Perioada Neoliticului (cu ambele sale etape: Neoliticul timpuriu, alฤturi de Neoliticul dezvoltat) a jucat un rol hotฤrรขtor รฎn evoluศia istoricฤ, economicฤ, organizatoricฤ ศi demograficฤ a lumii.
รn acest roman, naraศiunea se formeazฤ pe fundamentul unor cercetฤri ศtiinศifice bine-cunoscute.
James Peoples ศi Garrick Alan Bailey, รฎn lucrarea lor, Humanity: An Introduction to Cultural Anthropology, afirmฤ faptul cฤ โmatriarhatul este dominarea femeilorโ.
Una dintre definiศiile formale ale acestei organizฤri este regฤsitฤ รฎn English Oxford Dictionary: โmatriarhatul este o formฤ de organizare socialฤ รฎn care mama sau cea mai รฎn vรขrstฤ femeie este capul familieiโ.
Petru Sebastian Pleศa reuศeศte sฤ contureze o รฎntreagฤ lume, completรขnd รฎntr-un mod firesc descoperirile antropologilor cu privire la Epoca Strฤveche.
Sacrilegiul introduce cititorul in lumea matriarhatului existent ศi cฤtre finalul erei mai sus menศionatฤ, unde triburile (denumite โsateโ) erau conduse de femei, bฤrbaศii reprezentรขnd doar โinstrumenteleโ folosite pentru a duce la bun sfรขrศit atribuศiile fiecฤrei aศezฤri.
Primele pasaje sunt dฤtฤtoare de o fascinaศie combinatฤ cu o stare de curiozitate, sentimente provenite ca o consecinศฤ a identificฤrii cu descoperirea subiectului abordat.
Astfel, locuitorii se ocupau cu diferite sarcini, รฎn funcศie de nevoile comunitฤศii respective:
รn fiecare anotimp, Mama fiecฤrui Sat se รฎntรขlnea cu celelalte mame, ale celorlalte sate. รmpreunฤ รฎmpฤrศeau surplusul de mรขncare, repartizau bฤrbaศii รฎn satul รฎn care erau mai puศini, ca sฤ nu lipseascฤ forศa de muncฤ. Tot acolo se dezbฤteau ศi alte probleme apฤrute, precum animalele sฤlbatice, lipsurile, dar ศi alte dificultฤศi comune.
Se ghidau dupฤ Legea Mamei Gaia, ceea ce presupunea cฤ toate vietฤศile sunt copiii Naturii, iar acศiunile tuturor trebuie sฤ fie ghidate dupฤ principiul grijii pentru ceilalศi semeni.
Descrierile folosite de autor au menirea de a transpune cititorul รฎn acele vremuri extrem de atent creionate, care frapeazฤ prin complexitatea evoluศiei acศiunii.
Femeile erau, de asemenea, maestre รฎn arta mรขnuirii diverselor arme (rudimentar confecศionate, bineรฎnศeles), pe care doar ele aveau dreptul de a le utiliza, รฎn cazul รฎn care fiare precum canini imenศi sau mamuศi fioroศi รฎndrฤzneau sฤ le punฤ viaศa รฎn pericol.
รn prim-planul acศiunii se aflฤ satul condus de Mama Alei, o fiinศฤ cu un suflet cรขt un munte plin de bunฤtate care, deศi se รฎndreaptฤ cฤtre momentul รฎn care va fi รฎnlocuitฤ de cฤtre o altฤ mamฤ, รฎncฤ se bucurฤ de respectul tuturor celor aflaศi รฎn subordinea ei.
Din organigrama fiecฤrui grup fฤcea parte ศamana, vindecฤtoarea cu puteri ezoterice. Ajutรขndu-se de plante, dar ศi de harul parapsihologic, era un membru important al fiecฤrui aศezฤmรขnt, chiar dacฤ nu avea putere decizionalฤ.
โ [...] รฎnvฤศa cฤile plantelor, sฤ citeascฤ รฎn foc, semnele pฤmรขntului, secretele viselor, limba animalelor [...] Cu alte cuvinte, cunoaศterea Mamei Gaia.โ
โCu toate cฤ nu avea niciun rang, era ascultatฤ de toate mamele.โ
Locurile, obiceiurile, dar ศi comportamentul bฤศtinaศilor acelor vremuri, sunt aduse รฎn atenศia publicului cititor de un autor ce ศtie sฤ รฎmbine descrieri nemaipomenite ale unor decoruri ce pot fi uศor vizualizate cu ochii minศii.
Liniศtea locurilor a fost tulburatฤ de apariศia surprinzฤtoarea a unui personaj ce s-a dovedit a avea un rol decisiv รฎn turnura evolutivฤ a desfฤศurฤrii evenimentelor.
ศan, cel รฎntruchipat sub forma bฤrbatului a cฤrui apariศie sfideazฤ Legea Sfรขntฤ a Mamei Gaia, reuศeศte sฤ se metamorfozeze, din proscrisul hulit de toศi cei din jurul lui, รฎn personajul รฎn jurul cฤruia graviteazฤ naraศiunea.
Modul รฎn care ruleazฤ รฎntรขmplฤrile, face ca acest roman sฤ fie demn de un scenariu cinematografic: abordarea unui subiect inedit, personaje puternice ce au parte de evoluศii uimitoare, dar ศi รฎntรขmplฤri ce oferฤ dependenศฤ.
Introducรขnd elemente pline de suspans, Petru Sebastian Pleศa, deศi creeazฤ senzaศii contradictorii, consolideazฤ fiecare cฤrฤmidฤ pe care o aศazฤ รฎn drumul cฤtre oferirea deznodฤmรขntului pentru acest prim volum dintr-o serie ce se preconizeazฤ a fi o reuศitฤ a literaturii contemporane romรขneศti.
Finalul este construit pentru a marca un suspans ce atinge cote maxime, construit cu multฤ abilitate de imaginaศia infinitฤ a autorului.
Sacrilegiul nu este, cu siguranศฤ, o poveste cu iz de contemporaneitate, รฎnsฤ conศine o moralฤ puternicฤ, general valabilฤ, aplicabilฤ oricฤrei perioade de timp.
Adresez un รฎndemn final devoratorilor de cฤrศi bune, prin care รฎi invit sฤ savureze aceastฤ aventurฤ literarฤ, care รฎi va face sฤ aศtepte cu nerฤbdare volumul 2.
Geanina Soare