Viorel Georgescu

Lectia de istorie La 21 FEBRUARIE 1941 - Ordonanţa guvernului maghiar nr. 1440/1941 anula în Transilvania de N-E, ocupată de Ungaria horthystă prin Dictatul de la Viena, reforma agrară românească din 1921. Se anulau, în acelaşi timp, şi toate achiziţiile făcute de români în perioada 1918-1940..

la 22 februarie1810 - S-a născut Grigore Alexandrescu, poet şi fabulist român, participant la lupta pentru Unirea Principatelor române, redactor la “Poporul suveran”, revistă apărută în timpul Revoluţiei de la 1848; a impus în literatura română, ca specii literare, satira (“Satiră. Duhului meu”), fabula (“Boul şi viţelul”), epistola (“Epistolă către Voltaire”) (m. 25 noiembrie 1885) BOUL SI VITELUL Un bou ca toti boii, putin la simtire, În zilele noastre de soarta-ajutat, Si decît toti fratii mai cu osebire, Dobîndi-n cireada un post însemnat. —Un bou în post mare? —- Drept, cam ciudat vine, Dar asta se-ntîmpla în orcare loc: Decît multa minte, stiu ca e mai bine Sa ai totdauna un dram de noroc. Asa d-a vietei vesela schimbare, Cum si de mîndrie boul stapînit, Se credea ca este decît toti mai mare, Ca cu dînsul nimeni nu e potrivit. Vitelul atuncea, plin de bucurie, Auzind ca unchiul s-a facut boier, Ca are clai suma si livezi o mie: „Ma duc — zise-ndata — nitel fîn sa-i cer.“ Far-a pierde vreme, vitelul porneste, Ajunge la unchiu, cearca a intra; Dar pe loc o sluga vine si-l opreste: „Acum doarme — zice — nu-l poci supara.“ — „Acum doarme? ce fel! pentru-ntia data Dupa-prînz sa doarma! Obiceiul lui Era sa nu saza ziua niciodata; Ast somn nu prea-mi place, si o sa i-o spui.“ — „Ba sa-ti cauti treaba, ca manînci trînteala; S-a schimbat boierul, nu e cum îl stii; Trebuie-nainte-i sa mergi cu sfiala, Priimit în casa daca vrei sa fii.“ La o mojicie atîta de mare, Vitelul raspunde ca va astepta; Dar unchiu se scoala, pleaca la plimbare, Pe lînga el trece, far-a se uita. Cu mîhnire toate baiatul le vede, Însa socoteste ca unchiu-a orbit; Caci fara-ndoiala nu putea a crede Ca buna lui ruda sa-l fi ocolit. A doua zi iarasi, prea de dimineata, Sa- gaseasca vreme, la dînsul veni: O sluga, ce-afara îl vedea ca-ngheata, Ca sa-i faca bine, de el pomeni. „Boierule — zise — asteapta afara Ruda dumitale, al doamnei vaci fiu.“ — „Cine? a mea ruda? Mergi de-l da pe scara. N-am asfel de rude, si nici voi sa-l stiu.

Răscoala țărănească din 1907 a început în data de 21 februarie (8 februarie s.v.) 1907 în Flămânzi, Botoșani și s-a răspândit, în perioada următoare, în toată țara. Răscoala a fost înfrântă de guvern, reprimarea ei de către armată soldându-se cu morți și răniți. Cauzele sunt, încă, controversate : au fost ani cu recolte mult mai slabe (ex. 1899, 1904), țărănimea își mărea constant suprafața agricolã, în detrimentul marii proprietăți, marea majoritate a țărănimii nu participă la revoltă, indivizi ce nu erau muncitori agricoli participă la evenimente, au fost mobilizați zeci de mii de țărani, ca soldați, ce nu au susținut revolta, din contră.

