii/func??ii care le pot asigura ob??inerea intereselor politicianiste, de regulÄ? frauduloase, de ??navu??ire personalÄ? sau/??i a afinilor ??i acoli??ilor care-i sus??in.
(2) Inevitabil este cÄ?, ??n consecin??a stÄ?rii beligerante, se induce multor Func??ionari Publici obedien??a, arogan??a, dezinteresul ??n corecta ??i fidela exercitarea a atribu??iilor care le revin sau/??i o stare facilÄ? eruperii dorin??ei de profit ocazional, respectiv asumarea/practicarea stÄ?rii de coruptibil.
(3) Prin ??n??elegerea transpartinic convenitÄ? ??i admisÄ?, de grupÄ?rile parlamentare, a practici politicianiste de condi??ionare a Dreptului Constitu??ional de a fi Ales prin Legea Scrutinului Electoral ??i mai ales condi??ionarea depÄ???irii procentului de 5%, ??i care Lege este preferen??ialÄ?, discriminatorie, necinstitÄ? ??i frauduloasÄ? de facto fiindcÄ?:
a) Pe de o parte Legea acordÄ? grupÄ?rilor partinice parlamentare sus??inere preferen??ialÄ? materialÄ?, pecuniarÄ?, logisticÄ?, precum implicit ??i facilitÄ???i de propagandÄ?;
b) Iar pe de altÄ? parte Legea discrimineazÄ? deplin toate organiza??iile politice noi ??nfiin??ate, ba mai mult le impune condi??ii care le creeazÄ? imposibilitatea de a-??i realiza Dreptul de a fi votate pentru a accede ??n Func??iile Publice ale StatalitÄ???ii. (este a se considera cÄ?, actualelor grupÄ?ri parlamentare nu li s-au impus atare obstruc??ionÄ?ri care de fapt vin a ??ngrÄ?dii Dreptul de a fi Ales)
Articolul 6. Spolierea prin Legi permisive a Banului Public.
(4) GrupÄ?rile partinic-parlamentare ??n propriul interes sau/??i a fidelilor lor au introdus legi preferen??iale prin care acordÄ? membrilor din ierarhia lor ??i a unor segmente bugetate drepturi ??i venituri nu cuvenite sau/??i nu justificate de un efort/presta??ie deosebitÄ? depusÄ?, precum sunt:
a) Sinecurile ??i angajarea ??n douÄ? sau mai mule func??ii bugetate;
b) Angajarea fictivÄ? ??n diverse func??ii bugetate;
c) Acces la contractele din Banul Public;
d) Imunitatea ??i inamovibilitatea (de fapt clare facilitÄ???i de sustragere de la rigorile Legii);
e) Practicarea absenteismului, a sustragerii de la actul de decizie ??i a inactivitÄ???ii efective, ??n special a parlamentarilor (ne??ndeplinirea datoriei fa??Ä? de Func??ia PublicÄ? ocupatÄ?, remuneratÄ? ??i ??ncÄ?lcarea JurÄ?m??ntului de Credin??Ä? !)
f) Diverse sporuri ??i alte avantaje materiale (discriminatorii);
g) Remunera??ii excesive (vezi raport fa??Ä? de salariul minim!);
h) PensionÄ?ri preferen??iale a unor categorii de bugetari (la limite de v??rstÄ? nejustificatÄ? sau/??i motivatÄ? logic);
i) Permiterea cumulului de remunera??ie bugetatÄ? cu pensia (??n dauna angajÄ?rii de cadre tinere);
j) Compensa??iile speciale/excesive acordate unor angaja??i bugeta??i la pensionare (discriminatorii);
k) Acordarea de pensii speciale/oneroase (nu justificate de o muncÄ? de excep??ie depusÄ?, ??i fiind indiscutabil deplin discriminatorii)
l) Acordarea ??i de alte avantaje direc??ionate pentru activul de partid sau/??i cÄ?tre sponsorii/contributorii ??i membrii grupÄ?rilor partinic-parlamentare (Toate acestea fiind clar preferen??iale, nemotivate ??i clar frauduloase).
(2) Toate aceste spolieri a Banului Public coroborate, ??n special, cu o produc??ie internÄ? insuficientÄ? (minorÄ? ??i sub-poten??ialul real) vor determina exodul for??ei de muncÄ? ??i implicit recurgerea la ??mprumuturi externe ??i ??n final colapsul financiar ??i incapacitatea de platÄ? a ?šÄ?rii. (vezi ??i incapacitatea de platÄ? a remunera??iei aferentÄ? bugetarilor, restituirea sumelor aferente dreptului la pensie, etc.)
a) Coroborarea efectelor rÄ?ufÄ?cÄ?toare enumerate, ??i a altora nu arÄ?tate, procedeazÄ? sistemic ??i inevitabil la degradanta Starea de Fiin??are a Na??iunii.
CAPITOLUL IV
Solu??ii urgente.
(Pentru solu??ionarea vicioasei stÄ?rii de fapt considerÄ?m ca fiind util necesare a fi legiferate c??teva legi ??n materie, pe care le enumerÄ?m)
Articolul 7. Legea Patrimoniului Natural de Rang Na??ional.
(1) Prezentele solu??ii vin ??n consecin??a ??i contra acestor stÄ?ri de fapt Deci strict din considerente politice venim, ??n ??ntregirea prezentului Memorandum, cu prezentele propunerii de solu??ii conforme cu Constitu??ia.
(2) Propunerea Legii de constituire a Patrimoniului Natural de Rang Na??ional vine pentru respectarea ??ntocmai a Constitu??iei Rom??niei, precum ??i din considerente de Strategie Na??ionalÄ? pe termen imediat, mediu ??i lung, necesarÄ? pentru apÄ?rarea intereselor CetÄ???enilor Rom??ni.
(3) PÄ?strarea ??i respectarea acestor deziderate stÄ? sub controlul direct al C. S. A. T. iar Primul Ministru rÄ?spunde, ??n solidar cu Guvernului, pentru protejarea, gestionarea ??i administrarea judicioasÄ? a acestor resurse, av??nd ca ??i considera??ie clarÄ? prioritatea garantÄ?rii necesarului intern pe termen imediat, mediu ??i de lungÄ? perspectivÄ?, cu aceste bunuri strategice.
(4) Ministerul Comer??ului Exterior sub controlul direct al C.S.A.T. rÄ?spunde direct de respectarea ??ntocmai a Legii Patrimoniului Natural ??n ceia ce prive??te exportul de bunurile definite de aceasta, precum ??n mod deosebit de corecta calitatea a importurilor de alimente.
Articolul 8. Legea Patrimoniului Natural este strict constitu??ionalÄ?.
(vezi Constitu??ia Rom??niei, Titlul I Principii generale)
(1) Conform cu prevederile Constitu??iei Rom??niei ProprietÄ???ile incumbate teritoriului ?šÄ?rii, indiferent de categorie sau/??i destina??ie, nu pot constitui obiectul concesionÄ?rii, dona??iei sau a altei tranzac??iei numai ??ntre cetÄ???enii rom??ni sau/??i societÄ???ile Rom??ne ??nregistrate cu domiciliul ??i activitatea stabilite strict ??n Rom??nia.
(2) TotodatÄ? Legea define??te cÄ? atare tranzac??ii care eventual contravin Constitu??iei precum ??i prezentei Legi sunt nule de drept absolut ??i fiind ??n opozi??ie cu Constitu??ia Rom??niei au caracter caduc ??i ??n consecin??Ä? se reziliazÄ? de drept, de??ndatÄ? ce sunt cunoscute.
Articolul 9. Constitu??ia Rom??niei consfin??e??te cÄ?:
(1) ?Žn ??ntregul sÄ?u Teritoriul Rum??niei este inalienabil precum garanteazÄ? ??i integritatea teritoriului (vezi (1)/Art. 3 ??i (1)/Art. 152)
(2) Constitu??ia garant??nd integritatea Teritoriului Rom??niei define??te fÄ?rÄ? de dubiu cÄ? sub acela??i regim al inalienabilitÄ???i/??nstrÄ?inÄ?rii sunt toate cele ce incumbÄ?, ca esen??e ??i constituire, teritoriul Rom??niei, indiferent de natura, starea, compozi??ia sau/??i de destina??ia ??i utilitatea acestora.
(3) ?Žn virtutea prevederilor Constitu??iei este indiscutabil adevÄ?rul cÄ?, ??n sensul de Teritoriu sunt clar definite toate cele ce sunt, prin origine naturalÄ?, parte integralÄ? cuprinsÄ? ??n ??i de Teritoriul cuprins ??n cadrul Fruntariilor Rom??niei. Deci indiscutabil Constitu??ia nu se referÄ? (??nscriind cuv??ntul teritoriu) doar la ceva nedefinit ci ??n deplinÄ?tatea concretului sÄ?u ??l aratÄ? ca fiind:
a) ?Žntreaga florÄ? ??i faunÄ?, apa ??i aerul, precum ??i toate elementele care sunt parte constituentÄ? a teritoriului ??n totala profunzime/compozi??ie a solului (dacÄ? ??n??elege??i sau nu) p??nÄ? ??n centrul pÄ?m??ntului precum un con rÄ?sturnat cu v??rful ??n jos ??i cu suprafa??a cuprinsÄ? ??ntre Fruntariile ?šÄ?rii.
b) Deci Constitu??ia define??te ca integralitate a Teritoriului Rom??niei toate bogÄ???iile solului, subsolului, apele, precum ??i Cerul de deasupra ?šÄ?rii, adevÄ?r recunoscut de toate Neamurile/?šÄ?rile ??i tratatele interna??ionale.
Articolul 10. Ca parte a Patrimoniului Natural de Rang Na??ional sunt:
(1) Suprafa??a teritorialÄ? propriu zisÄ?, indiferent de destina??ia acesteia de origine sau/??i stabilitÄ? prin necesar de om ??i legi;
(2) ?Žntregul poten??ial/volum al apei, indiferent de natura, starea sau locul unde se gÄ?se??te;
(3) ?Žntregul depozit de zÄ?cÄ?minte naturale necesare ??n domeniile industriei ??i a construc??iilor;
(4) ?Žntregul patrimoniu forestier, indiferent de/??i ??n a cui proprietate sau folosin??Ä? legitimÄ? este la un moment dat;
(5) Toate produsele/resursele naturale ale solului, precum flora ??i fauna, furajele, fructele, v??natul, de naturÄ? piscicolÄ? ??i altele care sunt ??n proprietate publicÄ?.
Articolul 11. Regimul tuturor celor ce apar??in Patrimoniului Natural.
(1) Toate resursele naturale (vezi Art.10) ??i implicit rezervele de minereuri, minerale, materii, precum ??i de alte materiale prime pentru industrie sau/??i pentru construc??ii sunt constituente ale Patrimoniului Natural de Rang Na??ional ??i oricare tranzac??ie de ??nstrÄ?inare cÄ?tre pÄ?r??i strÄ?ine este strict interzisÄ? ??i este infrac??iune pedepsitÄ? de Legi.
a) Exploatarea tuturor acestora se face cu prioritate ??n interesul cetÄ???enilor din Rom??nia, chiar dacÄ? efectuarea efectivÄ? a exploatÄ?rii se face de cÄ?tre societÄ???i angajate ??n acest sens.
b) Eliminarea tuturor intermediarilor dintre producÄ?torii ??i consumatorii energiei electrice, gazelor naturale ??i apÄ?.
c) Exportul acestora ??n stare neprelucratÄ? nu este admis a constitui obiect comercial, respectiv marfÄ? contra pecunii, ci numai ca produse finite sau ??n schimb/contrapartidÄ? cu materii ??i materiale de import necesare produc??iei ??i folosin??ei interne.
(2) SÄ? se interzicÄ? pe o perioadÄ? de minim 15 ani exploatarea fondului forestier pentru refacerea ??i men??inerea ecosistemului, a se admite strict tÄ?ierile de curÄ???ire pentru necesarul lemnului de foc.
a) Refacerea patrimoniului forestier prevede obliga??ia tuturor celor care exploateazÄ? aceastÄ? resursÄ? sÄ? planteze un anume numÄ?r de puie??i ??n func??ie de metrii cubi de lemn tÄ?iat, nerespectarea acestei clauze este infrac??iune.
b) ?Žn scopul refacerii patrimoniului forestier se va subven??iona cu puie??i pe to??i acei care doresc ca sÄ? ??mpÄ?dureascÄ? terenuri definite de Statalitate ??n acest scop, ??i se acordÄ? dreptul de folosin??Ä? ve??nicÄ? asupra loturilor ??mpÄ?durite acelor persoane fizice sau juridice care pe cont propriu planteazÄ? puie??ii oferi??i de cÄ?tre Statalitate, prin intermediul Ocolelor Silvice.
Articolul 12. Legea apei sÄ? prevadÄ? o judicioasa gospodÄ?rire a tuturor resurselor de apÄ?.
(1) Toate resurse naturale de apÄ?, din subsol, din lacurile de acumulare sau altele de pe Teritoriul ?šÄ?rii, sunt parte integralÄ? din Patrimoniul Natural al Rom??niei, indiferent de natura ??i provenien??a lor se constituie ??n Patrimoniu Natural de Rang Na??ional care trebuie strict reglementat ??i protejat prin legi speciale, clare ??i ferme, iar poluarea acestora este infrac??iune pedepsitÄ? de Legi.
(2) Exportul de apÄ? ??i a apei minerale ??mbuteliate se poate face numai ??n contra partidÄ? cu produse alimentare de primÄ? necesitate sau cu fructe exotice.
Articolul 13. Regimul produselor alimentare ??i a furajelor.
(1) Produc??ia de: cereale, furaje, produse alimentare de primÄ? necesitate, fructe, precum ??i a tuturor materiilor ??i materialelor prime sau conservate din categoria produselor alimentare, se constituie ca necesar alimentar de prim rang pentru trÄ?irea fireascÄ?, sÄ?nÄ?toasÄ? ??i ??ndestulatÄ? a CetÄ???enilor Rom??nie.
a) ?Žn Rom??nia ??ntre producÄ?tor ??i consumator acestora este interzisÄ? ac??iunea oricÄ?rui intermediar/speculant, aceasta se constituie ??n infrac??iune ??i este pedepsitÄ? de lege.
(2) Dreptul de export al acestora produse este condi??ionat ??i se va face numai dacÄ? excede necesarului definit de consumului intern efectiv, sub strictul control, responsabilitatea ??i avizul func??ionarilor angaja??i ??i acredita??i, ??n acest sens, de Ministerul Comer??ului Exterior.
(3) Numai producÄ?torii acestor bunuri de primÄ? necesitate au dreptul de a-??i vine aceste produse fie personal ??n magazine proprii ??i pie??e sau/??i tot direct cÄ?tre societÄ???ile comerciale de v??nzare cu amÄ?nuntul.
(4) Produsele agricole din gospodÄ?ria personalÄ? de subzisten??Ä? care exced nevoilor personale pot fi comercializate ??n pie??e numai direct de cÄ?tre ??Ä?rani, producÄ?tori.
a) Nu se considerÄ? produc??ie impozitabilÄ?, a acestora, dacÄ? se face pentru uz familial-propriu sau pentru v??nzarea ??n pie??e direct de cÄ?tre producÄ?tori.
(5) Legea vine a garanta asigurarea internÄ? a necesarului de alimente ??i furaje; diminuarea pre??urilor; precum ??i pentru eliminarea speculei; pentru excluderea exportului ??i re-importului fictiv ??i a altor fraude financiare.
(6) Constitu??ia nu interzice ci sus??ine aceastÄ? lege ca fiind strict necesarÄ? pentru garantarea calitÄ???i vie??ii; a unui trai sÄ?nÄ?tos ??i decent ??n favoarea prioritarÄ? a cetÄ???enilor Rom??niei.
CAPITOLUL V
Legea Transferului GuvernÄ?rii ??i a Proiectelor de ?šarÄ?.
Articolul 14. Legea transferului GuvernÄ?rii.
(1) Puterea ExecutivÄ?, prin menire, scop, atribu??ii ??i ??ndrituiri are ??i obliga??ia ca toate ministerele, ??nainte cu 45 de zile de predarea mandatului de patru ani, sÄ? defineascÄ? un raport justificativ explicit, concret ??i public care sÄ? dovedeascÄ? cheltuirea Banului Public ??i a altor Bunuri Publice pe ??ntreaga perioadÄ? a mandatului.
a) Raport de predare a mandatului este obligatoriu pentru a-??i justifica corecta activitate, raport care va cuprinde implicit ??i toate costurile proprii StatalitÄ???ii cu func??ionarea pe care le-a generat ??n sarcina Neamului Suveran, precum ??i investi??iile realizate ??i justificarea costurilor acestora, dar ??i ce cheltuieli rÄ?m??n, ca sarcinÄ?, Banului ??i Bunurilor Publice pe termen mediu ??i de perspectivÄ?.
Articolul 15. Legea Transferului Proiectelor de ?šarÄ?.
(1) Parlamentul are obliga??ia ca sÄ? defineascÄ? sau/??i sÄ? completeze, conform necesarului, Proiectul de Dezvoltare al Neamului ??i al ?šÄ?rii, pe toate termenele prin care sÄ? dispunÄ? distribuirea efortului ??i a costurilor just ??i echilibrat ??n tot teritoriul Rom??niei.
a) Proiectul de ?šarÄ? odatÄ? fiind definit ??i instituit cu putere de Lege de cÄ?tre Parlament toate viitoarele Guverne ??i institu??ii ale StatalitÄ???ii, precum ??i GrupÄ?rile partinic-politice, au obliga??ia sÄ?-l respecte ??i sÄ?-i asigure buna realizare, cu eventualele ajustÄ?ri ??i ??mbunÄ?tÄ???iri inerent pretinse de desfÄ???urarea Proiectului, ??nsÄ? fÄ?rÄ? a-l rediscuta sau ??ntrerupe abuziv, nemotivat temeinic ??i ??n contra Legii Planului Metodic, doar din considerente ideologice sau chiar politicianist-propagandistice.
