Viorel Georgescu

Dacă în vremea ,, împușcatului" erau numai 2 ore emisie tv ,oare când și unde am auzit și văzut ,, Crizantema de aur" ,Dialog la distanță,Festivalul de muzică Mamaia,Festivalul Cerbul de aur Teleenciclopedia,Dallas,,Sfântul,Toate panzele sus,Fantomas,Jandarmul din Saint Tropez,și câte și mai câte emisiuni de patinaj artistic,seri de folclor etc .., A...și filmele cu Jean Marie,Jean Gabin,...poate am visat?

Minutul de istorie... S- a întâmplat pe 27 ianuarie... 98: După moartea lui Nerva pe tronul Imperiului Roman a urcat Marcus Ulpius Traianus (98 - 117). În timpul domniei lui, Imperiul Roman a căpătat cea mai mare extindere teritorială. În 106 intră în componența sa și Dacia. 1343: Papa Clement al VI-lea emite bula papală Unigenitus. 1695: Mustafa al II-lea devine sultan al Imperiului Otoman, după moartea lui Ahmed al II-lea 1785: Este fondată Universitatea din Georgia. 1855: Conducerea Școlii ostășești din București solicită Eforiei școalelor publicarea lucrării lui Nicolae Bălcescu "Puterea armată și artă militară la români". Lucrarea era folosită pentru predarea cursului de istorie militară. 1880: Lui Thomas Edison i-a fost acordat brevetul de invenție pentru sursa sa de iluminare incandescentă. 1888: La Washington este fondată "National Geographic Society". 1903: A fost fondată Confederația patronală UGIR (Uniunea Generală a Industriașilor din România)- actual UGIR-1903. 1926: Inginerul englez John Logie Baird (1888-1946) a experimentat într-un studio din Londra primele transmisiuni televizate. 1915: Marina Statelor Unite ocupă Hahiti. 1941: Au început, la Washington, consfătuiri secrete între Statele-Majore englez și american (pâna la 29 martie 1941); au fost adoptate principiile fundamentale ale strategiei războiului împotriva puterilor “Axei” (planul “ABC1”). 1944: Lichidarea definitivă a blocadei Leningradului, începuta la 8 septembrie 1941. 1945: Eliberarea de către forțele sovietice a lagărului de exterminare de la Auschwitz Polonia. 1967: Trei astronauți americani (Virgil Grissom, Edward Withe și Roger Chaffee) au murit, fiind carbonizați în incendiul izbucnit la bordul navetei spațiale „Apollo 1”, în timpul simulării unei lansări a acesteia de la Cape Canaveral, SUA. 1967: Semnarea de către URSS, SUA și Marea Britanie a Tratatului privind utilizarea pașnică a spațiului cosmic pentru urmatorii 60 de ani (intrat în vigoare la 10 octombrie). 1973: La Paris, a fost semnat acordul de pace care a dus la încheierea Războiului din Vietnam. 1987: Mongolia a stabilit relatii diplomatice cu SUA. 1987: Republica Malta s-a declarat stat neutru, conform prevederilor Constitutiei. 1988: Inaugurarea Bibliotecii Române din Paris.

Negocieri ruso-române Doru Bușcu( Cațavencu) Iată-l pe Vasile Dîncu c-o năframă-n vîrf de băț. Vladimir, privind la dînsul, îl întreabă cu dispreț: – Ce vrei tu? – No, bună pace! Și, de n-o fi cu bănat, sînt c-un tip. Zice că are o șapcă de arătat. La un semn deschisă-i calea și se-apropie de cort un malac cu mersul țeapăn și privirea ca de mort. – Tu ești Werner? – Da-mpărate, zise Dîncu c-un suspin. E Iohannis în persoană, dar vorbește mai puțin. Of, cum să-ți explic, mărite? E tăcut ca un dulap. E înalt și joacă tenis, da-n rest e bătut în cap. M-a însărcinat partidul să vorbesc în locul său, că el fără prompter, doamne, tace ca un mutalău. Deci, am reținut: se pare că redevenim vecini. Chiar și faza cu coroana și cu ramura de spini. Orice gînd ai Vladimire, cu Ucraina și cu noi, nouă ne rămîne fuga, nu-i nevoie de război. Despre partea înarmării, însă, doamne, să ne ierți! S-au luat comisioane, s-au dus banii pe la terți. Ne-apărăm cu rîul, ramul, cu aceiași