lectia de istorie.. La 21 februarie 2003 - a inceput ocuparea Romaniei ...primele avioane cu militari americani au aterizat pe aeroportul Mihail Kogalniceanu din judeţul Constanţa. Baza 57 Aeriană de Aviaţie de la Mihail Kogălniceanu a fost folosită de trupe americane pe perioada conflictului din Irak. Pe perioada şederii lor în România, americanii au investit şi cheltuit 22 de milioane de dolari în lucrări de infrastructură şi reparaţii de drumuri..si de atunci tot vin , si nu mai pleaca, isi consolizeaza pozitiile..armata rosie a venit , a stat 7 ani si in 1958 ultimii soldati sovietici paraseau Romania ....yankeii nu...astia vin se aseaza si nu mai pleaca....si asa am pierdut independenta politica , economica...am capatat statutul de COLONIE..

lectia de istorie.. La 21 februarie 2003 - a inceput ocuparea Romaniei ...primele avioane cu militari americani au aterizat pe aeroportul Mihail Kogalniceanu din judeţul Constanţa. Baza 57 Aeriană de Aviaţie de la Mihail Kogălniceanu a fost folosită de trupe americane pe perioada conflictului din Irak. Pe perioada şederii lor în România, americanii au investit şi cheltuit 22 de milioane de dolari în lucrări de infrastructură şi reparaţii de drumuri..si de atunci tot vin , si nu mai pleaca, isi consolizeaza pozitiile..armata rosie a venit , a stat 7 ani si in 1958 ultimii soldati sovietici paraseau Romania ....yankeii nu...astia vin se aseaza si nu mai pleaca....si asa am pierdut independenta politica , economica...am capatat statutul de COLONIE..

Fotografie din galeria profilului.

Boul şi viţelul Un bou, ca toţi boii puţin la simţire, În zilele noastre de soart-ajutat… Învaţă la şcoală cartea de cetire Şi ajunse boul un bou învăţat. Mare lucru-n lume e şi-nvăţătura! Ţine loc de multe, chiar şi de talent… Printr-o bună şcoală, rafinezi natura: Din viţel poţi scoate un bou eminent. Nu încape vorbă, între animale, Un aşa specimen greu să mai găseşti Să citească zilnic feluri de jurnale, Rumegând atâtea ştiri politiceşti. Astfel, eminentul, în curent cu toate, Iată, pe nepotu-i tânăr l-a-ntâlnit: “Unchiule, cum mergem?” — “Excelent, nepoate! A mai grea problemă s-a şi resolvit”. “Unchiule, iar glume!” — “Ba deloc, băiete! Sunt de-acord cu toţii, foarte sigur ştiu… Şi m-ascultaţi pe mine, eu citesc gazete: Tu nu ştii nimica, eşti un agiamiu. Mă-ndoiam eu însumi: m-am convins în fine, C-am scăpat de-acuma de orice nevoi: Ni sunt deopotrivă voitori de bine Şi au multă milă cei mai mari de noi. N-au pierit zadarnic, astă primăvară, Dintre noi atâţia ca la zalhan! Drepturile noastre sfinte triumfară: O s-avem islazuri, dacă ni le-or da…” A rămas viţelul ca un gură-cască, Fericit că-n fine sacra speţ-a lui O avea de-acuma din belşug să pască Ş-o purta mai lesne greul jugului. fabulă de I.L. Caragiale din Convorbiri critice, an I, nr. 1 (1 ianuarie 1908)

La 20 februarie 1924 s-a născut Eugen Barbu, scriitor, scenarist, publicist, membru corespondent al Academiei Române, laureat al Premiului Herder, în anul 1978; a fost redactor-şef al revistelor "Luceafărul", "Săptămîna" şi director al săptămînalului "România Mare

Liviu Macovei 4h · Rusii si americanii chiar ne iau de prosti. Si in unele cazuri chiar le reuseste. Daca ei se bat intre ei, de ce ne implica si pe noi? De ce implica si Europa de Est? Rusia si SUA sunt despartite de doar 5 km. De ce nu se bat acolo? Rusia spune ca daca intra si Ukraina in NATO, granita NATO este prea aproape de Rusia, dar SUA este la doar 5 km departare de Rusia. Sa-l sune cineva pe Putin si sa-i spuna. Eu am schimbat cartela si am pierdut numarul lui Putin.