(2) Puterea ExecutivÄ? la fiecare predare/preluare de mandat periodic (de patru ani) are obliga??ia ca:
a) La predare sÄ? defineascÄ? un raport cu toate Proiectele de ?šarÄ? care prin Legi sunt de realizat ??i rÄ?m??n de continuat sau de ??nceput pentru membrii Puterii Executive nou instalatÄ?;
b) Raportul Puterii Executive are obliga??ia de a cuprinde ??ntocmai toate sarcinile corespondente Legilor aferente Proiectelor de ?šarÄ? ??i ??n concret ??i exact sÄ? arate stadiul de derularea acestora, precum ??i Planul Metodic de realizare a proiectelor ??n derulare.
c) Puterea ExecutivÄ? cÄ?reia ??i ??nceteazÄ? mandatul are obliga??ia ca prin raportul de predare sÄ? justifice sau/??i sÄ? arate concret toate eventualele impedimentele care au concurat la nu realizarea ??n termenele prevÄ?zute de Lege, pentru a fi cunoscute ??i excluse de Puterea ExecutivÄ? nou instalatÄ?.
SUS?šINEREA MEMORAMDUMULUI.
(?Žn ??ntreg este bazatÄ? ??i sus??inutÄ? pe prevederile Constitu??iei ??i pe Legi ??n vigoare.)
Articolul 1. Precum Spiritul ??i ??nscrisele consfin??ite de Constitu??ia Rom??niei le invocÄ?m ??n sus??inerea Memorandumului aidoma Temeinicii ??i CÄ?lÄ?uze ne sunt Iubirea de Cruce, AdevÄ?r, Neam ??i ?šarÄ?!
A??a sÄ? ne ajute Dumnezeu !!
Articolul 2. ?Žn Rom??nia, toate legile, p??nÄ? ??i Constitu??ia, sunt accesorii-subsidiare la *Principiile de Fundamentare ??i TrÄ?ire ale Neamului Rom??n ??i la Cre??tinÄ?tate.*
Omnem legibus, etiam Constitutione, sint accessoria ad *Christianismum et ut Gentem Principiorum, sint ??n Romania.
Articolul 3. Indiscutabil toate suzeranitÄ???ile, drepturile ??i libertÄ???ile ??nscrise ??n prezenta Constitu??ie sunt inviolabile, intangibile ??i imprescriptibile ca fiind ??i consfin??ite de Voin??a Neamului Suveran Rom??n, exprimatÄ? prin Institu??ia Referendumului de instituire a Constitu??ii. (excep??ie fiind numai dupÄ? starea definitÄ? de Titlul VII)
(1) ?Žn acest adevÄ?r nici o autoritate sau institu??ie a StatalitÄ???ii nu au legitimitatea ??n a aduce atingeri sau sanc??iuni, de nici un fel, Dreptului Sacru la LegitimÄ? ApÄ?rare al Neamului Suveran Rom??n, care incumbÄ? ??i dreptul legitim de a ac??iona, ??n modul ??i cu mijloacele impuse, ??n contra oricÄ?ror factori cauzali care deterioreazÄ? Starea ??i Fiin??a Neamului Rom??n, fie factor natural, fie factor agresiv de tip imperativ, dictatorial, cotropitor sau de naturÄ? politicianistÄ?, respectiv fie venite din interior prin trÄ?dare sau/??i din exterior. (vezi Art. 24; (1)/Art. 54 ??i (1)/Art. 55)
(2) Ba mai mult, ??n acest sens, conform Constitu??iei, ??eful StatalitÄ???ii sau dupÄ? caz Pre??edintele Camerei Senatului, are dreptul-obliga??ie de a decreta starea de urgen??Ä? ??i prin Institu??ia Consiliului Suprem de ApÄ?rare a ??Ä?rii sÄ? dispunÄ? tuturor institu??iilor StatalitÄ???ii, civile ??i militarizate, ca sÄ? participe de??ndatÄ? ??n solidar cu Neamul Rom??n Suveran la ??nlÄ?turarea factorului cauzal al agresiuni sau/??i a agresorilor/agresiunii ??n sine, fie cÄ? acesta vin din interior sau/??i exterior. (vezi (1)/Art. 92 ??i (1)/Art. 93)
Articolul 4. Principiile Na??ional-Cre??tine sunt omni imperative deoarece ??nsÄ???i Constitu??ia le recunoa??te, ??nscrie ??i consfin??e??te ??i prin acestea li se subordoneazÄ?. (vezi (3)/ART. 33)
(1) Principiile Na??ional â??Cre??tine fiind consfin??ite de Constitu??ia Rom??niei devin obligatorii tuturor Legilor, precum ??i ??ntregii StatalitÄ???i deoarece prevederile constitu??ionale sunt indiscutabile ??i at??t Legile Rom??niei precum ??n integralitate ??i Statalitatea Rom??niei sunt obligatoriu subsidiare Constitu??iei. (vezi (5)/Art. 1 ??i (2)/Art. 16)
(2) Constitu??ia Rom??niei pentru a nu admite nici un dubiu vine ??i consfin??e??te ca obligatorii Principiile Na??ional Cre??tine cu prioritate at??t pentru toate Institu??iile StatalitÄ???ii Rom??ne ??i implicit pentru to??i angaja??ii StatalitÄ???ii, iar pentru a ??ntÄ?rii definitiv acest AdevÄ?r vine ??i nu admite dec??t condi??ionat de JurÄ?m??ntul de Credin??Ä? fa??Ä? de Neam ??i ?šarÄ? cu m??na pe Constitu??ie ??i Biblie â?žA??a sÄ?-mi ajute Dumnezeuâ? urmÄ?toarele:
a) Validarea Pre??edintelui (vezi(2)/Art. 82)
b) Validarea parlamentarilor (vezi (1)/Art. 70)
c) Validarea tuturor membrilor Guvernului (vezi (1)/Art. 115)
d) Validarea tuturor Func??ionarilor Publici (vezi (6)/Art. 62 din Legea nr.188 /8-12-1999)
e) Validarea prin Legea JurÄ?m??ntul depus de For??elor Armate (vezi Legea nr. 8 din 10 ianuarie 2002 ??i (1)/Art.118/Constitu??ie)
Articolul 5. Voin??a ??i decizia supremÄ?, ??n toate cele ce apar??in trÄ?irii Neamului Rom??n-suveran, revine de drept Neamului Rom??n bÄ???tina?? ??i implicit Suveran. (vezi (1), (2) Suveranitatea Art. 2. ??i (2)/Art.8. precum ??i (1)/Art. 20, respectiv Dreptul la liberÄ? determinare a Na??iunilor)
Articolul 6. Entitatea Neam este unica entitate suveranÄ? dupÄ? Dumnezeu ??i de??ine, de drept divin ??i just, toate proprietÄ???ile care-i revin de drept, implicit cele de ordin teritorial. Entitate Neam care dimpreunÄ? cu to??i oamenii rom??ni ??i cu toate proprietÄ???ile Sale constituie un Ansamblu Unitar ??i Indivizibil, respectiv Ansamblul Rom??n Neam-??arÄ?. (vezi (1), (2) Suveranitatea Art. 2. ??i (2)/Art.8.)
(1) Deci Neamul Rom??n este o Entitate SuveranÄ? ??i ProprietarÄ? care incumbÄ? strÄ?bunii, actual trÄ?itorii, viitorimea ??i incumbÄ? ??i Rom??nii din exteriorul teritoriilor rom??ne fiecare cu vrednicia ??i drepturile care le revin, fiind ??i stÄ?p??nÄ? de drept asupra celor aferente Teritoriilor rom??ne. (vezi (1), (3)/Art. 3.Teritoriul ??i (1), (2) Art. 4. ??i Art. 7.)
(2) Familia este nucleul esen??ial de constituire ??i perpetuare a EntitÄ???ii Neam Rom??n, ??i este constituitÄ? cre??tine??te, numai din douÄ? persoane de sens opus prin na??tere, respectiv femeie, bÄ?rbat ??i prunci. (vezi(2)/Art. 48)
Articolul 7. Neamul Rom??n, dimpreunÄ? cu toate Etniile conlocuitoare ??i cu toate proprietÄ???ile Sale care-i revin de drept, indiferent de natura, starea de fiin??are ??i origine ale acestora, constituie un organism integral, respectiv Ansamblul Rom??n Neam-??arÄ?. (pentru edificare a se consulta Titlul I ??i Capitolul I al Titlului II al Constitu??iei)
(1) ?Žn ??i din aceste considerent, respectiv a fiin??Ä?rii efective a Ansamblului Rom??n Neam-??arÄ?, ??n integralitate Neamul Rom??n fiin??eazÄ? ??i actualmente ca esen??Ä?-suflet al Ansamblului ??i de??ine indiscutabil ??i nu negociabil integralitatea virtu??ilor de Proprietar ??i Suveran deplin.
(2) ?Žn consecin??a, acestor adevÄ?ruri, numai sub voin??a, ??n interesele ??i cu dispozi??ia Neamului Rom??n proprietÄ???ile pot fi prezervate, consumate sau ??nstrÄ?inate, conform cu prevederile Constitu??iei de Drept, sub supravegherea ??i administrarea Institu??iilor apar??inÄ?toare StatalitÄ???ii care au calitate de ordonator, de executant precum ??i de a sanc??iona ??ncÄ?lcÄ?rile Constitu??iei ??i a legilor. (pentru edificare a se consulta Titlurile I ??i II al Constitu??iei
Articolul 8. Nu discutÄ?m adevÄ?rul cÄ?, de facto Constitu??ia Rom??nÄ? pentru a fi instituitÄ? de Drept are obliga??ia de a fi o fidelÄ? ??i ordonatÄ? transpunere a Principiilor de Fundamentare ??i TrÄ?ire ale Neamului Suveran Rom??n. Principii pe care Constitu??ia doar vine ??i le ??nscrie, ??n spiritul ??i litera lor proprii, ??i se admite a fi supusÄ? Institu??iei Referendumului fiindcÄ? numai astfel consfin??e??te strict Voin??a Neamului Rom??n ca fiind unica SuveranÄ? ??n a decide Principiile de TrÄ?ire pe propriile teritorii ??i ??n rela??ia cu alte Neamuri Suverane. (vezi (3)/Art. 151 ??i Art.153 ??i Art.156)
(1) Indiscutabil o Constitu??ie de Drept admite fiin??area numai a G??ndirilor/Ac??iunilor Politice ??i a Legilor juste care:
(2) ?Ži sunt subsidiare; (vezi (5)/Art. 1; a), d)/Art. 146 ??i Art. 154)
(3) Sunt G??ndiri/Ac??iuni strict Politice care exclud politicianismul; (vezi (2)/Art. 2)
(4) Sunt Legi strict Constitu??ionale, deci clare, nu interpretabile ??i nu admit practici necinstite; (vezi (1)/ Art. 154 ??i (1)/Art. 155)
(5) Au virtutea de a determina/defini o bunÄ? r??nduire politicÄ?;
(6) Au caracter faptic ??i evident politic ??ntru o armonizare echilibratÄ? a Ansamblului Neam-??arÄ?; (vezi (2)/Art. 2; (1)/Art. 4 ??i (2)/Art. 80)
(7) PrezervÄ? ??i definesc Actul de Dreptate, precum ??i ferme mÄ?suri de sanc??ionare, just argumentatÄ?, care rezidÄ? ??n consecin??a unei atingeri sau agresiuni dovedite ??i definesc concret dezdÄ?unarea adecvatÄ?. (pentru edificare a se conspecta Titlul II Capitol I)
Articolul 9. Oricare altÄ? constitu??ie care nu respectÄ? subsidiaritatea fa??Ä? de Principiile Neamului Suveran Rom??n, ci derivÄ? din teorii ideologic-partinice sau/??i fiind impusÄ? de for??e de opresiune sau/??i de cotropire, este legitim consideratÄ?, de cÄ?tre Neamul Rom??n Suveran, ca fiind sub Nulitate AbsolutÄ?, respectiv dictatorialÄ?, imperativÄ? ??i ca fiind fÄ?rÄ? nici un Temei Legitim ??i av??nd cel mult efecte temporale, obligatoriu de exclus de cÄ?tre Neamul Suveran prin mijloacele impuse de agresor/i sau precum abrogarea constitu??iei din 21-7-1965. (vezi Art. 153)
Articolul 10. Toate cele ce nu sunt permise de cÄ?tre Principiile de TrÄ?ire ale Neamului Rom??n sau/??i de Principiile Cre??tinÄ?tÄ???ii nu poate a permite Constitu??ia Rom??niei a Neamului Rom??n-cre??tin ??i ??n consecin??Ä? nici Legile rom??ne, ??i sunt ferm interzise, sanc??ionate ??i condamnate de Neamul Rom??n Suveran ??n virtutea Dreptului la LegitimÄ? ApÄ?rare a Fiin??ei Sale.
(1) Constitu??ia Rom??niei consacrÄ? ??i consfin??e??te Neamului Rom??n acest Drept Legitim la ApÄ?rare, ??i ??l impune clar ??i cu fermitate ??i tuturor Institu??iilor apar??inÄ?toare StatalitÄ???ii Rom??ne pentru a fi constitu??ionale ??i legitime. (vezi Art. 24; (1)/Art. 54 ??i(1)/Art. 55)
Articolul 11. Spiritul ??i Litera Constitu??ie nu admite nici o atingere a unui Drept, dec??t dacÄ? expres prevÄ?zutÄ? o condi??ie prin care un drept se suspendÄ? sau pierde.
Articolul 12. To??i cetÄ???enii Rom??niei sunt egali ??n fa??a Constitu??iei ??i a legilor ei subsidiare fÄ?rÄ? de nici un privilegiu sau o atingere din vreun considerent discriminatoriu. (vezi (1), (2)/Art.16)
(1) Oricare discriminare sau/??i privilegiu sunt abuzive ??i imperative ??i trebuie a fi eradicate prompt ??i fÄ?rÄ? de echivoc.
Articolul 13. Spiritul ??i Litera Constitu??ie garanteazÄ? toate drepturile ??i libertÄ???ile ??i implicit nu admite nici o atingere a unui Drept, dec??t dacÄ? expres prevÄ?zutÄ? constitu??ional o condi??ie prin care un drept se transferÄ?, suspendÄ? sau pierde. (vezi (3)/Art.1)
(1) Dreptul la muncÄ? este un Drept Garantat de cÄ?tre Constitu??ia Rom??niei tuturor cetÄ???enilor pentru a-??i dob??ndi prin cÄ?i cinstite cele necesare trÄ?irii demne ??i decente. (vezi (1), (2)/Art. 41)
(2) Prin chiar scopul sÄ?u Dreptul la muncÄ? poate fi transformat prin exercitarea lui pentru dob??ndirea celor necesare traiului. Astfel ??ntre proprietarul acestuia ??i un proprietar de drept cu capacitate de angajator, respectiv proprietarii unor drepturi convin liber, ??nsÄ? conform legilor, a face schimb de drepturi, ??n consecin??Ä?:
a) Angajatul de fapt nu dob??nde??te nici un venit sau plus valoare impozabilÄ?, ci strict ??i numai drepturile cuvenite ??n schimbul efectuÄ?rii efective a unei munci fizice sau/??i intelectuale ??n beneficiul angajatorului, ??n virtutea dreptului la muncÄ? ??i a dreptului de a dispune liber de propria persoanÄ? (vezi (2)/Art. 26)
b) Angajatorul deduce, din venitul sÄ?u brut, ??i toate drepturile cuvenite angajatului, respectiv ca fiind cheltuiala cu for??a de muncÄ?, precum deduce oricare altÄ? cheltuialÄ?. Astfel angajatorul are obliga??ia de a achita toate costurile legitime aferente folosirii/consumÄ?rii for??ei de muncÄ? a angajatului ??n vederea ob??ineri unui beneficiu personal.
(3) Excluderea oricÄ?rei impozitÄ?ri, taxÄ?ri, etc. a Dreptului la muncÄ? vine tocmai pentru excluderea dublei uzitÄ?ri/exploatÄ?ri a for??ei de muncÄ?, respectiv de cÄ?tre angajator prin munca efectivÄ? ??i de cÄ?tre Statalitate prin diverse taxe, impozite, etc.
a) Constitu??ia Rom??niei prin Legile ??n materie define??te ca strict din valoarea veniturilor nete realizate de o societate sau angajator sÄ? fie suportate ??n integralitate toate cheltuielile care sunt aferente costurilor cu educarea, instruirea ??i ??ntre??inerea stÄ?rii bune a sÄ?nÄ?tÄ???ii angaja??ilor, care costuri vor fi suportate din veniturile care derivÄ? din efectuarea presta??iei de cÄ?tre angajat ??n beneficiul respectivei societÄ???i sau angajator.
Articolul 14. Constitu??ia Rom??niei ??n mod explicit define??te dob??ndirea fÄ?rÄ? de echivoc, din avu??ia ??i banul public, a dreptului la ocrotirea sÄ?nÄ?tÄ???ii precum ??i a dreptului la ??nvÄ???Ä?m??nt, la instruc??ie profesionalÄ? ??i accesul la culturÄ?. (vezi (4)/Art. 32; (1)/Art. 33; (1), (2)/Art. 34; (2)/ Art. 41 ??i (2)/Art. 47)
Articolul 15. Puterea de Suveran consfin??itÄ? de Constitu??ie.