Munți Carpați. N-avem nici o strategie, n-ai cu cine să te bați! De-aia zic: de faci întoarsă de pe-acuma a ta cale și doar ne triplezi factura de la gaze naturale, noi vom tremura de frică și de frig cînd poruncești, fără să ne mai prefacem c-avem planuri vitejești. – Cum, cînd am atîta oaste la doi pași, tu crezi că pot să ratez așa o șansă, să v-o dau și vouă-n bot? O, tu nici gîndești, Vasile, cîți în cale mi s-au pus! Toți dușmanii din Rusia: pîn’ la unul i-am răpus. Toți rebelii, democrații, ziariști în păr se-adună să dea piept cu FSB-ul și cu faima lui nebună. Strigătele adunat-au contra strigătului care a dat ordin să se tragă doar în plin, nu la picioare. Oligarhii, politrucii sar toți să mi se predea, căci nu poți prăda Rusia decît sub comanda mea. S-a-mbrăcat în vorbe lucii diplomații la Bruxel. Biden cu-a lui minți pierdute, umblînd toate după el. Olaf Scholtz și Boris Johnson și bătrîna lui Macron, oțeliți în încleștarea cu dușmanul Omicron, n-au avut decît cu ochiul ori cu mîna semn a face și Apusul își trimise iar conductele încoace. Zguduind din pace-adîncă tot al gazului preaplin, sugînd cu fățărnicie – cum să-ți zic? – pîn’ la leșin. Se mișcau îngrozitoare multe-armate de dolari, străbăteau stepa rusească în bancnote noi și mari. Franci, coroane suedeze, euro nu mai vorbesc, năvălit-au ca o ploaie-n contul gazului rusesc. Cînd văzui a lor mulțime, cîtă frunză, cîtă iarbă, c-o plăcere neștirbită i-am lăsat pe toți să fiarbă. Am jurat la prețuri duble să trec falnic, fără păs. Iar de nu-mi plătesc factura, peste voi să mă apăs. Nu mă pun cu-americanii, fiindcă am ca voi destui: azi aveți un teritoriu, mîine ia-l de unde nu-i. Ce-i Ucraina? O cîmpie. Polonezii? Niște pani. Balticii? O utopie. Voi? O țară de doi bani. Am armate pretutindeni. Îngheți doar cînd le privești. În opt ore sînt la Kiev, într-un ceas – la București. Și în contra vijeliei voi veniți c-o șapcă-n cap? Și, purtat de biruințe, să mă-mpiedic de-un dulap? – Un dulap, da, împărate, căci dulapul ce-l privești e din defrișări. E, practic, vîrful mobilei săsești. Ne-am împiedicat de dînsul șapte ani la rînd și noi. Dacă vrei o confidență, l-am votat ca niște boi. Ni s-au arătat dosare, ni s-au arestat baroni. Ce era să facem, doamne, cu o mînă de bufoni? Eu nu ți-aș dori vreodată să ajungi să ne cunoști, să te lămurești pe pielea-ți cît sîntem de hoți și proști! Sîntem lacomi, preamărite, noi ne ducem după bani. Nu ne stă-n deprinderi lupta, e prea scump să fim spartani. Nu ești primul care vine și se vrea stăpînitor. I-am avut pe omul roșu, omul chel, omul schior. Și nu voi ca să mă laud, nici că voi să te-nspăimînt: noi ne-am combinat cu dînșii și-am pus țara la pămînt. Să și vrei, n-ai ce ne cere: am dat marfa mai de soi. Bine, ar mai fi bugetul, dar de-acolo sugem noi. Băncile le-au luat francezii, nemții, Țările de Jos, și-am ținut morțiș să fie la preț dezavantajos. Vrei petrol? Mergi la Viena. Apă? Du-te la Paris. Mai avem doar corporații. Restul toate s-au închis. Vrei pămînt agrar? La unguri. Poate-ți vine să te miri, dară Insula Brăilei au luat-o doi emiri. N-ai ce stoarce dintr-o țară stoarsă. N-ai ce mai spera. Ar mai fi comisioane, dar le-am încasat deja. Deci, la ce-ar fi bun războiul? Pentru ce să năvălești? Țara-i gata jefuită cu metode românești. Dacă, totuși, preamărite, jindui să ne invadezi, te previn, cu umilință, mai adînc să reflectezi. Vrei prin granițele noastre oastea cruntă să-ți petreci? Păi, n-avem infrastructură. Să vedem pe unde treci. E o tactică și asta, noi credeam că doar furăm. Dar ne distrugeam asfaltul – iată, să ne apărăm! Așadar, de-o fi să fie, poți conta pe ajutor, după cum se