Fotografie din galeria profilului.

Fotografie din galeria profilului.

Sa nu uiti Darie ... generatia tanara sa puna mana sa citeasca,, DESCULT" Desculț este un roman autobiografic, scris de Zaharia Stancu între anii 1947–1948 și publicat pentru prima dată în decembrie 1948. A fost promovat masiv în țară și în afara granițelor, fiind cea mai tradusă carte a unui autor român în afara țării.Din punct de vedere narativ, poate fi descris ca fiind un roman autobiografic, liric, memorialistic sau ceea ce în lumea saxonă se numește ca fiind un Bildungsroman. Pilonul central al romanului îl constituie momentul Răscoalei din 1907, cartea avându-l drept personaj principal pe Darie, un copil încercat de greutăți, din viața căruia, aparent, pare să lipsească copilăria.??

multumim din inima partidelor vanzatoare de tara ..conducatorilor iubiti -neispraviti ai înaltei porti a UE ...mizeria neocolonialismului franco german

Mica Înţelegere Reuniunea Consiliului Permanent al Micii Înţelegeri, Praga, 29 mai - 1 iunie 1933. Nicolae Titulescu, Edvard Beneš şi Bogoljub Jevtic Mica Înţelegere (cunoscută şi sub numele Mica Antantă) a fost o organizaţie politică defensivă, o alianţă între Cehoslovacia, Regatul Iugoslaviei şi Regatul României. Formată în 1920, Mica Înţelegere a avut ca scop menţinerea integrităţii teritoriale a celor trei state, în faţa pretenţiilor revizioniste ale Ungariei şi a tendinţelor restauratoare ale Habsburgilor. Construită pe principii democratice, a fost efectiv a cincea putere europeană şi a avut un pronunţat caracter federal[1] A constituit pentru mult timp un obstacol real în faţa revizioniştilor. Cu toate acestea nu a reuşit să supravieţuiască înţelegerilor dintre marile puteri şi a fost desfiinţată în 1938, ca urmare a Acordului de la München. Premise Mica Înţelegere a fost rezultatul situaţiei internaţionale nesigure de după primul război mondial, în care Societatea Naţiunilor abia fusese creată, iar puterile învingătoare exercitau presiuni asupra aliaţilor mai mici. Mai mult, alianţa a fost grăbită de încercarea de restaurare intreprinsă de Carol de Habsburg, dar şi de planul francez de întemeiere a unei confederaţii danubiene, care ar fi presupus o slăbire a suveranităţii naţionale a celor trei state. România, Cehoslovacia şi Iugoslavia s-au apropiat tot mai mult şi în final au format o alianţă, pentru a impune respectarea tratatelor de pace şi recunoaşterea pe plan internaţional a integrităţii lor teritoriale. Înfiinţarea Primul pas a fost semnarea la 14 august 1920 a Convenţiei de alianţă cehoslovaco-iugoslavă. În aceeaşi lună, ministrul de externe cehoslovac, Edvard Beneš, s-a deplasat la Bucureşti, moment în care România şi-a dat pentru prima oară acordul de principiu faţă de o posibilă alianţă cu Cehoslovacia şi Iugoslavia. Take Ionescu, ministrul de externe de atunci, plănuia o alianţă mai mare care să includă şi Polonia şi Grecia. Iugoslavia şi Cehoslovacia erau şi ele foarte favorabile alierii cu Polonia. Proiectul de alianţă care se înfiripa, avea susţinerea Franţei, Marii Britanii şi, la început, a Italiei. Proiectul alianţei celor 5 s-a lovit de neînţelegerile cehoslovaco-poloneze, între care exista o dispută teritorială. Cu toate acestea, Polonia s-a arătat foarte dispusă să se alieze cu România, astfel că, la 3 martie 1921, la Bucureşti, cele două ţări au semnat o Convenţie de alianţă defensivă româno-polonă şi o Convenţie militară. Era un pas prin care România a încercat şi ea să medieze disputa