(1) Constitu??ia prezervÄ?, Neamul Rom??n Suveran, fÄ?rÄ? de echivoc ??i pe Just Temei, dreptul de a pretinde StatalitÄ???ii respectarea ??i punerea ??n fapt a prevederilor constitu??ionale, precum ??i obliga??ia de a exclude, just ??i c??t mai deplin, toate efectele care au caracter discriminator, opresiv, imperativ sau ??i prin uzurpare au fost impuse prin constr??ngeri, de oricare naturÄ? ??i provenien??Ä? imperativ-dictatorialÄ?.
(2) ?Žn acest sens Constitu??ia define??te fiin??area institu??iilor cu atribu??ii ??i puteri depline, precum sunt: Institu??ia Scrutinului Electoral; Institu??ia Referendumului; Institu??ia Justi??iei; Institu??ia Dreptului la Protest; de fapt incumbate ??n Institu??ia Legitimei ApÄ?rÄ?ri a Intereselor Na??ionale care este o obliga??ie pentru to??i cetÄ???enii Rom??niei, (vezi (1)/Art. 24; ART. 54 ??i ART. 55) dar ??i Institu??ia Cur??ii Constitu??ionale, Institu??ia Justi??iei, Institu??ia Avocatul Poporului, altele.
Articolul 16. Constitu??ia interzice Politicianismul (interesul personal sau/??i de grup) precum ??i toate grupÄ?rile politicianiste de orice facturÄ?, de a aduce ingerin??e ??n Conducerea Treburilor Publice, fiind diametral opuse Artei Politice ??i cauzatoare de corup??ie, infrac??iuni ??i acte de trÄ?dare ??n contra Intereselor Na??ionale. (vezi (2), (4)/Art. 40 ??i (2)/Art. 8
Articolul 17. Constitu??ia define??te clar statutul StatalitÄ???ii
(1) Constitu??ie define??te cÄ?, Statalitatea este o StructurÄ? SistemicÄ? ??ndrituitÄ? strict ??n a r??nduii ??i coordona treburile ??ntregului Ansamblu Neam-??arÄ? ??i respectiv av??nd menirea de a-i determina o buna trÄ?ire, ??n actual ??i ??n viitor.
(2) De fapt ??i explicit Constitu??ia define??te clar Statalitatea ca fiind strict o AngajatÄ? a Neamului Rom??n Suveran implicit a cetÄ???enilor Rom??niei, ??n oricare alte condi??ii Statalitatea este uzurpatoare, nu legitimÄ? ??i infrac??ionalÄ? sau/??i dictatorialÄ?.
(3) Constitu??ia tocmai din interesul/scopul de a exclude oricare, eventual, dubiu despre statutul de AngajatÄ? a StatalitÄ???ii define??te JurÄ?m??ntul de Credin??Ä? ca ??i condi??ie indiscutabil obligatorie.
(4) To??i membri Corpului Statal, angaja??i ??n Institu??iile StatalitÄ???i Constitu??ionale, vor depune JurÄ?m??ntul de Credin??Ä? fa??Ä? de Neam ??i ?šarÄ?, respectiv fa??Ä? de Ansamblu Neam-??arÄ?, la preluarea Func??iei Publice, ??nsÄ? ??n prealabil (pretindem noi) este firesc ??i necesar a fi verifica??i ??i acredita??i ca av??nd competen??a profesionalÄ?, psihicÄ? ??i comportamentalÄ? conformÄ? cu demnitatea de Func??ionar Public
Articolul 18. Constitu??ia define??te tot ca atribu??ii ale StatalitÄ???ii.
(1) Constitu??ia ??nscrie, de drept, ca atribu??ie permanentÄ? a StatalitÄ???ii Constitu??ionale, ca fiind reprezentanta Neamului Suveran Rom??n, obliga??ia de a recupera de??ndatÄ? ??i fÄ?rÄ? de echivoc, ??n integralitate, toate pierderile de ordin material ??i teritorial pricinuite de cÄ?tre persoane fizice, juridice, func??ionarii publici sau/??i de cÄ?tre cotropitori. (vezi (3)/f), h)/Art. 73; vezi scopul, menirea ??i Legile de func??ionare a Puterii JudecÄ?tore??ti; (1)/Art. 131; (1)/Art. 118)
(2) ?Žn acest sens (sus??inem ??i argumentÄ?m noi) Constitu??ia dispune prin Legi, clar ??i ferm, ca fiind imprescriptibilÄ? oricare faptÄ? infrac??ionalÄ? care a adus o daunÄ? certÄ? ProprietÄ???ilor Neamului Suveran Rom??n, precum ??i cÄ? fÄ?ptuitorii nu pot fi exonera??i de la sanc??iunile care decurg din faptele lor, ??nsÄ? ??i cÄ? actul dezdÄ?unÄ?rii ??i implicit a deten??iei se stinge numai la acoperirea deplinÄ? a prejudiciului, ??i c??nd este cazul se transferÄ? ??i asupra familiei ??i mo??tenitorilor de drept a fÄ?ptuitorului.
(3) Tot ??n acest sens Pre??edin??ii celor douÄ? Camere ale Parlamentul au obliga??ia constitu??ionalÄ?, sÄ? pretindÄ? Parlamentului ca sÄ? elaboreze ??i o legisla??ie care sÄ? garanteze dezdÄ?unarea ??n integralitate a tuturor prejudiciilor aduse Neamului Suveran Rom??n. Indiferent dacÄ? atingerile sunt provocate de o persoanÄ?; de o ideologie dictatorialÄ? ??i de legile subsidiare acesteia sau ca fiind atingeri opresiv-injuste cauzate de/??i sub presiunea imperativÄ? a unei StatalitÄ???i (de la un moment dat) cu practici abuziv-infrac??ionale ??i dictatoriale sau/??i ??n complicitate cu for??e externe care intervin, la treburile interne, prin impuneri, invazii, cotropiri sau alte agresiuni. (vezi f)/(2)/Art.65; (2)/Art. 82 ??i (6)/Art. 62 din Legea nr.188/8-12-1999)
(4) ?Žntreaga Statalitate este obligatÄ? de Constitu??ie ca sÄ? procedeze de??ndatÄ? la ac??iunile concrete ??n contra agresiunii, prin mijloace conforme cu necesarul de eradicare a agresiunii.
a) ?Žn cazul daunelor de ordin teritorial sau atingeri grave determinate de acte de trÄ?dare, invazii sau cotropiri toate Institu??iile StatalitÄ???ii sunt obligate de Constitu??ie ca sÄ? procedeze de??ndatÄ? la ac??iunile necesare pentru a recupera ??n deplinÄ?tate pierderile suferite de Neamul Rom??n Suveran, totodatÄ? inform??nd despre demers toate forurile interna??ionale, ??i fÄ?c??nd cunoscute public clar toate demersurile fÄ?cute ??n acest sens.
b) Aidoma toate Institu??iile StatalitÄ???ii au obliga??ia de a ac??iona ??n consecin??Ä? ??i just pentru a exclude o atingere de ordin material ??i cultural cauzate de cÄ?tre un oarecare depozitar care a devenit de rea credin??Ä?, (vezi Titlul I; (1), (2)/ Art. 54; (2)/Art. 80; (1)/Art. 92; (1)/Art. 93; (2)/Art. 82; textele JurÄ?mintelor de Credin??Ä? ??i Legea C S A T nr. 415/27-06-2002)
Prezentul document este definit ??n virtutea Drepturilor prevÄ?zute de Constitu??ie.
Chiar dacÄ? este sub propria-mi semnÄ?turÄ? ??i identitate ??n conformitate cu dreptul de peti??ionare (vezi (1) ??i (3) /Art. 51) ??i conform dreptului prevÄ?zut constitu??ional prin Dreptul la Solidaritate (vezi (1)/Art. 7)
?Žn consecin??a acestor Drepturi consfin??ite de Constitu??ia Rom??niei vine ??i admite ca:
To??i CetÄ???enii Rom??niei, fie ca persoane fizice, persoane juridice sau oricare membru al unui grup Civil Politic ??n nume propriu, care doresc ??i aderÄ? la prezentul demers sÄ? facÄ? parte directÄ? la Demers prin confirmarea pe care o comunicÄ? prin intermediul Peti??ie Online, prin confirmarea â?žVreau sÄ? fiu participant direct la demers !â?
ActualizatÄ? 30/8/2021 Petru Borodi (borodipetru@yahoo.ro)
Pavel Luis Bratu
Teodor C??mpeanu
Textele din Constitu??ia Rom??niei
pe care ne bazÄ?m ??n sus??inerea Memorandumului
(textele sunt strict copiate, ??ntocmai, din Constitu??ia Rom??niei ??n vigoare, iar textele subliniate cu bold italic sunt prioritare ??n sus??inerea MORANDUMULUI!)
TITLUL I
Principii generale
Statul rom??n ARTICOLUL 1
(3) Rom??nia este stat de drept, democratic ??i social, ??n care demnitatea omului, drepturile ??i libertÄ???ile cetÄ???enilor, libera dezvoltare a personalitÄ???ii umane, dreptatea ??i pluralismul politic reprezintÄ? valori supreme, ??n spiritul tradi??iilor democratice ale poporului rom??n ??i idealurilor Revolu??iei din decembrie 1989, ??i sunt garantate.
(5) ?Žn Rom??nia, respectarea Constitu??iei, a suprema??iei sale ??i a legilor este obligatorie.
Suveranitatea ARTICOLUL 2
(1) Suveranitatea na??ionalÄ? apar??ine poporului rom??n, care o exercitÄ? prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice ??i corecte, precum ??i prin referendum.
(2) Nici un grup ??i nici o persoanÄ? nu pot exercita suveranitatea ??n nume propriu.
Teritoriul ARTICOLUL 3
(1) Teritoriul Rom??niei este inalienabil.
(4) Pe teritoriul statului rom??n nu pot fi strÄ?mutate sau colonizate popula??ii strÄ?ine.
Unitatea poporului ??i egalitatea ??ntre cetÄ???eni ARTICOLUL 4
(1) Statul are ca fundament unitatea poporului rom??n ??i solidaritatea cetÄ???enilor sÄ?i.
Rom??nii din strÄ?inÄ?tate ARTICOLUL 7
Statul sprijinÄ? ??ntÄ?rirea legÄ?turilor cu rom??nii din afara frontierelor ??Ä?rii ??i ac??ioneazÄ? pentru pÄ?strarea, dezvoltarea ??i exprimarea identitÄ???ii lor etnice, culturale, lingvistice ??i religioase, cu respectarea legisla??iei statului ai cÄ?rui cetÄ???eni sunt.
Pluralismul ??i partidele politice ARTICOLUL 8
(2) Partidele politice se constituie ??i ????i desfÄ???oarÄ? activitatea ??n condi??iile legii. Ele contribuie la definirea ??i la exprimarea voin??ei politice a cetÄ???enilor, respect??nd suveranitatea na??ionalÄ?, integritatea teritorialÄ?, ordinea de drept ??i principiile democra??iei.
TITLUL II
Drepturile, libertÄ???ile ??i ??ndatoririle fundamentale prevÄ?zute ??n Constitu??ia Rom??niei:
Universalitatea ARTICOLUL 15
(1) CetÄ???enii beneficiazÄ? de drepturile ??i de libertÄ???ile consacrate prin Constitu??ie ??i prin alte legi ??i au obliga??iile prevÄ?zute de acestea.
Egalitatea ??n drepturi ARTICOLUL 16
(1) CetÄ???enii sunt egali ??n fa??a legii ??i a autoritÄ???ilor publice, fÄ?rÄ? privilegii ??i fÄ?rÄ? discriminÄ?ri.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.
Tratatele interna??ionale privind drepturile omului ARTICOLUL 20
(1) Dispozi??iile constitu??ionale privind drepturile ??i libertÄ???ile cetÄ???enilor vor fi interpretate ??i aplicate ??n concordan??Ä? cu Declara??ia UniversalÄ? a Drepturilor Omului, cu pactele ??i cu celelalte tratate la care Rom??nia este parte. (ATEN?šIE LA DREPTUL LA LIBERÄ? DETERMINARE)
Accesul liber la justi??ie ARTICOLUL 21
(1) Orice persoanÄ? se poate adresa justi??iei pentru apÄ?rarea drepturilor, a libertÄ???ilor ??i a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate ??ngrÄ?di exercitarea acestui drept.
Dreptul la via??Ä? ??i la integritate fizicÄ? ??i psihicÄ? ARTICOLUL 22
(1) Dreptul la via??Ä?, precum ??i dreptul la integritate fizicÄ? ??i psihicÄ? ale persoanei sunt garantate.
Libertatea individualÄ? ARTICOLUL 23
(1) Libertatea individualÄ? ??i siguran??a persoanei sunt inviolabile.
Dreptul la apÄ?rare ARTICOLUL 24
(1) Dreptul la apÄ?rare este garantat.
Libertatea con??tiin??ei ARTICOLUL 29
(1) Libertatea g??ndirii ??i a opiniilor, precum ??i libertatea credin??elor religioase nu pot fi ??ngrÄ?dite sub nici o formÄ?. Nimeni nu poate fi constr??ns sÄ? adopte o opinie ori sÄ? adere la o credin??Ä? religioasÄ?, contrare convingerilor sale. (NICI CHIAR O OPINIE A STATALITÄ??šII DACÄ? ESTE NU CONSTITU?šIONALÄ?)
Libertatea de exprimare ARTICOLUL 30
(1) Libertatea de exprimare a g??ndurilor, a opiniilor sau a credin??elor ??i libertatea crea??iilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare ??n public, sunt inviolabile
Dreptul la informa??ie ARTICOLUL 31
(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informa??ie de interes public nu poate fi ??ngrÄ?dit.
(2) AutoritÄ???ile publice, potrivit competen??elor ce le revin, sunt obligate sÄ? asigure informarea corectÄ? a cetÄ???enilor asupra treburilor publice ??i asupra problemelor de interes personal.
(5) Serviciile publice de radio ??i de televiziune sunt autonome. Ele trebuie sÄ? garanteze grupurilor sociale ??i politice importante exercitarea dreptului la antenÄ?. Organizarea acestor servicii ??i controlul parlamentar asupra activitÄ???ii lor se reglementeazÄ? prin lege organicÄ?.
Dreptul la ??nvÄ???Ä?turÄ? ARTICOLUL 32
(4) ?ŽnvÄ???Ä?m??ntul de stat este gratuit, potrivit legii. Statul acordÄ? burse sociale de studii copiilor ??i tinerilor proveni??i din familii defavorizate ??i celor institu??ionaliza??i, ??n condi??iile legii.
Accesul la culturÄ? ARTICOLUL 33
(3) Statul trebuie sÄ? asigure pÄ?strarea identitÄ???ii spirituale, sprijinirea culturii na??ionale, stimularea artelor, protejarea ??i conservarea mo??tenirii culturale, dezvoltarea creativitÄ???ii contemporane, promovarea valorilor culturale ??i artistice ale Rom??niei ??n lume.
Dreptul la ocrotirea sÄ?nÄ?tÄ???ii ARTICOLUL 34
(1) Dreptul la ocrotirea sÄ?nÄ?tÄ???ii este garantat.
(2) Statul este obligat sÄ? ia mÄ?suri pentru asigurarea igienei ??i a sÄ?nÄ?tÄ???ii publice.
Dreptul la mediu sÄ?nÄ?tos ARTICOLUL 35
(1) Statul recunoa??te dreptul oricÄ?rei persoane la un mediu ??nconjurÄ?tor sÄ?nÄ?tos ??i echilibrat ecologic.
(2) Statul asigurÄ? cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept.
(3) Persoanele fizice ??i juridice au ??ndatorirea de a proteja ??i a ameliora mediul ??nconjurÄ?tor.
Libertatea ??ntrunirilor ARTICOLUL 39
Mitingurile, demonstra??iile, procesiunile sau orice alte ??ntruniri sunt libere ??i se pot organiza ??i desfÄ???ura numai ??n mod pa??nic, fÄ?rÄ? nici un fel de arme.
Munca ??i protec??ia socialÄ? a muncii ARTICOLUL 41
(1) Dreptul la muncÄ? nu poate fi ??ngrÄ?dit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupa??iei, precum ??i a locului de muncÄ? este liberÄ?.
(2) Salaria??ii au dreptul la mÄ?suri de protec??ie socialÄ?. Acestea privesc securitatea ??i sÄ?nÄ?tatea salaria??ilor, regimul de muncÄ? al femeilor ??i al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe ??arÄ?, repausul sÄ?ptÄ?m??nal, concediul de odihnÄ? plÄ?tit, prestarea muncii ??n condi??ii deosebite sau speciale, formarea profesionalÄ?, precum ??i alte situa??ii specifice, stabilite prin lege.
Nivelul de trai ARTICOLUL 47
(1) Statul este obligat sÄ? ia mÄ?suri de dezvoltare economicÄ? ??i de protec??ie socialÄ?, de naturÄ? sÄ? asigure cetÄ???enilor un nivel de trai decent.
(2) CetÄ???enii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plÄ?tit, la asisten??Ä? medicalÄ? ??n unitÄ???ile sanitare de stat, la ajutor de ??omaj ??i la alte forme de asigurÄ?ri sociale publice sau private, prevÄ?zute de lege. CetÄ???enii au dreptul ??i la mÄ?suri de asisten??Ä? socialÄ?, potrivit legii.
Familia ARTICOLUL 48
(2) Condi??iile de ??ncheiere, de desfacere ??i de nulitate a cÄ?sÄ?toriei se stabilesc prin lege. CÄ?sÄ?toria religioasÄ? poate fi celebratÄ? numai dupÄ? cÄ?sÄ?toria civilÄ?.
Dreptul de peti??ionare ARTICOLUL 51
(1) CetÄ???enii au dreptul sÄ? se adreseze autoritÄ???ilor publice prin peti??ii formulate numai ??n numele semnatarilor.
(4) AutoritÄ???ile publice au obliga??ia sÄ? rÄ?spundÄ? la peti??ii ??n termenele ??i ??n condi??iile stabilite potrivit legii
Dreptul persoanei vÄ?tÄ?mate de o autoritate publicÄ? ARTICOLUL 52
(1) Persoana vÄ?tÄ?matÄ? ??ntr-un drept al sÄ?u ori ??ntr-un interes legitim, de o autoritate publicÄ?, printr-un act administrativ sau prin nesolu??ionarea ??n termenul legal a unei cereri, este ??ndreptÄ???itÄ? sÄ? ob??inÄ? recunoa??terea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului ??i repararea pagubei.
Restr??ngerea exerci??iului unor drepturi sau al unor libertÄ???i ARTICOLUL 53
(1) Exerci??iul unor drepturi sau al unor libertÄ???i poate fi restr??ns numai prin lege ??i numai dacÄ? se impune, dupÄ? caz, pentru: apÄ?rarea securitÄ???ii na??ionale, a ordinii, a sÄ?nÄ?tÄ???ii ori a moralei publice, a drepturilor ??i a libertÄ???ilor cetÄ???enilor; desfÄ???urarea instruc??iei penale; prevenirea consecin??elor unei calamitÄ???i naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
CAPITOLUL III ?Žndatoririle fundamentale.
Fidelitatea fa??Ä? de ??arÄ? ARTICOLUL 54
(1) Fidelitatea fa??Ä? de ??arÄ? este sacrÄ?.
(2) CetÄ???enii cÄ?rora le sunt ??ncredin??ate func??ii publice, precum ??i militarii, rÄ?spund de ??ndeplinirea cu credin??Ä? a obliga??iilor ce le revin ??i, ??n acest scop, vor depune jurÄ?m??ntul cerut de lege.
ApÄ?rarea ??Ä?rii ARTICOLUL 55
(1) CetÄ???enii au dreptul ??i obliga??ia sÄ? apere Rom??nia.
CAPITOLUL IV Avocatul Poporului
Exercitarea atribu??iilor ARTICOLUL 59
(1) Avocatul Poporului ????i exercitÄ? atribu??iile din oficiu sau la cererea persoanelor lezate ??n drepturile ??i ??n libertÄ???ile lor, ??n limitele stabilite de lege.
TITLUL III
AutoritÄ???ile publice
Mandatul reprezentati ARTICOLUL 69
(1) ?Žn exercitarea mandatului, deputa??ii ??i senatorii sunt ??n serviciul poporului. (ATEN?šIE)
(2) Orice mandat imperativ este nul.
SEC??IUNEA a 3-a - Legiferarea
Categorii de legi ARTICOLUL 73
(1) Parlamentul adoptÄ? legi constitu??ionale, legi organice ??i legi ordinare.
(2) Legile constitu??ionale sunt cele de revizuire a Constitu??iei.
Ini??iativa legislativÄ? ARTICOLUL 74
(1) Ini??iativa legislativÄ? apar??ine, dupÄ? caz, Guvernului, deputa??ilor, senatorilor sau unui numÄ?r de cel pu??in 100.000 de cetÄ???eni cu drept de vot. CetÄ???enii care ????i manifestÄ? dreptul la ini??iativÄ? legislativÄ? trebuie sÄ? provinÄ? din cel pu??in un sfert din jude??ele ??Ä?rii, iar ??n fiecare din aceste jude??e, respectiv ??n municipiul Bucure??ti, trebuie sÄ? fie ??nregistrate cel pu??in 5.000 de semnÄ?turi ??n sprijinul acestei ini??iative.
Rolul Pre??edintelui ARTICOLUL 80
(1) Pre??edintele Rom??niei reprezintÄ? statul rom??n ??i este garantul independen??ei na??ionale, al unitÄ???ii ??i al integritÄ???ii teritoriale a ??Ä?rii.
(2) Pre??edintele Rom??niei vegheazÄ? la respectarea Constitu??iei ??i la buna func??ionare a autoritÄ???ilor publice. ?Žn acest scop, Pre??edintele exercitÄ? func??ia de mediere ??ntre puterile statului, precum ??i ??ntre stat ??i societate
Validarea mandatului ??i depunerea jurÄ?m??ntului ARTICOLUL 82
(2) Candidatul a cÄ?rui alegere a fost validatÄ? depune ??n fa??a Camerei Deputa??ilor ??i a Senatului, ??n ??edin??Ä? comunÄ?, urmÄ?torul jurÄ?m??nt: â?žJur sÄ?-mi dÄ?ruiesc toatÄ? puterea ??i priceperea pentru propÄ???irea spiritualÄ? ??i materialÄ? a poporului rom??n, sÄ? respect Constitu??ia ??i legile ??Ä?rii, sÄ? apÄ?r democra??ia, drepturile ??i libertÄ???ile fundamentale ale cetÄ???enilor, suveranitatea, independen??a, unitatea ??i integritatea teritorialÄ? a Rom??niei. A??a sÄ?-mi ajute Dumnezeu!". (ATEN?šIE)
Consultarea Guvernului ARTICOLUL 86
Pre??edintele Rom??niei poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente ??i de importan??Ä? deosebitÄ?.
Participarea la ??edin??ele Guvernului ARTICOLUL 87
(1) Pre??edintele Rom??niei poate lua parte la ??edin??ele Guvernului ??n care se dezbat probleme de interes na??ional privind politica externÄ?, apÄ?rarea ??Ä?rii, asigurarea ordinii publice ??i, la cererea primului-ministru, ??n alte situa??ii.
Mesaje ARTICOLUL 88
Pre??edintele Rom??niei adreseazÄ? Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale na??iunii.
Referendumul ARTICOLUL 90
Pre??edintele Rom??niei, dupÄ? consultarea Parlamentului, poate cere poporului sÄ?-??i exprime, prin referendum, voin??a cu privire la probleme de interes na??ional.
Atribu??ii ??n domeniul apÄ?rÄ?rii ARTICOLUL 92
(1) Pre??edintele Rom??niei este comandantul for??elor armate ??i ??ndepline??te func??ia de pre??edinte al Consiliului Suprem de ApÄ?rare a ??Ä?rii.
MÄ?suri excep??ionale ARTICOLUL 93
(1) Pre??edintele Rom??niei instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgen??Ä? ??n ??ntreaga ??arÄ? ori ??n unele unitÄ???i administrativ-teritoriale ??i solicitÄ? Parlamentului ??ncuviin??area mÄ?surii adoptate, ??n cel mult 5 zile de la luarea acesteia.
JurÄ?m??ntul de credin??Ä? ARTICOLUL 104
(1) Primul-ministru, mini??trii ??i ceilal??i membri ai Guvernului vor depune individual, ??n fa??a Pre??edintelui Rom??niei, jurÄ?m??ntul de la articolul 82.
Delegarea legislativÄ? ARTICOLUL 115
(6) Ordonan??ele de urgen??Ä? nu pot fi adoptate ??n domeniul legilor constitu??ionale, nu pot afecta regimul institu??iilor fundamentale ale statului, drepturile, libertÄ???ile ??i ??ndatoririle prevÄ?zute de Constitu??ie, drepturile electorale ??i nu pot viza mÄ?suri de trecere silitÄ? a unor bunuri ??n proprietate publicÄ?.
For??ele armate ARTICOLUL 118
(1) Armata este subordonatÄ? exclusiv voin??ei poporului pentru garantarea suveranitÄ???ii, a independen??ei ??i a unitÄ???ii statului, a integritÄ???ii teritoriale a ??Ä?rii ??i a democra??iei constitu??ionaleâ??..
Consiliul Suprem de ApÄ?rare a ??Ä?rii ARTICOLUL 119
Consiliul Suprem de ApÄ?rare a ??Ä?rii organizeazÄ? ??i coordoneazÄ? unitar activitÄ???ile care privesc apÄ?rarea ??Ä?rii ??i securitatea na??ionalÄ?, participarea la men??inerea securitÄ???ii interna??ionale ??i la apÄ?rarea colectivÄ? ??n sistemele de alian??Ä? militarÄ?, precum ??i la ac??iuni de men??inere sau de restabilire a pÄ?cii.
?ŽnfÄ?ptuirea justi??iei ARTICOLUL 124
(1) Justi??ia se ??nfÄ?ptuie??te ??n numele legii.
(2) Justi??ia este unicÄ?, impar??ialÄ? ??i egalÄ? pentru to??i.
(3) JudecÄ?torii sunt independen??i ??i se supun numai legii.
Rolul Ministerului Public ARTICOLUL 131
(1) ?Žn activitatea judiciarÄ?, Ministerul Public reprezintÄ? interesele generale ale societÄ???ii ??i apÄ?rÄ? ordinea de drept, precum ??i drepturile ??i libertÄ???ile cetÄ???enilor.
TITLUL IV
Economia ??i finan??ele publice
Economia ARTICOLUL 135
b) protejarea intereselor na??ionale ??n activitatea economicÄ?, financiarÄ? ??i valutarÄ?;
d) exploatarea resurselor naturale, ??n concordan??Ä? cu interesul na??ional;
e) refacerea ??i ocrotirea mediului ??nconjurÄ?tor, precum ??i men??inerea echilibrului ecologic;
f) crearea condi??iilor necesare pentru cre??terea calitÄ???ii vie??ii;
Proprietatea ARTICOLUL 136
(2) Proprietatea publicÄ? este garantatÄ? ??i ocrotitÄ? prin lege ??i apar??ine statului sau unitÄ???ilor administrativ-teritoriale.
(3) BogÄ???iile de interes public ale subsolului, spa??iul aerian, apele cu poten??ial energetic valorificabil, de interes na??ional, plajele, marea teritorialÄ?, resursele naturale ale zonei economice ??i ale platoului continental, precum ??i alte bunuri stabilite de legea organicÄ?, fac obiectul exclusiv al proprietÄ???ii publice.
(4) Bunurile proprietate publicÄ? sunt inalienabile. ?Žn condi??iile legii organice, ele pot fi date ??n administrare regiilor autonome ori institu??iilor publice sau pot fi concesionate ori ??nchiriate; de asemenea, ele pot fi date ??n folosin??Ä? gratuitÄ? institu??iilor de utilitate publicÄ?.
TITLUL V
Curtea Constitu??ionalÄ?
Structura ARTICOLUL 142
(1) Curtea Constitu??ionalÄ? este garantul suprema??iei Constitu??iei.
Atribu??ii ARTICOLUL 146
Curtea Constitu??ionalÄ? are urmÄ?toarele atribu??ii:
a) se pronun??Ä? asupra constitu??ionalitÄ???ii legilor,â??â??â??â??â??â??â??â??
d) hotÄ?rÄ???te asupra excep??iilor de neconstitu??ionalitate privind legile ??i ordonan??ele, ridicate ??n fa??a instan??elor judecÄ?tore??ti sau de arbitraj comercial; excep??ia de neconstitu??ionalitate poate fi ridicatÄ? ??i direct de Avocatul Poporului.
TITLUL VI
Integrarea euroatlanticÄ?
Integrarea ??n Uniunea EuropeanÄ? ARTICOLUL 148
(2) Ca urmare a aderÄ?rii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum ??i celelalte reglementÄ?ri comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fa??Ä? de dispozi??iile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.
ATEN?šIE: NICICECUM NU POT FI AFECTATE PREVEDERILE CONSTITU?šIEI ROM??NIEI DEOARECE LA REVIZUIREA VALIDATÄ? ?ŽN 2003 DE INSTITU?šIA REFERENDUMULUI S-A DEFINIT PREZENTELE PREVEDERI CA INVIOLABILE, ALTFEL ERAU EXCLUSE !! (VEZI ARTICOLUL 152 Limitele revizuirii )
TITLUL VII
Revizuirea Constitu??iei
Ini??iativa revizuirii ARTICOLUL 150
(1) Revizuirea Constitu??iei poate fi ini??iatÄ? de Pre??edintele Rom??niei la propunerea Guvernului, de cel pu??in o pÄ?trime din numÄ?rul deputa??ilor sau al senatorilor, precum ??i de cel pu??in 500.000 de cetÄ???eni cu drept de vot.
(2) CetÄ???enii care ini??iazÄ? revizuirea Constitu??iei trebuie sÄ? provinÄ? din cel pu??in jumÄ?tate din jude??ele ??Ä?rii, iar ??n fiecare din aceste jude??e sau ??n municipiul Bucure??ti trebuie sÄ? fie ??nregistrate cel pu??in 20.000 de semnÄ?turi ??n sprijinul acestei ini??iative.
Procedura de revizuire ARTICOLUL 151
(3) Revizuirea este definitivÄ? dupÄ? aprobarea ei prin referendum, organizat ??n cel mult 30 de zile de la data adoptÄ?rii proiectului sau a propunerii de revizuire.
Limitele revizuirii ARTICOLUL 152
(1) Dispozi??iile prezentei Constitu??ii privind caracterul na??ional, independent, unitar ??i indivizibil al statului rom??n, forma republicanÄ? de guvernÄ?m??nt, integritatea teritoriului, independen??a justi??iei, pluralismul politic ??i limba oficialÄ? nu pot forma obiectul revizuirii.
(2) De asemenea, nici o revizuire nu poate fi fÄ?cutÄ? dacÄ? are ca rezultat suprimarea drepturilor ??i a libertÄ???ilor fundamentale ale cetÄ???enilor sau a garan??iilor acestora.
TITLUL VIII
Dispozi??ii finale ??i tranzitorii
Conflictul temporal de legi ARTICOLUL 154
(1) Legile ??i toate celelalte acte normative rÄ?m??n ??n vigoare, ??n mÄ?sura ??n care ele nu contravin prezentei Constitu??ii. (ATEN?šIE)
O, Preasf??ntÄ? DoamnÄ?, StÄ?p??na mea, NÄ?scÄ?toare de Dumnezeu, ?ŽmpÄ?rÄ?teasa cerului! M??ntuie??te-mÄ? ??i mÄ? izbÄ?ve??te pe mine, pÄ?cÄ?tosul robul tÄ?u, de nedreptate, clevetiri, de toatÄ? nevoia ??i nÄ?pasta ??i de moarte nÄ?prasnicÄ?.
Miluie??te-mÄ? ??n ceasurile de peste zi, ??n cele de diminea??Ä? ??i ??n cele de searÄ? ??i pÄ?ze??te-mÄ? ??n orice vreme. Ori de merg pe drum, ori de mÄ? aflu ??n ceas de noapte, acoperÄ?-mÄ? ??i mÄ? apÄ?rÄ?!
ApÄ?rÄ?-mÄ?, StÄ?p??nÄ? NÄ?scÄ?toare de Dumnezeu, de to??i vrÄ?jma??ii mei vÄ?zu??i ??i nevÄ?zu??i ??i de orice rea ??nt??mplare. ??n orice loc ??i ??n toatÄ? vremea sÄ?-mi fii mie, MaicÄ? preabunÄ?, un zid nebiruit ??i o puternicÄ? apÄ?rare, acum ??i pururea ??i ??n vecii vecilor. Amin!
PSALMUL 69
Al lui David
1. Dumnezeule, spre ajutorul meu ia aminte! Doamne, sÄ?â??mi aju??i mie grÄ?be??teâ??Te!
2. SÄ? se ru??ineze ??i sÄ? se ??nfrunte cei ce cautÄ? sufletul meu;
3. SÄ? se ??ntoarcÄ? ??napoi ??i sÄ? se ru??ineze cei ceâ??mi voiesc mie rele;
4. ?ŽntoarcÄ?â??se ??ndatÄ? ru??ina??i cei ceâ??mi grÄ?iesc mie: Â?Bine, bine!Â?.
5. SÄ? se bucure ??i sÄ? se veseleascÄ? de Tine to??i cei ce Te cautÄ? pe Tine, Dumnezeule, ??i sÄ? zicÄ? pururea cei ce iubesc m??ntuirea Ta: Â?SlÄ?vit sÄ? fie Domnul!Â?.
6. Iar eu sÄ?rac sunt ??i sÄ?rman, Dumnezeule, ajutÄ?â??mÄ?!
7. Ajutorul meu ??i IzbÄ?vitorul meu e??ti Tu, Doamne, nu zÄ?bovi.
SlavÄ?...
Atenție mare la această înșelătorie, întrebările din chestionar nu au legătură cu recensământul în sine și cu viața voastră privată. Nu cedați șantajului cu amenda,nu este prevăzut nicăieri că este obligatoriu. Datele voastre personale care țin de sănătate,consum casnic,avere, pregătire,etc nu este permis nimănui să le cunoască. Protecția datelor personale este prevăzută de lege. Cereți recenzorului baza legală pentru obligativitate,ea nu există și se merge pe frică și șantaj.
Ce se pregătește Românilor prin Recesămantul Populației și imobilelor care începe din 14.03. 2022 ! Atenție mare ! Marea resetare e in planul Recesamântului ! The Great Reset ! "Și nu vei mai deține nimic și vei fi fericit" Klaus Schwab . Am avut ocazia sa studiez formularele pt Recesământul populație pt anul acesta 2022 , să știți că 80% din zecile de întrebări întinse pe 5 pagini , nu au absolut nici o legătură cu Recesamântul ci cu viața ta privată și personală , întrebări de la cea ce deții în casa sau apartamentul tău la utilitățile care sunt în casa ta în consum de kw și wați și consum termic gigacalorii ( pt a va putea calcula amprenta de carbon , după care veți fi impozitați la sânge ) până la sănătatea ta personala dacă sau nu ai avut covid și cum ai trecut prin boala cum este situația ta materială în prezent !