dintre Cehoslovacia şi Polonia, în scopul final de atragere a polonezilor în alianţă, însă fără un succes direct. În fine, pe 23 aprilie se semnează la Bucureşti Convenţia de alianţă defensivă româno-slovacă (intră în vigoare la 27 mai 1921), iar pe 7 iunie 1921 se semnează Convenţia de alianţă româno-iugoslavă, care consfinţeşte înfiinţarea Micii Înţelegeri ca organizaţie politică. Activitatea Micii Înţelegeri Încă de la începutul activităţii, organizaţia a încercat să atragă în interiorul său Polonia şi Grecia. Mica Înţelegere devenise un punct de atracţie pentru statele mici. Cele trei state au luat de la bun început măsuri rapide şi concrete pentru a crea o zonă central europeană, aşa cum şi-au propus încă din 1918, dar pentru atingerea acestui scop era esenţial ca cele trei state să acţioneze în mod unitar. Principalul obstacol îl reprezentau cercurile revanşarde din Ungaria, Germania şi Italia, care doreau desfiinţarea Micii Înţelegeri. Reconstrucţia Austriei şi Ungariei Pentru a apăra pacea şi stabilitatea în zonă şi pentru a crea un spaţiu central european viabil, era imperativ ca cele două state învinse, Austria şi Ungaria, să se redreseze economic, deoarece economiile României, Cehoslovaciei şi Iugoslaviei continuau să fie interdependente cu cea austriacă şi cea ungară. Încă de la constituire, Mica Înţelegere a făcut demersurile necesare pe lângă Budapesta şi Viena pentru a relansa cooperarea, în special pe plan economic. În acest sens, România a renunţat la ipoteca datorată de Ungaria, cu condiţia ca banii să nu fie folosiţi împotriva alianţei, iar la 14 martie 1924, Franţa, Marea Britanie, Italia, România, Cehoslovacia şi Iugoslavia au semnat două protocoale destinate reconstrucţiei financiare a Ungariei. În ce priveşte Austria, protocoalele pentru reconstrucţia economică a acesteia s-au semnat la Geneva, la 4 octombrie 1922, iar în următorii ani au fost semnate numeroase acorduri de colaborare bilaterale între state. Afirmarea pe arena internaţională Pe plan internaţional, Mica Înţelegere s-a prezentat de la început ca un grup unitar şi solidar. Problema majoră cu care se confrunta era că tratatele semnate de marile puteri după încheierea războiului, lăsau cale largă revizionismului şi revanşismului. De aceea Mica Înţelegere era decisă să acţioneze ferm pentru a păstra ordinea politică, juridică şi teritorială instituită după război. Pentru prima dată se impune la conferinţa de pace de la Lausanne, unde reuşeşte să se afirme, susţinută fiind şi de statele mici şi mijlocii. Se poate spune că Mica Înţelegere a fost efectiv a cincea mare putere europeană. [2] Acordurile de la Locarno. Afirmarea fascismului şi nazismului în Europa Un capitol important din istoria Micii Înţelegeri l-a constituit combaterea agresivităţii crescânde a nazismului şi fascismului, care începe odată cu semnarea acordurilor de la Locarno dintre Marea Britanie şi Franţa pe deoparte şi Germania pe de altă parte. Ca răspuns, Mica Înţelegere creează un Locarno central european şi încearcă crearea unui Locarno balcanic, care să marginalizeze influenţa marilor puteri şi să afirme principiile Societăţii Naţiunilor: egalitatea în drepturi a statelor participante, garantarea integrităţii teritoriale, rezolvarea litigiilor prin arbitraj. Atitudinea concesivă faţă de Germania a dus inevitabil la manifestarea veleităţilor acesteia faţă de Austria şi apoi a ofensivei către Europa centrală. Pe de altă parte, Italia era deosebit de iritată de iniţiativele