După ce statul va avea acces la toate datele tale private , personale si tot cea ce deții în proprietate va urma dezpropietarirea ta și a familiei tale , în baza unei HG în stare de urgență sau de așa zisă criză , dacă deții de exemplu o casa sau un apartament cu 5 camere și sunteți 2 persoane in casa sau apartamentul vostru proprietate ,celelalte 4 camere veți fi obligați forțat în baza legii să le cedați unor refugiați de război , unor imigranți din Asia , Africa sau țările orientale arabe sau unor corporatiști Neomarxisti care nu au unde locui sau nu își permit o chirie ! Dacă aveți mai multe proprietăți, celelalte vor fi cedate altor familii și nu va vor mai aparține ! Deci acesta este scopul final și agenda recesamântului ! Decizia de a va supune unor astfel de legi aberante va aparține... In caz că sunteți agasați la ușa sau la poarta de persoane cu Recesamântul , arătațile legea
Doar să fii nebun total să-i lași să între în curtea casei s-au în apartamentul tău proprietate privată ☑️
4 ani în urmă
👍 0
❤️ 0
😂 0
😮 0
😢 0
😠 0
👏 0
Iulian Brotaru
4 ani în urmă
FB_IMG_1647510361008
Timpul trece repede, este scump. A trecut o clipă, au trecut două, ai făcut paşi spre mormânt. Cu timpul care a trecut nu te mai întâlneşti. Folosiţi timpul în folosul sufletului vostru, pentru viaţa de dincolo, nu-l pierdeţi cu lucruri care nu ajută sufletul. Nu vă irosiţi viaţa. Ea ne este dată spre desăvârşirea sufletului pentru veşnicie. Şi chiar cele necesare pentru trup, ori de mâncaţi, ori de beţi, în Domnul să le faceţi, după cuvântul Sf. Ap. Pavel.
Iulian Brotaru
4 ani în urmă
FB_IMG_1647498010836
Doar Tricolorul Românesc, întotdeauna!
Afișarea steagului Ucrainei pe stâlpi sau diferite clădiri oficiale mi se pare o mare prostie și bineînteles o ilegalitate, așa cum a fost si arborarea steagului Ungariei fără respectarea legislației în vigoare.
Una este să condamni războiul din Ucraina și să-i ajuți pe refugiați, mare parte femei, copii si bătrâni și alta este să faci apologia unei țări care vorba aceea, nici măcar nu ne-a fost prietenă.
Oficialii români nici acum nu înteleg că interesele României, inclusiv teritoriului național, nu se apără prin naționalismul ucrainean, nici prin sloganuri sterpe globaliste luate cu copy paste de la Bruxelles și nici prin formele fără fond de aiurea, ci prin naționalismul românesc. Vă dați de ceasul morții acum și vreți să combateți propaganda rusă prin cenzură și legi de-a dreptul putiniste (iar dați copy paste), care nu fac altceva, decât să o potențeze și mai mult, dar ce ați făcut domnilor-tovarăși cu Educația Națională în ultimii 32 de ani? Vă spun eu, ați dat cu ea de pământ! Nici măcar acum nu vă dumiriți pe ce lume și în ce țară vă aflați, sunteți probabil iremediabil înstrăinați. Se împlinesc în această perioadă 30 de ani de la războiul ruso-român de pe Nistru, dus de Armata 14 a Federației Ruse si de forțele rusofone din Transnistria împotriva Republicii Moldova cu scopul de a opri reunirea Basarabiei cu Țara Mamă. Pe televiziunile voastre nu am văzut niciun film documentar din acel război, nicio știre. Nu am văzut nicio rememorare a procesului Grupului Ilașcu, români judecați într-o cușcă de autoritățile rusofone. Nu am văzut nicio mărturie a luptătorilor noștri de pe Nistru. În schimb v-ați dat în stambă cu tot felul de jocuri video pe calculator și alte tâmpenii, menite tocmai să potențeze și mai mult războiul atipic desfășurat de Rusia în România. Și vreți să-i băgați acum în pușcărie pe cei care vă critică? Mă înscriu primul la arest! Ii puneți pe Arafat și Mândruță șefi la cenzură? Activați #rezist să facă contrapropagandă rusă? Aș râde cu hohote de n-ar fi de plâns, bănuiesc că urmăriți ca Vladimir Putin să ajungă în România la același nivel procent simpatie cu Ion Iliescu în 1990, iar în cazul în care Doamne ferește Rusia ar arunca cu ceva pe aici, trei sferturi dintre români să plece dincolo, doar că din păcate nu prea știu cine ar primi refugiați români... poate Ungaria? Greșesc, fărăîndoială Serbia, care si ea ne-a fost dintotdeauna prietenă și unde au loc manifestații pro-Rusia. Mai bine ne bazăm pe bulgari. În caz de "ceva" sunteți în stare pe aceeași linie să-l faceți și pe vecinul Viktor Orban la fel de popular precum bunul său prieten din Est.
Soluția, care este soluția? E simplă, doar forțe politice românești să existe: educație, educație, educație, educație Națională, exploatarea la maximum a resurselor proprii care au mai rămas ale noastre, recuperarea măcar parțială a celor înstrăinate, dublarea bugetului pentru Armată, relansarea industriei militare proprii. Un stat românesc întărit cu atâtea avantaje geografice, o economie proprie cât de cât funcțională, pusă pe picioare prin diferite măsuri protectioniste, dublat de inimi de leu în piepturi românești, nu va putea fi supus niciodată. Altfel, rămânem cu gleznele goale pe ”trotineta” Flower power, prin excelență globalistă până în măduva oaselor moi.
Fraților, în noi sunt oasele strămoșilor, tari, precum Istoria noastră, căci de nu ar fi fost așa, acum n-am mai fi vorbit românește aici. Am rezistat și ne-am ridicat întotdeauna, călcând în picioare de mii de ani, cenușa tuturor imperiilor de pământ sau de ideologie străină.
Cu noi este Dumnezeu!
Iulian Brotaru
4 ani în urmă
FB_IMG_1647497901548
Deși nu are specializare de epidemiolog sau virusolog medicul Arafat a condus ostilitățile în timpul pandemiei.
Deși nu are pregătire de jurnalist medicul Arafat ne recomandă ochelarul pentru a vedea feicniusurile pe care le promovează prin intermediul Ministerului Adevărului.
Iulian Brotaru
4 ani în urmă
FB_IMG_1647465036455
Pentru o informare corectă !
Rușii tocmai au spart în două locuri frontul în Donețk-Lugansk amenințând cu încercuirea completă elita armatei ucrainiene. E vorba de ce-a mai rămas din cei 150.000 dintre cei mai bine instruiți și echipați militari ucranieni. Cei care erau masați acolo pentru a ataca republicile separatiste și cărora Putin le-a luat-o înainte. Și care au rezistat în trei pungi izolate de unde au bombardat cu sălbăticie localitățile cu etnici ruși. Tot ei au lansat și proiectilul ăla cu fragmentație care a tocmai a ucis copii nevinovați la Donețk. Apropos de arme cu fragmentație, au fost folosite masiv de către americani împotriva orașului sârbesc Niș. Acolo unde nici măcar pisicile vagaboande n-au scăpat cu viață.
Din momentul ăsta, lucrurile încep să se precipite. Eroii lui Zelenski rămași fără muniție și provizii, au rupt-o la fugă pentru a nu fi încercuiți complet și distruși. Iar cleștele ăla de care vă vorbeam se va strânge mult mai repede de-acum încolo.
Harta via Vasilescu Valentin.
Adrian Adi Pieptu
Iulian Brotaru
4 ani în urmă
FB_IMG_1647464018612
Pentru o informare corectă !
Rușii tocmai au spart în două locuri frontul în Donețk-Lugansk amenințând cu încercuirea completă elita armatei ucrainiene. E vorba de ce-a mai rămas din cei 150.000 dintre cei mai bine instruiți și echipați militari ucranieni. Cei care erau masați acolo pentru a ataca republicile separatiste și cărora Putin le-a luat-o înainte. Și care au rezistat în trei pungi izolate de unde au bombardat cu sălbăticie localitățile cu etnici ruși. Tot ei au lansat și proiectilul ăla cu fragmentație care a tocmai a ucis copii nevinovați la Donețk. Apropos de arme cu fragmentație, au fost folosite masiv de către americani împotriva orașului sârbesc Niș. Acolo unde nici măcar pisicile vagaboande n-au scăpat cu viață.
Din momentul ăsta, lucrurile încep să se precipite. Eroii lui Zelenski rămași fără muniție și provizii, au rupt-o la fugă pentru a nu fi încercuiți complet și distruși. Iar cleștele ăla de care vă vorbeam se va strânge mult mai repede de-acum încolo.
Harta via Vasilescu Valentin.
Adrian Adi Pieptu
Iulian Brotaru
4 ani în urmă
FB_IMG_1647464015340
Pentru o informare corectă !
Rușii tocmai au spart în două locuri frontul în Donețk-Lugansk amenințând cu încercuirea completă elita armatei ucrainiene. E vorba de ce-a mai rămas din cei 150.000 dintre cei mai bine instruiți și echipați militari ucranieni. Cei care erau masați acolo pentru a ataca republicile separatiste și cărora Putin le-a luat-o înainte. Și care au rezistat în trei pungi izolate de unde au bombardat cu sălbăticie localitățile cu etnici ruși. Tot ei au lansat și proiectilul ăla cu fragmentație care a tocmai a ucis copii nevinovați la Donețk. Apropos de arme cu fragmentație, au fost folosite masiv de către americani împotriva orașului sârbesc Niș. Acolo unde nici măcar pisicile vagaboande n-au scăpat cu viață.
Din momentul ăsta, lucrurile încep să se precipite. Eroii lui Zelenski rămași fără muniție și provizii, au rupt-o la fugă pentru a nu fi încercuiți complet și distruși. Iar cleștele ăla de care vă vorbeam se va strânge mult mai repede de-acum încolo.
Harta via Vasilescu Valentin.
Adrian Adi Pieptu
Iulian Brotaru
4 ani în urmă
FB_IMG_1647464018612
Am senzatia ca ne-a ocupat Ukraina :( Steagul Romaniei dat jos si puc cel al Ukrainei. Statul Roman Criminal Terorist actioneaza pe fata impotriva romanilor, dar face orice, evident din banii nostri, pentru regugiatii ukraineni si pentru Ukraina.
Nu spune nimeni sa nu ajutam refugiatii ukraineni care se refugiaza la noi din calea razboiului, dar una-i una si alta-i alta. Vad ca romanii milosi si ipocriti, dar mai ales Statul Roman Mafiot au uitat cu totul de copiii romani orfani, infometati, de batranii nostri abandonati etc.
Una e sa-i ajuti pe refugiati si alta e sa-ti distrugi tara si propriul popor de grija altora! Toate astea mi se par crime umanitare pe fata! FFngura de jigodii cu mascarada voastra sponsorizata de ocu.ta! Din nou televiziunile au primit bani si pentru asta!
Iulian Brotaru
4 ani în urmă
FB_IMG_1647464015340
Am senzatia ca ne-a ocupat Ukraina :( Steagul Romaniei dat jos si puc cel al Ukrainei. Statul Roman Criminal Terorist actioneaza pe fata impotriva romanilor, dar face orice, evident din banii nostri, pentru regugiatii ukraineni si pentru Ukraina.
Nu spune nimeni sa nu ajutam refugiatii ukraineni care se refugiaza la noi din calea razboiului, dar una-i una si alta-i alta. Vad ca romanii milosi si ipocriti, dar mai ales Statul Roman Mafiot au uitat cu totul de copiii romani orfani, infometati, de batranii nostri abandonati etc.
Una e sa-i ajuti pe refugiati si alta e sa-ti distrugi tara si propriul popor de grija altora! Toate astea mi se par crime umanitare pe fata! FFngura de jigodii cu mascarada voastra sponsorizata de ocu.ta! Din nou televiziunile au primit bani si pentru asta!
Iulian Brotaru
4 ani în urmă
FB_IMG_1647464011459
Am senzatia ca ne-a ocupat Ukraina :( Steagul Romaniei dat jos si puc cel al Ukrainei. Statul Roman Criminal Terorist actioneaza pe fata impotriva romanilor, dar face orice, evident din banii nostri, pentru regugiatii ukraineni si pentru Ukraina.
Nu spune nimeni sa nu ajutam refugiatii ukraineni care se refugiaza la noi din calea razboiului, dar una-i una si alta-i alta. Vad ca romanii milosi si ipocriti, dar mai ales Statul Roman Mafiot au uitat cu totul de copiii romani orfani, infometati, de batranii nostri abandonati etc.
Una e sa-i ajuti pe refugiati si alta e sa-ti distrugi tara si propriul popor de grija altora! Toate astea mi se par crime umanitare pe fata! FFngura de jigodii cu mascarada voastra sponsorizata de ocu.ta! Din nou televiziunile au primit bani si pentru asta!
Iulian Brotaru
4 ani în urmă
FB_IMG_1647462739705
Acesta este Drapelul Sfânt al țării mele, România Aeterna!
Acesta este unicul Drapel pe care am jurat cu mâna pe inimă, militar fiind, să îl apăr și implicit să apăr România chiar cu prețul vieții, de va fi nevoie.
Nu am jurat pe alte drapele, nu am jurat să apăr alte țări, vecine nouă, care în decursul istoriei noastre zbuciumate ne-au făcut atât de mult rău.
"Sunt român și punctum!", parafrazându-l pe cel mai mare poet al nostru, al românilor, nemuritorul Eminescu.
Iulian Brotaru
4 ani în urmă
FB_IMG_1647461499143
Vă vorbeam în urmă cu câteva zile despre pericolul ascuns din produsele de îngrijire corporală care conțin aluminiu. Vă spuneam că aluminiu reprezintă o toxină pentru organism și acumularea acestuia în corpul nostru poate duce la boli grave, mutilante.
Dintre toate produsele de igienă corporală, parcă am putea renunța la mai toate, cu câteva excepții, una dintre acestea o reprezintă deodorantul care este practic nelipsit, mai ales în zilele toride de vară. Chiar dacă este bio sau nu, dacă este spray, roll-on, pudră, sau cremă, deodorantul ne-a produs și produce constant probleme la locul aplicării, de la adenită și furunculoză până la cancer de sâni deopotrivă la femei și bărbați pentru că “mecanismul de acțiune “ al deodorantului presupune blocarea porilor cu substanțe diverse, pori prin care, în mod normal, se elimină transpirația. Căile de evacuare ale glandelor sudoripare fiind astupate, transpirația se acumulează în piele și produce inflamații și/sau infecții locale frecvente, iar în timp, acest blocaj permanet, zi de zi, poate determina apariția fenomenelor neoplazice regionale.
Deodorantul se poate înlocui, începând chiar de mâine, pentru totdeauna, cu piatra de alaun. Da, ați auzit bine. Un mineral care se extrage din zăcămintele miniere și care se poate utiliza fără nicio reținere, chiar de către persoanele alergice, de gravide, de copii sau bebeluși pentru că utilizarea ei este foarte sigură și eficientă. Nu are miros, este astringent, antibacterian, nu blochează porii. Se umezește ușor și se masează zona care transpiră. Poate fi utilizata ori de câte ori doriți în perioada unei zile. Există însă o condiție, zonele pe care doriți să o aplicați, trebuie să fie perfect curățite în prealabil.
?
Ce alte proprietăți are acest mineral:
- permite pielii să respire, lăsând porii liberi;
- hemostatic ușor, util pentru a reduce sângerarea în cazul tăieturilor minore;
- blochează proliferarea bacteriană responsabilă pentru mirosul neplăcut în zonele cu transpirație;
- calmează pielea în caz de pișcături, înțepături, iritații la copii și adulți;
- calmează pruritul;
- are rol cicatrizant;
- are rol astringent, restrânge porii și tonifică pielea;
- este inodor și incolor la aplicare;
- este foarte economic, ține mult timp (circa 12 luni) deoarece se uzează extrem de puțin la o aplicare;
- nu împiedică eliminarea transpirației și nu blochează eliminarea toxinelor din organism;
- poate fi folosit pe orice zona a pielii, axile, față, gât, decolteu, palme, tălpi, etc. Nu lasă urme, nu miroase, nu pătează. Nu uitați de efectul astringent atât de dorit pe chipul nostru în zilele de vară…Se poate masa fața înainte de machiaj.
?
Pont.
Un remediu naturist pentru a scădea considerabil cantitatea de transpirație pe care o produceți în zilele de vară, ar putea fi următorul amestec: un castravete de gradină, o legătură de pătrunjel, zeama de la o jumătate de lămâie plus 100 ml de apă. Blenduiți-le și beți un astfel de amestecul în fiecare zi de vară. Pe lângă efectele extraordinare asupra sănătății dvs, scăderea cantității de transpirație produsă zilnic va fi mai mult decât mulțumitoare.
#SanatateaTAPrioritateaMEA
Iulian Brotaru
4 ani în urmă
FB_IMG_1647457824227
Livia Rada
Favorite · 17h ·
Daniel Ghita
·
,,Diversiunea cu benzina, uleiul, a fost bine organizata, pentru a distrage atenția de la adevăratele probleme ale țării : trebuie instaurată FRICA!
Se instalează cenzura și dictatura.
Serviciile secrete nu știu nimic ? Oare?
Nimeni nu mai vorbește despre prețurile exagerate la energie și gaz. Sărăcie peste tot, salarii și pensii mizerabile , dar
cu facturi aberante! Nimeni nu mai vorbește despre PNRR! De ce nu renegociem PNRR ? De ce?
Nimeni nu mai vorbește despre frauda electorală #ClotildeArmand. De ce ? Corupția de la Unifarm? Uitati tot! Si achizițiile de sute de milioane de euro, izolete, abuzurile criminalilor Vlăduț si Nimenilă. Gata . Diversiunea este perfectă!
SRI mai există? Petru ce ii plătim?
A fost excelentă diversiunea cu benzina, uleiul, etc. Frică să fie!
Se vorbește numai de război! Toti experții de Covid , sunt acum experți de război! nimeni nu-i trage la răspundere pe criminalii și incompetenții care au răspândit doi ani Fake News despre vaccin și mască, cei care au furat.
De la stare de alerta, inventam starea de criza. Sunteți liberi? Vă este frică?
Indolenta ucide, nu uitați asta!"
Iulian Brotaru
4 ani în urmă
FB_IMG_1647457391437
Această PAGINĂ OFICIALĂ există pentru că există Ștefan. Un prieten apropiat care crede în mine și care acum doi ani mi-a zis: ,,Sergiu, tu nu trebuie să stai doar pe un profil personal!” L-am rugat să facă el o Pagină, căci nu eram preocupat de cum se face o pagină. Azi am depăsit 80.000 de urmăritori! Începând de la zero. Vă mulțumesc pentru faptul că în ultimele 7 zile doar, au fost vizionate peste 1 milion 144 de mii de minute de video postate aici. Aș vrea să vă mai mărturisesc ceva. Am făcut doctoratul în filosofie pentru că există un om care mi-a zis: ,,Sergiule, tu ascultă-mă! Fă un master că te pricepi în filosofie!” L-am făcut de dragul acelui om. Apoi am făcut de dragul ideii de studiu; și doctoratul! L-am luat magna cum laude, tot de drag. Am făcut ,,Colegiul de Apărare” pentru că a existat și există un Gabriel care mi-a zis la un simplu pahar de suc, la Romană, pe o terasă: ,,Sergiu, ție ti-ar prinde bine să cunoști ceea ce îți poate oferi colegiul de apărare!” Am urmat nu doar unul, ci două module complete.
Proiectul social total apolitic ,,Civism și Conștiință” este aproape gata de a fi oficializat pentru beneficiul oricui, pentru că un om Ioan mi-a zis: ,,Sergiu, îți ofer eu tot sprijinul meu ca viziunea ta să prindă viață!”
Azi vreau să le mulțumesc LOR!
Iar dvs. vreau să vă spun ceva. Iar cine are de înțeles va înțelege!
Este atât de important în viață să nu te crezi deșteptul pământului. Este atât de important în viață să fii deschis la sfaturile și sprijinul oamenilor care îți ies în cale pentru a face bine. Cei mai mulți, prin autosuficiență, își îndepărtează chiar șansele destinale.
Iar restul oamenilor, sărmanii, cred în conspirații și își risipesc viața în frustrări și anxități! Nu, prietenii mei: MUNCA ȘI PERSEVERENȚA, IDEALUL TĂU ȘI CE VREI SĂ FACI PRIN VIAȚA ASTA! Atât!
În plus, să știți că și eu merg cu trotineta prin București, în timpul zilei, să fac economie la benzina care este foarte scumpă! Și eu plătesc adesea chiria cu emotii că poate luna e mai dificilă.
Vă dau un simplu sfat: fiți vă rog cu capul pe lumea asta, nu pe lumea Facebook!
Vă mulțumesc pentru că urmăriți MUNCA ȘI EFORUL MEU!
Ps. Sunt foarte multe momente când mă cred un tâmpit și apreciez că nu am gândit bine lucrurile!!!
Iulian Brotaru
4 ani în urmă
FB_IMG_1647457312617
Știți ce-am mai observat?! Că ne paște un pericol imens :( Observ o politică de stat, de teroare, împotriva românilor și în avantajul ukrajnei și ukrainenilor! Nimic pt români, totul pt ukrainenj. Am așa o senzație de invazie a României de către Ukraina și ukraineni :(
Iulian Brotaru
4 ani în urmă
FB_IMG_1647453079439
UCRAINENII DESPRE UCRAINA: STATUL NOSTRU ESTE CAPTURAT DE EVREI, DE AICI TOATA MIZERIA! https://blagin--anton-livejournal-com.translate.goog/305377.html?_x_tr_sl=ru&_x_tr_tl=ro&_x_tr_hl=ro&_x_tr_pto=wapp https://www.facebook.com/monitorulapararii/posts/3108372196044179?comment_id=3108395879375144
Prima dovadă sunt statisticile oficiale.
Rada Supremă a Ucrainei:
evrei - 43% (evrei)
ruși - 34%
ucraineni - 22%
alții - 1%
Cabinetul de miniștri al Ucrainei:
evrei - 62% (evrei)
ruși - 15%
ucraineni - 15%
alții - 8%
național componența populației Ucrainei :
evrei - 0,2% (evrei)
ruși - 17%
ucraineni - 78%
alții - 5%
Potrivit experților, procentul real de evrei din Ucraina nu este de 0,2%, după cum arată statisticile oficiale, ci de un ordin de mărime sau două în plus. De fapt, aproximativ 2-3 milioane de evrei trăiesc în Ucraina, dacă luăm în considerare așa-zișii evrei de rasă născuți în căsătorii mixte, care au fost înregistrați de părinți drept „ruși”, „ucraineni”, „moldoveni”, „ tătari”, etc.
Cifrele exacte despre evreii care trăiesc în Ucraina, desigur, sunt cunoscute de angajații sinagogilor centrale. Dar nu le vor publica niciodată. Acesta este cel mai mare secret al ocupației liniștite a tuturor țărilor lumii (inclusiv a Ucrainei) de către evreii din lume .
A doua dovadă sunt diverse materiale video. Vă sugerez să urmăriți videoclipul „Ne vom strădui să ne asigurăm că în guvernele țărilor slave există cât mai puțini reprezentanți ai popoarelor indigene, care vor fi înlocuiți de elita noastră evreiască...”
A treia dovadă este istorică.
În perioada postrevoluționară care a urmat revoluției din 1917, care a divizat Imperiul Rus în bucăți și a făcut din periferia de sud a Rusiei „Ucraina independentă și independentă” , evreii s-au dovedit a fi cei mai îngrozitori chinuitori ai slavilor din sud. - ucraineni. Ceea ce făceau evreii atunci în Ucraina se numește GENOCID în limbajul dreptului internațional. Detalii în articolul „Israelul - călăul Ucrainei” .
A patra dovadă.
Discurs al deputatului Radei ucrainene Oleg Țarev, care anunță la o ședință a Radei Supreme din 20.11. Informații din 2013 despre o situație fără precedent - pregătirea de către Statele Unite a unei revoluții în Ucraina. Calculul, ca întotdeauna, se face pe evreii din orașele mici, care au fost forța motrice din spatele tuturor revoluțiilor de pe planetă.
A cincea dovadă - publicarea lui Eduard Hodos dezvăluie diavolismul sectei evreiești Chabad . https://bastyon.com/hodos?v=a34184ed1a9295917b7109212116e13ed72ae09b6acdee0ea406a1be8519ca8a
Aceste materiale sunt furnizate doar în scop informativ. Trageți propriile concluzii, domnilor!
23 noiembrie 2013 Murmansk. Anton Blagin http://blagin-anton.livejournal.com/305377.html
Renumitului regizor/actor rus Nikita Mihalkov i-a fost pusă întrebarea: ce trebuie făcut pentru ca în viaţă să fie mai bine? min 18:25 la care a răspuns: „Oamenii trebuie să ştie ceea ce construiesc; ei trebuie să înţeleagă unde merg; ei trebuie să înţeleagă conştient că dacă vor primi calea pe care ei merg ei vor putea să îndure acele decizii care pe această cale le vor întîmpina.” min 18 45 https://vk.com/video453852601_456239239
De la mintul 22:10 spune că, "pe pământ este 99% bine şi 1 % rău, dar acest rău este foarte bine organizat!”
Iată ce spune cabalistul Mihail laitman în video intitulat: ”evreii conduc lumea?,” https://www.youtube.com/watch?v=lYmNvTa69_Y
unul dintre cei care face parte din răul 1% care este și foarte bine organizat: ”eu ca omul care studiază cabala aproape 40 de ani, eu aflu motivul pentru toate cele care se întîmplă; noi trebuie să aducem lumii echilibru, egalitate; noi, evreii, trebuie să aducem lumii deschiderea de fapt a întregii lumi, sistemul conducerii; ei ne invinuiesc pe bună dreptate că noi învîrtim lumea, noi conducem rău lumea; dar de fapt, prin intermediul nostru trece sistemul conducerii lumii; această conducere deocamdată este rea; ea merge cu ajutorul suferințelor; de aceea ei ne acuză; ei ne acuză deoarece prin intermediul nostru ei primesc o energie negativă; noi putem face ca prin intermediul nostru ei să primească o energie pozitivă; dar cabala vorbește despre asta foarte simplu, ”PENTRU ASTA TREBUIE SĂ NE UNIM” (într-un guvern mondial).
Răul care reprezintă 1% și este foarte bine organizat a hotîrît, hotărăște și va hotărî cu ajutorul cifrelor precum scrie: "în fond, totul (a fost, este şi) va fi hotărât cu ajutorul cifrelor." (AL VIII-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC) https://deconspirareafrancmasoneriei.wordpress.com/conspiratii-si-manipulare/protocoalele-inteleptilor-sionului/
Iulian Brotaru
4 ani în urmă
FB_IMG_1647348546783
Incă mai poți sa nu fii de acord cu mine
Motto: ''Când ai totul nu apreciezi nimic, dar când pierzi totul, apreciezi orice!''
din cartea în lucru ''Născut pentru a fi alt(cineva)'' autor Mihaela CD
Chiar dacă unii dintre noi, cei plecați în lumea mare, ne-am născut în perioada comunismului, am învățat lecția libertății foarte rapid căci la bine omul se adaptează mult mai repede decât la rău. Iar cei care s-au născut și au trăit toată viata lor liberi, habar nu au ce ar înseamna sa își piardă libertatea garantată de constituție.A-ți cere libertatea nu înseamnă că faci politică pentru că libertatea este un drept cetățenesc și totodată reprezintă o obligație morală fată de înaintașii care au plătit-o cu sângele lor.
Libertatea pare a fi un cuvânt uzat și decolorat la fel ca și cuvântul democrație care și-au pierdut din esența lor adevărată pe parcursul timpului. Libertatea înseamnă zbor liber și neînfrânat al cuvântului, înseamnă gândire, exprimare, decizie și manifestare liberă, înseamnă trăire în armonia sufletului, în pace și iubire, înseamnă vânt și soare, ploi și zăpezi necernite de umbra totalitarismului a dictaturii sau a cenzurii. Acest cuvânt înseamnă multe alte lucruri la un loc, care, împreună contraataca îngrădirea, cenzura și controlul totalitarist asupra ființei și spiritului uman.
Libertatea și dictatura joaca șah pe tabla mondiala iar miza este atât de mare și jocul este atât de mocirlos încât nu vă puteți imagina! De ani și ani am fost cu toții ''programați'' și ''educați'' de către media vândută și coruptă, ziare, televiziuni, oficialități etc să vedem și să credem doar ceea ce ni se spune ''oficial'' și să nu bănuim nicidecum că adevărul ar putea fi altul.
Celor care venim din comunism mirosul ne-a rămas însă extrem de fin și simțim imediat dacă apare vreo mireasma sau un iz de ''dictatură''! Asa că, încrezându-ne în simțul olfactiv n-am stat pe gânduri și am început să studiem, să fim mai atenți și să cercetăm ce se întâmplă căci prea mirosea totul a minciună gogonată! Primele lucruri ciudate au apărut chiar de la începutul pandemiei când niște legi canadiene extrem de importante și stricte privind urmărirea și supravegherea populației apăreau trecute cu litere mici în ziare precum ceva neimportant. Am început sa ne punem întrebări de ce și pentru ce se iau anumite decizii și măsuri drastice împotriva populației, să fim urmăriți, să ne fie ascultate telefoanele ca unor infractori, de ce nu avem voie să circulăm noaptea de parcă atunci ies virușii la plimbare , reguli stupide și bizare care nu aveau nicio legătură cu asa zisa ''pandemie''
Rând pe rând am fost contracarați de cei care ne numeau '' complotiști '' dar noi am continuat să cautăm, iar ca și noi mai erau zeci de alte persoane trezite și extrem de conștiente care simțeau că nu este în regulă și că se întâmplă ceva bizar. Am aflat mai târziu că aveam să fim sute, mii , zeci de mii și sute de mii cei care gândim dincolo de cortina murdară care ne cade în fată la finalul unui teatru ieftin și perfid.
Am trecut prin toate etapele de la neîncredere pană la soc și disperare, căci oricât ieșeau la iveala zi de zi noi dovezi și oricât de evident era că ni se pregătește ceva grotesc tot nu ne venea parcă să credem pentru că mintea noastră înregistra dar sufletul refuza să accepte. Am trăit asa într-un voal de incertitudine și nedumerire o vară și apoi încă o vara, încercând sa rămânem cât putem de normali, să socializam și să ne întâlnim totuși cu prieteni, în spatii deschise în aer liber dar departe de ochii lumii.
Neîncrederea și grija au crescut gradual, ca și frica dealtfel , care înmugurea în mintea celor care credeau în ''statistica morților''. Ceea ce se întâmpla nu avea nicidecum să semene cu ceea ce bunicii ne povestiseră despre gripa spaniolă când oamenii cădeau și mureau pe stradă în văzul lumii.
Si iată cum după 2 ani de restricții și ciudățenii servite pe tavă de cei care ne conduc am ajuns ă fim ''educați'' în spiritul obeisant al cetățeanului încadrat în tiparele unei societăți bolnave de o boală mult mai gravă decât una gripală. Acoperiți la gură ne priveam unii altora ochii tot mai înlăcrimați care nu mai găseau ieșirea fiind obligați să participam într-un experiment mondial , uman, social și medical fără voia noastră!
Normalul logicii lipsite de logică și frustrarea care se acumula cu fiecare zi precum și carcotelile prin ușa din spate au scos la iveală neputința generalizată a oamenilor și convingerea că noi nu avem ce face că suntem prea mici pentru cât de mare este balaurul cu multe capete.
Zeci de manifestații au avut loc în toată Canada dar și în lume , manifestații care au fost raportate de media criminală ca fiind niște evenimente minore deci nimic nu s-a schimbat. Zicala ''conduce poporul cu televizorul'' s-a adeverit a fi cât se poate de adevărată și de actuală!
Inițiativa camionorilor de a realiza un convoi al libertății ne-a adus însă cu adevărat celor treziți, speranța în inimile noastre îndurerate de atâta nedreptate . Camioanelor li s-au alăturat mașini mici, furgonete, utilaje agricole și tractoare, realizându-se convoaie pe sute de kilometri din toate colțurile Canadei. De la vest la est timp de o săptămână s-au adunat cascade de oameni cu drapele și pancarte pe toate pasarelele, podurile și viaductele de pe traseu.Pe marginea auto-rutelor oamenii scandau libertate, așteptând cu mâncare ceaiuri calde și cafea pe toți cei care se îndreptau în convoi spre capitala tării.
Cele trei săptămâni de manifestări pașnice neîntrerupte de la Ottawa în plină iarnă, la temperaturi ce ajungeau pană la -35 C au fost îmbrăcate în gesturi nobile și îmbrățișări calde, pline de iubire. Oamenii erau atât de fericiți și de încrezători că prin manifestația lor vor reuși să miște ceva în inimile înghețate ale guvernanților încât li se citea speranța și bucuria pe fete. Am trăit la Ottawa, momente unice de istorie încărcate de patriotism de o înaltă vibrație umană. Ne-am umplut cu o energie pozitivă luminată de dorința de a fi împreună de a fi liberi și a lupta pană la capăt împreună.
Nu am fost niciodată mai mandră că sunt cetățean canadian și nu am știut că poate exista atâta comuniune în spirit și în trăire intre canadienii de atâtea origini, rase și culturi. Zeci de pancarte cu mesaje clare împotriva restricțiilor și a îngrădirilor au fost așezate pe gardurile de câteva sute de metri care înconjoară Parlamentul canadian. Răsunetul claxoanelor precum și ecoul imnului național cantat în fiecare zi de milioane de oameni nu a reușit să trezească patriotismul guvernanților neavând loc nici măcar o singură întâlnire cu protestatarii. Ignorarea și ironizarea maselor de către guvern s-a transformat încet în intimidări, amenințări, amendări și represiuni.
Manifestațiile pașnice și pline de muzică și de bucurie au fost înecate într-o tăbăceală cu bate, cu polițiști călare care au călcat oamenii în picioare, în atacuri cu arme sonice, cu gloanțe de cauciuc, gaze lacrimogene și arestări. Cruzimea cu care au fost bătuți oamenii sub ochii noștri și arestarea oamenilor nevinovați , legați la mâini și bătuți cu picioarele precum și măsurile abuzive luate asupra celor care au făcut donații pentru mâncare și combustibil camionorilor ne-au făcut să înțelegem că nu mai avem drepturi și că trăim sub o dictatură. Conturi bancare blocate, oameni urmăriți, hartuiți, mașini sparte și confiscate, amenzi și amenințări de tot felul au fost făcute fără pic de umanitate doar pentru că acei oameni au îndrăznit să ceară libertatea.