Micii Înţelegeri. Mussolini rupe tratatul de pace cu Iugoslavia şi anexează Fiume, căruia tratatul de pace îi asigura statutul de oraş liber. În aceste condiţii Mica Înţelegere este nevoită să treacă la măsuri serioase de autoapărare. Consolidarea economică şi militară a Micii Înţelegeri La conferinţa de la Ioachymow din 1927, cele trei state decid elaborarea unui plan economic comun. Fiecare stat îşi păstra suveranitatea, dar urmau să fie înlăturate slăbiciunile economice din interiorul alianţei, până atunci axată mai mult pe latura politică şi diplomatică. Sunt semnate numeroase tratate economice bilaterale. Cooperarea economică s-a adâncit odată cu înfiinţarea în 1933 a Consiliului Economic al alianţei. Erau vizate aplicarea de tarife preferenţiale între cele trei state, un sistem de contingentare, colaborarea în industrie şi agricultură, camere de comerţ mixte, unificarea tarifelor pe căile ferate, colaborarea în navigaţia aeriană şi maritimă. Era urmărită circulaţia rapidă a obiectelor de aprovizionare şi a armamentului. Cehoslovacia a propus formarea unui cartel industrial care să facă faţă marilor carteluri internaţionale. România acorda Cehoslovaciei o zonă franco-porto la Galaţi. S-au mai luat măsuri de îmbunătăţire a navigaţiei pe Dunăre, a comunicaţiilor feroviare, aeriene, poştale, telefonice, telegrafice şi radiofonice. În ce priveşte colaborarea pe latura militară, fiecare stat a pus la punct un plan amănunţit de mobilizare economică şi industrială în caz de război. Toate aceste măsuri au iritat Germania şi Italia, care considerau că astfel statele alianţei duceau o politică agresivă. Destrămarea Micii Înţelegeri Cu toate eforturile depuse pentru menţinerea păcii, după 1936 principiul forţei se impune definitiv în relaţiile internaţionale. Planul Hodza de reconciliere a Europei centrale este subminat de marile puteri fasciste şi revizioniste. Germania şi Italia reuşesc să spargă solidaritatea alianţei şi conving Iugoslavia să semneze pacte separate cu Bulgaria şi Italia. În acest climat tensionat se constituie un nou Directorat în patru. Sub presiunea Marii Britanii şi a Franţei, România şi Cehoslovacia se văd nevoite să adopte o atitudine concesivă faţă de Ungaria horthystă, sperând astfel să îşi salveze integritatea teritorială. În 1938 Germania anexează Austria, bizuindu-se pe aceeaşi politică concesivă a Marii Britaniei şi a Franţei. În fine, după mai multe eforturi disperate de a-şi păstra integritatea şi de a menţine principiul dreptului în relaţiile internaţionale, prin Acordurile de la München din 29 septembrie 1938, Directoratul european în patru distruge Mica Înţelegere. În acest fel se deschide drumul larg pentru planurile expansioniste ale Germaniei, care va dezmembra Cehoslovacia şi va atrage mai târziu România în rândurile Axei. Bibliografie  Campus, Eliza, Mica Înţelegere, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1968  Campus, Eliza, Mica Înţelegere (ediţia a II-a), Editura Academiei Române, Bucureşti, 1997 ISBN 973-27-0558-2 247 p.  Gusti Dimitrie, Enciclopedia României. Vol.3 Economia, 1938 pp.994-998  Vanku, Milan, Mica Înţelegere şi politica externă a Iugoslaviei, Editura Politică, Bucureşti, 1979 Note 1. Jump up↑ Campus, Eliza, 1997, p.9-15. Spre deosebire de concepţia care a prevalat până după 1989, Eliza Campus, în ediţia revizuită a lucrării Mica Înţelegere din 1997 susţine că organizaţia a avut un caracter federal. Istorici precum Florin Constanin, Ion Chiper şi Cristian Popiş