In tot acest timp alte proiecte de legi care fac parte din planul Noii resetări al World Economic Forum au răsărit precum ciupercile după ploaie fără ca să știe populația. Nimic nu ne mai miră căci guvernanții și-au dat arama pe fată și au arătat cât sunt de corupți și cât de putin le pasă de popor. Șocați de tot ce s-a întâmplat sub ochii noștri și sleiți de puteri ne-am retras să ne oblojim rănile dar nu am renunțat la luptă, pentru că nu putem să ne permitem să renunțăm la un drept garantat prin constituție, dreptul de a fi liberi!
Armele scriitorului și ale jurnalistului sunt condeiul si glasul, arme pe care le-am folosit în spiritul dreptății și al adevărului cât am putut mai bine pentru a trezi pe cei adormiți încă. Din păcate foarte multă lume mai are încă o pâclă groasă așezată peste ochi și minte. Acești oameni care nu citesc și nu ascultă decât știrile de la televizor și care nu au fost prezenți la manifestații, nu au cum să înțeleagă ce se întâmplă cu adevărat. Este extrem de greu să-și elibereze gândirea din prizonieratul convingerilor falsificate, care le-au fost cimentate în creier și memorie prin comoditatea fotoliului călduț din fata ecranului.Mai mult de atât, noi, cei care luptăm și pentru libertatea lor suntem uneori numiți ''răzvrătiți'' și chiar asaltați cu jigniri și cuvinte tăioase. Am avut și eu parte de un astfel de episod și nu-mi rămâne de spus decât atât : noi luptăm și pentru libertatea de a avea o opinie diferită și atâta timp cât încă nu s-a votat legea cenzurii opiniei liber exprimate, (proiect de lege care se află în lucru) cel putin teoretic trăim ÎNCĂ într-o democrație deci ÎNCĂ mai poți sa nu fii de acord cu mine. ÎNCĂ MAI POȚI!
Cu Dumnezeu înainte spre democrație și libertate!
Mihaela CD
Uniunea scriitorilor din Canada TWUC
Montreal, 14 martie 2022
Iulian Brotaru
4 ani în urmă
FB_IMG_1647348544628
Incă mai poți sa nu fii de acord cu mine
Motto: ''Când ai totul nu apreciezi nimic, dar când pierzi totul, apreciezi orice!''
din cartea în lucru ''Născut pentru a fi alt(cineva)'' autor Mihaela CD
Chiar dacă unii dintre noi, cei plecați în lumea mare, ne-am născut în perioada comunismului, am învățat lecția libertății foarte rapid căci la bine omul se adaptează mult mai repede decât la rău. Iar cei care s-au născut și au trăit toată viata lor liberi, habar nu au ce ar înseamna sa își piardă libertatea garantată de constituție.A-ți cere libertatea nu înseamnă că faci politică pentru că libertatea este un drept cetățenesc și totodată reprezintă o obligație morală fată de înaintașii care au plătit-o cu sângele lor.
Libertatea pare a fi un cuvânt uzat și decolorat la fel ca și cuvântul democrație care și-au pierdut din esența lor adevărată pe parcursul timpului. Libertatea înseamnă zbor liber și neînfrânat al cuvântului, înseamnă gândire, exprimare, decizie și manifestare liberă, înseamnă trăire în armonia sufletului, în pace și iubire, înseamnă vânt și soare, ploi și zăpezi necernite de umbra totalitarismului a dictaturii sau a cenzurii. Acest cuvânt înseamnă multe alte lucruri la un loc, care, împreună contraataca îngrădirea, cenzura și controlul totalitarist asupra ființei și spiritului uman.
Libertatea și dictatura joaca șah pe tabla mondiala iar miza este atât de mare și jocul este atât de mocirlos încât nu vă puteți imagina! De ani și ani am fost cu toții ''programați'' și ''educați'' de către media vândută și coruptă, ziare, televiziuni, oficialități etc să vedem și să credem doar ceea ce ni se spune ''oficial'' și să nu bănuim nicidecum că adevărul ar putea fi altul.
Celor care venim din comunism mirosul ne-a rămas însă extrem de fin și simțim imediat dacă apare vreo mireasma sau un iz de ''dictatură''! Asa că, încrezându-ne în simțul olfactiv n-am stat pe gânduri și am început să studiem, să fim mai atenți și să cercetăm ce se întâmplă căci prea mirosea totul a minciună gogonată! Primele lucruri ciudate au apărut chiar de la începutul pandemiei când niște legi canadiene extrem de importante și stricte privind urmărirea și supravegherea populației apăreau trecute cu litere mici în ziare precum ceva neimportant. Am început sa ne punem întrebări de ce și pentru ce se iau anumite decizii și măsuri drastice împotriva populației, să fim urmăriți, să ne fie ascultate telefoanele ca unor infractori, de ce nu avem voie să circulăm noaptea de parcă atunci ies virușii la plimbare , reguli stupide și bizare care nu aveau nicio legătură cu asa zisa ''pandemie''
Rând pe rând am fost contracarați de cei care ne numeau '' complotiști '' dar noi am continuat să cautăm, iar ca și noi mai erau zeci de alte persoane trezite și extrem de conștiente care simțeau că nu este în regulă și că se întâmplă ceva bizar. Am aflat mai târziu că aveam să fim sute, mii , zeci de mii și sute de mii cei care gândim dincolo de cortina murdară care ne cade în fată la finalul unui teatru ieftin și perfid.
Am trecut prin toate etapele de la neîncredere pană la soc și disperare, căci oricât ieșeau la iveala zi de zi noi dovezi și oricât de evident era că ni se pregătește ceva grotesc tot nu ne venea parcă să credem pentru că mintea noastră înregistra dar sufletul refuza să accepte. Am trăit asa într-un voal de incertitudine și nedumerire o vară și apoi încă o vara, încercând sa rămânem cât putem de normali, să socializam și să ne întâlnim totuși cu prieteni, în spatii deschise în aer liber dar departe de ochii lumii.
Neîncrederea și grija au crescut gradual, ca și frica dealtfel , care înmugurea în mintea celor care credeau în ''statistica morților''. Ceea ce se întâmpla nu avea nicidecum să semene cu ceea ce bunicii ne povestiseră despre gripa spaniolă când oamenii cădeau și mureau pe stradă în văzul lumii.
Si iată cum după 2 ani de restricții și ciudățenii servite pe tavă de cei care ne conduc am ajuns ă fim ''educați'' în spiritul obeisant al cetățeanului încadrat în tiparele unei societăți bolnave de o boală mult mai gravă decât una gripală. Acoperiți la gură ne priveam unii altora ochii tot mai înlăcrimați care nu mai găseau ieșirea fiind obligați să participam într-un experiment mondial , uman, social și medical fără voia noastră!
Normalul logicii lipsite de logică și frustrarea care se acumula cu fiecare zi precum și carcotelile prin ușa din spate au scos la iveală neputința generalizată a oamenilor și convingerea că noi nu avem ce face că suntem prea mici pentru cât de mare este balaurul cu multe capete.
Zeci de manifestații au avut loc în toată Canada dar și în lume , manifestații care au fost raportate de media criminală ca fiind niște evenimente minore deci nimic nu s-a schimbat. Zicala ''conduce poporul cu televizorul'' s-a adeverit a fi cât se poate de adevărată și de actuală!
Inițiativa camionorilor de a realiza un convoi al libertății ne-a adus însă cu adevărat celor treziți, speranța în inimile noastre îndurerate de atâta nedreptate . Camioanelor li s-au alăturat mașini mici, furgonete, utilaje agricole și tractoare, realizându-se convoaie pe sute de kilometri din toate colțurile Canadei. De la vest la est timp de o săptămână s-au adunat cascade de oameni cu drapele și pancarte pe toate pasarelele, podurile și viaductele de pe traseu.Pe marginea auto-rutelor oamenii scandau libertate, așteptând cu mâncare ceaiuri calde și cafea pe toți cei care se îndreptau în convoi spre capitala tării.
Cele trei săptămâni de manifestări pașnice neîntrerupte de la Ottawa în plină iarnă, la temperaturi ce ajungeau pană la -35 C au fost îmbrăcate în gesturi nobile și îmbrățișări calde, pline de iubire. Oamenii erau atât de fericiți și de încrezători că prin manifestația lor vor reuși să miște ceva în inimile înghețate ale guvernanților încât li se citea speranța și bucuria pe fete. Am trăit la Ottawa, momente unice de istorie încărcate de patriotism de o înaltă vibrație umană. Ne-am umplut cu o energie pozitivă luminată de dorința de a fi împreună de a fi liberi și a lupta pană la capăt împreună.
Nu am fost niciodată mai mandră că sunt cetățean canadian și nu am știut că poate exista atâta comuniune în spirit și în trăire intre canadienii de atâtea origini, rase și culturi. Zeci de pancarte cu mesaje clare împotriva restricțiilor și a îngrădirilor au fost așezate pe gardurile de câteva sute de metri care înconjoară Parlamentul canadian. Răsunetul claxoanelor precum și ecoul imnului național cantat în fiecare zi de milioane de oameni nu a reușit să trezească patriotismul guvernanților neavând loc nici măcar o singură întâlnire cu protestatarii. Ignorarea și ironizarea maselor de către guvern s-a transformat încet în intimidări, amenințări, amendări și represiuni.
Manifestațiile pașnice și pline de muzică și de bucurie au fost înecate într-o tăbăceală cu bate, cu polițiști călare care au călcat oamenii în picioare, în atacuri cu arme sonice, cu gloanțe de cauciuc, gaze lacrimogene și arestări. Cruzimea cu care au fost bătuți oamenii sub ochii noștri și arestarea oamenilor nevinovați , legați la mâini și bătuți cu picioarele precum și măsurile abuzive luate asupra celor care au făcut donații pentru mâncare și combustibil camionorilor ne-au făcut să înțelegem că nu mai avem drepturi și că trăim sub o dictatură. Conturi bancare blocate, oameni urmăriți, hartuiți, mașini sparte și confiscate, amenzi și amenințări de tot felul au fost făcute fără pic de umanitate doar pentru că acei oameni au îndrăznit să ceară libertatea.
In tot acest timp alte proiecte de legi care fac parte din planul Noii resetări al World Economic Forum au răsărit precum ciupercile după ploaie fără ca să știe populația. Nimic nu ne mai miră căci guvernanții și-au dat arama pe fată și au arătat cât sunt de corupți și cât de putin le pasă de popor. Șocați de tot ce s-a întâmplat sub ochii noștri și sleiți de puteri ne-am retras să ne oblojim rănile dar nu am renunțat la luptă, pentru că nu putem să ne permitem să renunțăm la un drept garantat prin constituție, dreptul de a fi liberi!
Armele scriitorului și ale jurnalistului sunt condeiul si glasul, arme pe care le-am folosit în spiritul dreptății și al adevărului cât am putut mai bine pentru a trezi pe cei adormiți încă. Din păcate foarte multă lume mai are încă o pâclă groasă așezată peste ochi și minte. Acești oameni care nu citesc și nu ascultă decât știrile de la televizor și care nu au fost prezenți la manifestații, nu au cum să înțeleagă ce se întâmplă cu adevărat. Este extrem de greu să-și elibereze gândirea din prizonieratul convingerilor falsificate, care le-au fost cimentate în creier și memorie prin comoditatea fotoliului călduț din fata ecranului.Mai mult de atât, noi, cei care luptăm și pentru libertatea lor suntem uneori numiți ''răzvrătiți'' și chiar asaltați cu jigniri și cuvinte tăioase. Am avut și eu parte de un astfel de episod și nu-mi rămâne de spus decât atât : noi luptăm și pentru libertatea de a avea o opinie diferită și atâta timp cât încă nu s-a votat legea cenzurii opiniei liber exprimate, (proiect de lege care se află în lucru) cel putin teoretic trăim ÎNCĂ într-o democrație deci ÎNCĂ mai poți sa nu fii de acord cu mine. ÎNCĂ MAI POȚI!
Cu Dumnezeu înainte spre democrație și libertate!
Mihaela CD
Uniunea scriitorilor din Canada TWUC
Montreal, 14 martie 2022
Iulian Brotaru
4 ani în urmă
FB_IMG_1647348542417
Incă mai poți sa nu fii de acord cu mine
Motto: ''Când ai totul nu apreciezi nimic, dar când pierzi totul, apreciezi orice!''
din cartea în lucru ''Născut pentru a fi alt(cineva)'' autor Mihaela CD
Chiar dacă unii dintre noi, cei plecați în lumea mare, ne-am născut în perioada comunismului, am învățat lecția libertății foarte rapid căci la bine omul se adaptează mult mai repede decât la rău. Iar cei care s-au născut și au trăit toată viata lor liberi, habar nu au ce ar înseamna sa își piardă libertatea garantată de constituție.A-ți cere libertatea nu înseamnă că faci politică pentru că libertatea este un drept cetățenesc și totodată reprezintă o obligație morală fată de înaintașii care au plătit-o cu sângele lor.
Libertatea pare a fi un cuvânt uzat și decolorat la fel ca și cuvântul democrație care și-au pierdut din esența lor adevărată pe parcursul timpului. Libertatea înseamnă zbor liber și neînfrânat al cuvântului, înseamnă gândire, exprimare, decizie și manifestare liberă, înseamnă trăire în armonia sufletului, în pace și iubire, înseamnă vânt și soare, ploi și zăpezi necernite de umbra totalitarismului a dictaturii sau a cenzurii. Acest cuvânt înseamnă multe alte lucruri la un loc, care, împreună contraataca îngrădirea, cenzura și controlul totalitarist asupra ființei și spiritului uman.
Libertatea și dictatura joaca șah pe tabla mondiala iar miza este atât de mare și jocul este atât de mocirlos încât nu vă puteți imagina! De ani și ani am fost cu toții ''programați'' și ''educați'' de către media vândută și coruptă, ziare, televiziuni, oficialități etc să vedem și să credem doar ceea ce ni se spune ''oficial'' și să nu bănuim nicidecum că adevărul ar putea fi altul.
Celor care venim din comunism mirosul ne-a rămas însă extrem de fin și simțim imediat dacă apare vreo mireasma sau un iz de ''dictatură''! Asa că, încrezându-ne în simțul olfactiv n-am stat pe gânduri și am început să studiem, să fim mai atenți și să cercetăm ce se întâmplă căci prea mirosea totul a minciună gogonată! Primele lucruri ciudate au apărut chiar de la începutul pandemiei când niște legi canadiene extrem de importante și stricte privind urmărirea și supravegherea populației apăreau trecute cu litere mici în ziare precum ceva neimportant. Am început sa ne punem întrebări de ce și pentru ce se iau anumite decizii și măsuri drastice împotriva populației, să fim urmăriți, să ne fie ascultate telefoanele ca unor infractori, de ce nu avem voie să circulăm noaptea de parcă atunci ies virușii la plimbare , reguli stupide și bizare care nu aveau nicio legătură cu asa zisa ''pandemie''
Rând pe rând am fost contracarați de cei care ne numeau '' complotiști '' dar noi am continuat să cautăm, iar ca și noi mai erau zeci de alte persoane trezite și extrem de conștiente care simțeau că nu este în regulă și că se întâmplă ceva bizar. Am aflat mai târziu că aveam să fim sute, mii , zeci de mii și sute de mii cei care gândim dincolo de cortina murdară care ne cade în fată la finalul unui teatru ieftin și perfid.
Am trecut prin toate etapele de la neîncredere pană la soc și disperare, căci oricât ieșeau la iveala zi de zi noi dovezi și oricât de evident era că ni se pregătește ceva grotesc tot nu ne venea parcă să credem pentru că mintea noastră înregistra dar sufletul refuza să accepte. Am trăit asa într-un voal de incertitudine și nedumerire o vară și apoi încă o vara, încercând sa rămânem cât putem de normali, să socializam și să ne întâlnim totuși cu prieteni, în spatii deschise în aer liber dar departe de ochii lumii.
Neîncrederea și grija au crescut gradual, ca și frica dealtfel , care înmugurea în mintea celor care credeau în ''statistica morților''. Ceea ce se întâmpla nu avea nicidecum să semene cu ceea ce bunicii ne povestiseră despre gripa spaniolă când oamenii cădeau și mureau pe stradă în văzul lumii.
Si iată cum după 2 ani de restricții și ciudățenii servite pe tavă de cei care ne conduc am ajuns ă fim ''educați'' în spiritul obeisant al cetățeanului încadrat în tiparele unei societăți bolnave de o boală mult mai gravă decât una gripală. Acoperiți la gură ne priveam unii altora ochii tot mai înlăcrimați care nu mai găseau ieșirea fiind obligați să participam într-un experiment mondial , uman, social și medical fără voia noastră!
Normalul logicii lipsite de logică și frustrarea care se acumula cu fiecare zi precum și carcotelile prin ușa din spate au scos la iveală neputința generalizată a oamenilor și convingerea că noi nu avem ce face că suntem prea mici pentru cât de mare este balaurul cu multe capete.
Zeci de manifestații au avut loc în toată Canada dar și în lume , manifestații care au fost raportate de media criminală ca fiind niște evenimente minore deci nimic nu s-a schimbat. Zicala ''conduce poporul cu televizorul'' s-a adeverit a fi cât se poate de adevărată și de actuală!
Inițiativa camionorilor de a realiza un convoi al libertății ne-a adus însă cu adevărat celor treziți, speranța în inimile noastre îndurerate de atâta nedreptate . Camioanelor li s-au alăturat mașini mici, furgonete, utilaje agricole și tractoare, realizându-se convoaie pe sute de kilometri din toate colțurile Canadei. De la vest la est timp de o săptămână s-au adunat cascade de oameni cu drapele și pancarte pe toate pasarelele, podurile și viaductele de pe traseu.Pe marginea auto-rutelor oamenii scandau libertate, așteptând cu mâncare ceaiuri calde și cafea pe toți cei care se îndreptau în convoi spre capitala tării.
Cele trei săptămâni de manifestări pașnice neîntrerupte de la Ottawa în plină iarnă, la temperaturi ce ajungeau pană la -35 C au fost îmbrăcate în gesturi nobile și îmbrățișări calde, pline de iubire. Oamenii erau atât de fericiți și de încrezători că prin manifestația lor vor reuși să miște ceva în inimile înghețate ale guvernanților încât li se citea speranța și bucuria pe fete. Am trăit la Ottawa, momente unice de istorie încărcate de patriotism de o înaltă vibrație umană. Ne-am umplut cu o energie pozitivă luminată de dorința de a fi împreună de a fi liberi și a lupta pană la capăt împreună.
Nu am fost niciodată mai mandră că sunt cetățean canadian și nu am știut că poate exista atâta comuniune în spirit și în trăire intre canadienii de atâtea origini, rase și culturi. Zeci de pancarte cu mesaje clare împotriva restricțiilor și a îngrădirilor au fost așezate pe gardurile de câteva sute de metri care înconjoară Parlamentul canadian. Răsunetul claxoanelor precum și ecoul imnului național cantat în fiecare zi de milioane de oameni nu a reușit să trezească patriotismul guvernanților neavând loc nici măcar o singură întâlnire cu protestatarii. Ignorarea și ironizarea maselor de către guvern s-a transformat încet în intimidări, amenințări, amendări și represiuni.
Manifestațiile pașnice și pline de muzică și de bucurie au fost înecate într-o tăbăceală cu bate, cu polițiști călare care au călcat oamenii în picioare, în atacuri cu arme sonice, cu gloanțe de cauciuc, gaze lacrimogene și arestări. Cruzimea cu care au fost bătuți oamenii sub ochii noștri și arestarea oamenilor nevinovați , legați la mâini și bătuți cu picioarele precum și măsurile abuzive luate asupra celor care au făcut donații pentru mâncare și combustibil camionorilor ne-au făcut să înțelegem că nu mai avem drepturi și că trăim sub o dictatură. Conturi bancare blocate, oameni urmăriți, hartuiți, mașini sparte și confiscate, amenzi și amenințări de tot felul au fost făcute fără pic de umanitate doar pentru că acei oameni au îndrăznit să ceară libertatea.
In tot acest timp alte proiecte de legi care fac parte din planul Noii resetări al World Economic Forum au răsărit precum ciupercile după ploaie fără ca să știe populația. Nimic nu ne mai miră căci guvernanții și-au dat arama pe fată și au arătat cât sunt de corupți și cât de putin le pasă de popor. Șocați de tot ce s-a întâmplat sub ochii noștri și sleiți de puteri ne-am retras să ne oblojim rănile dar nu am renunțat la luptă, pentru că nu putem să ne permitem să renunțăm la un drept garantat prin constituție, dreptul de a fi liberi!
Armele scriitorului și ale jurnalistului sunt condeiul si glasul, arme pe care le-am folosit în spiritul dreptății și al adevărului cât am putut mai bine pentru a trezi pe cei adormiți încă. Din păcate foarte multă lume mai are încă o pâclă groasă așezată peste ochi și minte. Acești oameni care nu citesc și nu ascultă decât știrile de la televizor și care nu au fost prezenți la manifestații, nu au cum să înțeleagă ce se întâmplă cu adevărat. Este extrem de greu să-și elibereze gândirea din prizonieratul convingerilor falsificate, care le-au fost cimentate în creier și memorie prin comoditatea fotoliului călduț din fata ecranului.Mai mult de atât, noi, cei care luptăm și pentru libertatea lor suntem uneori numiți ''răzvrătiți'' și chiar asaltați cu jigniri și cuvinte tăioase. Am avut și eu parte de un astfel de episod și nu-mi rămâne de spus decât atât : noi luptăm și pentru libertatea de a avea o opinie diferită și atâta timp cât încă nu s-a votat legea cenzurii opiniei liber exprimate, (proiect de lege care se află în lucru) cel putin teoretic trăim ÎNCĂ într-o democrație deci ÎNCĂ mai poți sa nu fii de acord cu mine. ÎNCĂ MAI POȚI!
Cu Dumnezeu înainte spre democrație și libertate!
Mihaela CD
Uniunea scriitorilor din Canada TWUC
Montreal, 14 martie 2022
Iulian Brotaru
4 ani în urmă
FB_IMG_1647348539296
Incă mai poți sa nu fii de acord cu mine
Motto: ''Când ai totul nu apreciezi nimic, dar când pierzi totul, apreciezi orice!''
din cartea în lucru ''Născut pentru a fi alt(cineva)'' autor Mihaela CD
Chiar dacă unii dintre noi, cei plecați în lumea mare, ne-am născut în perioada comunismului, am învățat lecția libertății foarte rapid căci la bine omul se adaptează mult mai repede decât la rău. Iar cei care s-au născut și au trăit toată viata lor liberi, habar nu au ce ar înseamna sa își piardă libertatea garantată de constituție.A-ți cere libertatea nu înseamnă că faci politică pentru că libertatea este un drept cetățenesc și totodată reprezintă o obligație morală fată de înaintașii care au plătit-o cu sângele lor.
Libertatea pare a fi un cuvânt uzat și decolorat la fel ca și cuvântul democrație care și-au pierdut din esența lor adevărată pe parcursul timpului. Libertatea înseamnă zbor liber și neînfrânat al cuvântului, înseamnă gândire, exprimare, decizie și manifestare liberă, înseamnă trăire în armonia sufletului, în pace și iubire, înseamnă vânt și soare, ploi și zăpezi necernite de umbra totalitarismului a dictaturii sau a cenzurii. Acest cuvânt înseamnă multe alte lucruri la un loc, care, împreună contraataca îngrădirea, cenzura și controlul totalitarist asupra ființei și spiritului uman.
Libertatea și dictatura joaca șah pe tabla mondiala iar miza este atât de mare și jocul este atât de mocirlos încât nu vă puteți imagina! De ani și ani am fost cu toții ''programați'' și ''educați'' de către media vândută și coruptă, ziare, televiziuni, oficialități etc să vedem și să credem doar ceea ce ni se spune ''oficial'' și să nu bănuim nicidecum că adevărul ar putea fi altul.
Celor care venim din comunism mirosul ne-a rămas însă extrem de fin și simțim imediat dacă apare vreo mireasma sau un iz de ''dictatură''! Asa că, încrezându-ne în simțul olfactiv n-am stat pe gânduri și am început să studiem, să fim mai atenți și să cercetăm ce se întâmplă căci prea mirosea totul a minciună gogonată! Primele lucruri ciudate au apărut chiar de la începutul pandemiei când niște legi canadiene extrem de importante și stricte privind urmărirea și supravegherea populației apăreau trecute cu litere mici în ziare precum ceva neimportant. Am început sa ne punem întrebări de ce și pentru ce se iau anumite decizii și măsuri drastice împotriva populației, să fim urmăriți, să ne fie ascultate telefoanele ca unor infractori, de ce nu avem voie să circulăm noaptea de parcă atunci ies virușii la plimbare , reguli stupide și bizare care nu aveau nicio legătură cu asa zisa ''pandemie''
Rând pe rând am fost contracarați de cei care ne numeau '' complotiști '' dar noi am continuat să cautăm, iar ca și noi mai erau zeci de alte persoane trezite și extrem de conștiente care simțeau că nu este în regulă și că se întâmplă ceva bizar. Am aflat mai târziu că aveam să fim sute, mii , zeci de mii și sute de mii cei care gândim dincolo de cortina murdară care ne cade în fată la finalul unui teatru ieftin și perfid.
Am trecut prin toate etapele de la neîncredere pană la soc și disperare, căci oricât ieșeau la iveala zi de zi noi dovezi și oricât de evident era că ni se pregătește ceva grotesc tot nu ne venea parcă să credem pentru că mintea noastră înregistra dar sufletul refuza să accepte. Am trăit asa într-un voal de incertitudine și nedumerire o vară și apoi încă o vara, încercând sa rămânem cât putem de normali, să socializam și să ne întâlnim totuși cu prieteni, în spatii deschise în aer liber dar departe de ochii lumii.
Neîncrederea și grija au crescut gradual, ca și frica dealtfel , care înmugurea în mintea celor care credeau în ''statistica morților''. Ceea ce se întâmpla nu avea nicidecum să semene cu ceea ce bunicii ne povestiseră despre gripa spaniolă când oamenii cădeau și mureau pe stradă în văzul lumii.
Si iată cum după 2 ani de restricții și ciudățenii servite pe tavă de cei care ne conduc am ajuns ă fim ''educați'' în spiritul obeisant al cetățeanului încadrat în tiparele unei societăți bolnave de o boală mult mai gravă decât una gripală. Acoperiți la gură ne priveam unii altora ochii tot mai înlăcrimați care nu mai găseau ieșirea fiind obligați să participam într-un experiment mondial , uman, social și medical fără voia noastră!
Normalul logicii lipsite de logică și frustrarea care se acumula cu fiecare zi precum și carcotelile prin ușa din spate au scos la iveală neputința generalizată a oamenilor și convingerea că noi nu avem ce face că suntem prea mici pentru cât de mare este balaurul cu multe capete.
Zeci de manifestații au avut loc în toată Canada dar și în lume , manifestații care au fost raportate de media criminală ca fiind niște evenimente minore deci nimic nu s-a schimbat. Zicala ''conduce poporul cu televizorul'' s-a adeverit a fi cât se poate de adevărată și de actuală!
Inițiativa camionorilor de a realiza un convoi al libertății ne-a adus însă cu adevărat celor treziți, speranța în inimile noastre îndurerate de atâta nedreptate . Camioanelor li s-au alăturat mașini mici, furgonete, utilaje agricole și tractoare, realizându-se convoaie pe sute de kilometri din toate colțurile Canadei. De la vest la est timp de o săptămână s-au adunat cascade de oameni cu drapele și pancarte pe toate pasarelele, podurile și viaductele de pe traseu.Pe marginea auto-rutelor oamenii scandau libertate, așteptând cu mâncare ceaiuri calde și cafea pe toți cei care se îndreptau în convoi spre capitala tării.
Cele trei săptămâni de manifestări pașnice neîntrerupte de la Ottawa în plină iarnă, la temperaturi ce ajungeau pană la -35 C au fost îmbrăcate în gesturi nobile și îmbrățișări calde, pline de iubire. Oamenii erau atât de fericiți și de încrezători că prin manifestația lor vor reuși să miște ceva în inimile înghețate ale guvernanților încât li se citea speranța și bucuria pe fete. Am trăit la Ottawa, momente unice de istorie încărcate de patriotism de o înaltă vibrație umană. Ne-am umplut cu o energie pozitivă luminată de dorința de a fi împreună de a fi liberi și a lupta pană la capăt împreună.
Nu am fost niciodată mai mandră că sunt cetățean canadian și nu am știut că poate exista atâta comuniune în spirit și în trăire intre canadienii de atâtea origini, rase și culturi. Zeci de pancarte cu mesaje clare împotriva restricțiilor și a îngrădirilor au fost așezate pe gardurile de câteva sute de metri care înconjoară Parlamentul canadian. Răsunetul claxoanelor precum și ecoul imnului național cantat în fiecare zi de milioane de oameni nu a reușit să trezească patriotismul guvernanților neavând loc nici măcar o singură întâlnire cu protestatarii. Ignorarea și ironizarea maselor de către guvern s-a transformat încet în intimidări, amenințări, amendări și represiuni.
Manifestațiile pașnice și pline de muzică și de bucurie au fost înecate într-o tăbăceală cu bate, cu polițiști călare care au călcat oamenii în picioare, în atacuri cu arme sonice, cu gloanțe de cauciuc, gaze lacrimogene și arestări. Cruzimea cu care au fost bătuți oamenii sub ochii noștri și arestarea oamenilor nevinovați , legați la mâini și bătuți cu picioarele precum și măsurile abuzive luate asupra celor care au făcut donații pentru mâncare și combustibil camionorilor ne-au făcut să înțelegem că nu mai avem drepturi și că trăim sub o dictatură. Conturi bancare blocate, oameni urmăriți, hartuiți, mașini sparte și confiscate, amenzi și amenințări de tot felul au fost făcute fără pic de umanitate doar pentru că acei oameni au îndrăznit să ceară libertatea.
In tot acest timp alte proiecte de legi care fac parte din planul Noii resetări al World Economic Forum au răsărit precum ciupercile după ploaie fără ca să știe populația. Nimic nu ne mai miră căci guvernanții și-au dat arama pe fată și au arătat cât sunt de corupți și cât de putin le pasă de popor. Șocați de tot ce s-a întâmplat sub ochii noștri și sleiți de puteri ne-am retras să ne oblojim rănile dar nu am renunțat la luptă, pentru că nu putem să ne permitem să renunțăm la un drept garantat prin constituție, dreptul de a fi liberi!
Armele scriitorului și ale jurnalistului sunt condeiul si glasul, arme pe care le-am folosit în spiritul dreptății și al adevărului cât am putut mai bine pentru a trezi pe cei adormiți încă. Din păcate foarte multă lume mai are încă o pâclă groasă așezată peste ochi și minte. Acești oameni care nu citesc și nu ascultă decât știrile de la televizor și care nu au fost prezenți la manifestații, nu au cum să înțeleagă ce se întâmplă cu adevărat. Este extrem de greu să-și elibereze gândirea din prizonieratul convingerilor falsificate, care le-au fost cimentate în creier și memorie prin comoditatea fotoliului călduț din fata ecranului.Mai mult de atât, noi, cei care luptăm și pentru libertatea lor suntem uneori numiți ''răzvrătiți'' și chiar asaltați cu jigniri și cuvinte tăioase. Am avut și eu parte de un astfel de episod și nu-mi rămâne de spus decât atât : noi luptăm și pentru libertatea de a avea o opinie diferită și atâta timp cât încă nu s-a votat legea cenzurii opiniei liber exprimate, (proiect de lege care se află în lucru) cel putin teoretic trăim ÎNCĂ într-o democrație deci ÎNCĂ mai poți sa nu fii de acord cu mine. ÎNCĂ MAI POȚI!
Cu Dumnezeu înainte spre democrație și libertate!
Mihaela CD
Uniunea scriitorilor din Canada TWUC
Montreal, 14 martie 2022
Iulian Brotaru
4 ani în urmă
FB_IMG_1647325750659
Tot felul de neni și nene își dau cu părerea despre cine din Rusia l-ar putea înlătura pe Putin ?
Bai cretinilor, mai bine v-ați gândi cine din SUA l-ar putea îndepărta și ar scăpa planeta de Bideul, Momâia asta Senila pusa-n geam de Criminalii Internaționali.
Acești Criminali îl încurajează pe Zelenski să-și distrugă țara și poporul cu speranța că nebunul de Putin (atras in capcana) își va rupe dinții în Ukraina asa cum Napoleon și Hitler și-au rupt dinții în Rusia.
Amerlocii vor sa vanda gaz lichefiat Europei de 2-3x mai scump decât gazul rusesc! Și asta nu se poate decât printr-un război între Europa și Rusia. De aceea l-au atacat pe Putin la punctul cel mai sensibil, ukraina, pe care au asmutit-o împotriva Rusiei.
Iulian Brotaru
4 ani în urmă
FB_IMG_1647325387745
?? Zelenski NU este președintele Ucrainei! Zelenski este o marionetă care slujește exclusiv interesele obscure americane! Să NU uitam că datoriile externe ale Ucrainei au fost preluate de familia Rot@@child! Despre ce vorbim? Ucraina este o COLONIE americană exact ca și România unde NU există un Stat de Drept cum pretind cei aflați la putere,mai precis
Un personaj care duce la pieire neamul ucrainean, sacrifică o țară întreagă pt ca șefi lui am nevoie de jertfe umane , trezireaaaa
Ucraina se identifică clar cu un STAT în disoluție în care domnesc corupția și fărădelegile! În Ucraina haosul și ura sunt la ele acasă,patronate fiind de batalioanele naționaliste cu iz nazist denumite Азов!
Astăzi Ucraina prin prisma a tot ceea ce a întreprins S.U.A. pe teritoriul ei,reprezintă un real pericol la adresa Federației Ruse! ?
? Preşedintele Ucrainei a declarat,într-un interviu că ţara sa nu poate opri singură războiul cu RUSIA! ?
Iulian Brotaru
4 ani în urmă
FB_IMG_1647324841597
Retardații care donează sînt niște animale care ne bagă dușmanul in casă.
Folosim cookie-uri strict necesare pentru autentificare si securitate. Cookie-urile pentru preferinte,
analitice sau marketing rulează doar dacă alegi să le accepți. Poți schimba oricând alegerea.
Politica de cookie-uri
Strict necesareNecesare pentru autentificare, securitate, sesiune, preferinte cerute explicit si salvarea consimtamantului.
PreferintePăstrează opțiuni de afișare și personalizare care nu sunt esențiale pentru funcționarea de bază.
AnaliticeNe ajuta sa intelegem agregat cum este folosit site-ul si ce trebuie imbunatatit.
MarketingPermite măsurarea campaniilor și conținut personalizat de promovare, dacă va fi activat.
Frate Drag ? în Iisus Hristos ✝️ Dumnezeu și Om ??
Fii Binecuvântat Pretutindeni ??
Mâine, Sâmbătă 25 Iunie este Ziua Mea de Naștere ?
Împlinesc vârsta de 43 Ani ??
Cu Ajutorul lui Dumnezeu ?