Fotografie din galeria profilului.

Fotografie din galeria profilului.

Greva de la Atelierele CFR Grivița a fost o grevă a muncitorilor feroviari care a avut loc la Atelierele Grivița din București, la 16 februarie 1933. Greva s-a datorat condițiilor din ce în ce mai precare de lucru ale ceferiștilor, în contextul Marii Depresiuni la nivel mondial, care a afectat România în mod semnificativ. Ea s-a transformat repede într-o revoltă și a dus la ciocniri între lucrătorii de cale ferată și jandarmi, precum și la moartea a 7 persoane, între care și Vasile Roaită

15 feb.1850 – S-a nascut pictorul Ion Andreescu, membru de onoare post-mortem al Academiei Romane; sustinator al innoirilor aduse de arta reprezentantilor scolii de la Barbizon, Andreescu este recunoscut ca unul dintre cei mai importanti peisagisti romani. Desi a trait doar 32 de ani, Ion Andreescu a lasat o opera care demonstreaza ca este un pictor de un exceptional talent. Creatia sa artistica se reduce la cateva sute de tablouri: naturi statice, flori, portrete si mai ales peisaje. Pictura sa are un caracter sobru, profund, grav si meditativ.

La 15 februarie 1840 – S-a nascut Titu Maiorescu, critic si istoric literar, estetician, filolog, logician si om politic roman, membru al Academiei Romane, personalitate dominanta in cultura romaneasca din a doua jumatate a secolului al XIX-lea (m. 1917).

15 februarie 1690 la Sibiu a fost încheiat un tratat din 5 articole între domnul Moldovei Dimitrie Cantemir şi împăratul habsburgic. Clauzele acestui document prevedeau garantarea domniei ereditare familiei Cantemir, neimpunerea religiei catolice, ajutor reciproc în caz de invazie polonă. În schimb, Moldova era obligată să le plătească imperialilor un tribut de 50 000 de galbeni. Articolul al doilea prevedea: “Domnul va fi întărit pe viaţă, iar fiului său mai mare i se va conferi titlul de conte.” [18] In ziua de astazi...occidentalii pe care strabunii noistri i-au aparat de invaziile musulmanilor, cu complicitatea conducatorilor nostri ne aduc vrei nu vrei imigranti din fostul imperiu turcesc...

PSD nu mai este ce era...s-a dat cu progresistii , se vede din politica dusa si mai clar din faptul ca sunt inscrisi (afiliati) in Internationala socialista PROGRESISTA..(CAUTATI SI VETI GASI) politicile lor nu mai sunt de STANGA , preocuparea lor este mediul de afaceri ...protejarea asa zisilor investitor -STRAINI- nu se ating de jefuitorii acestei tari..nu ma incalzeste un pol sau doi dati la leafa sau pensie....Toata energie electrica este produasa in proprietatea STATULUI si ce face STATUL ? ne jupoaie....dar nu trebuie sa ne suparam pentru niste fleacuri, numai ca nu suport sa fiu atentionat ca PSD etc..am fost votant PSD de cand ma stiu , dar de acum de cand cu ,, noul PSD "reformat -afirmatia apartine dlui Ciolacu , care s-a dezis de tot ce era romanesc , nationalist si suveranist in partid m-am linistit ..NU voi merge la vot decat daca apare un partid de STANGA . imi e dor ciuma rosie ?

◼️ 14 februarie 1935, Pererîta, Hotin, Regatul României se năștea Grigore Vieru (d. 18 ianuarie 2009, Chișinău, Republica Moldova) poet român din Republica Moldova. ▪ În 1993 a fost ales membru corespondent al Academiei Române. Un român adevărat ?

"Investiţia în cunoaştere are cea mai mare dobândă." Benjamin Franklin

La 14 februarie 1888 se inaugurează Ateneul Român.