vede treaba cam din partea tuturor. Lîngă mine e Iohannis. Sau era, nici nu mai știu. L-am scăpat din ochi. E week-end și-a tăiat-o la Sibiu. Omul ăsta are-o șapcă. Știu că-ți place lucrul scump. Uită-te la etichetă, nu la fața lui de tîmp. E tot armamentul NATO adunat în cozoroc. Îți explică premierul: n-o să tragem nici un foc. Ciucă-al nostru a vrut să vină în costum de general, dar e doctor și mai trece cînd și cînd pe la spital. La armată, îți transmite, sîntem tot zero barat. Ne-am mai inspirat din NATO, dar mai mult am plagiat. Oștile-s împrăștiate, generalii beau la braț și, la patru ani odată, convocăm urgent un CSAȚ. Chiar de-am vrea să ne ascundem, codrii noștri seculari au ajuns ca telegraful, dacă nu cumva mai rari. Uite-aicea o scrisoare de la cel ce-mi este șef. Vrea să-ți faci prima intrare pe la noi, prin Kiseleff. Și la liberali, mărite, vei găsi același sluj. Mă gîndesc la măscăricii de la Vîlcea, de la Cluj. Am sondaje, toți miniștrii au de-ndeplinit un vis: ori să facă bani cu tine, ori să fugă la Paris. Te fălești că înainte-ți tremură atîtea țări? Noi nu tremurăm, Volodea, noi organizăm serbări. Eu? Îmi apăr bogăția. Ei? Nevoile și neamul. Las săracilor tot versul care cheamă rîul, ramul. N-avem oști, dară iubirea de avere e un zid. Ne urcăm pe el și tragem prada toată la partid. Ai vreo manglă? Combinații? Sari și tu c-un chilipir? Că-n rest, ni se rupe p... de-a ta faimă, Vladimir!" Doru Bușcu( Cațavencu)

Semnificația zilei de 26 ianuarie: 1340: Regele Eduard al III-lea al Angliei se declară rege al Franței la începutul Războiului de 100 de Ani. 1500: Navigatorul spaniol, Vicente Yáñez Pinzón, a descoperit coasta Braziliei (această descoperire și-a revendicat-o însă Portugalia, în luna aprilie a aceluiași an). 1699: Prin Tratatul de pace de la Karlowitz (azi în Serbia), dintre Sfântul Imperiu Roman și Imperiul Otoman, Principatul Transilvaniei intră sub stăpânirea Curții de la Viena. 1788: Întemeierea primei colonii engleze în New South Wales; Ziua Națională a Australiei. 1790: Premiera, la Viena, a operei comice „Cosi Fan Tutte", a compozitorului Wolfgang Amadeus Mozart. 1837: Michigan a devenit cel de-al 26-lea stat al Statelor Unite ale Americii. 1865: Demisia guvernului Mihail Kogălniceanu (26 ianuarie/7 februarie). 1869: S-a întemeiat Partidul Național Român din Banat și Ungaria, sub conducerea lui Alexandru Mocioni (26 ianuarie/7 februarie). 1905: Se descoperă în Africa de Sud cel mai mare diamant din lume, Cullinan. În stare brută cântărea 3.025 carate. Diamantul a fost tăiat în 105 piese – 9 mari și 96 mici. 1915: Președintele american, Woodrow Wilson, fondează Parcul Național Rocky Mountain.[1] 1918: Demisia guvernului Ion I. C. Brătianu–Take Ionescu (26 ianuarie/8 februarie); noul guvern va fi condus de generalul Alexandru Averescu. 1924: La trei zile după moartea lui Lenin, orașul Petrograd este redenumit Leningrad de al doilea Congres al Consiliilor URSS, în scopul de a onora permanent pe defunctul revoluționar. 1930: Se pun bazele „Buletinului Federației", singura publicație a Federației corpului didactic din România. 1939: Ocuparea orașului Barcelona, de către fașciști. 1950: Proclamarea republicii India. Ziua Națională a Indiei. 1952: Republica Populară Română. Hotărârea Consiliului de Miniștri prin care se declanșează reformă monetară, la un raport de 1 leu nou=20 lei vechi. 1956: Austriacul Toni Sailer face senzație la Cortina d'Ampezzo, Italia, unde se desfașoară Jocurile Olimpice de iarnă, câștigând toate cele trei probe de schi alpin: slalom, slalom uriaș și coborâre. 1957: Premiera filmului „La Moara cu noroc”, ecranizare de Victor Iliu după nuvela lui Ioan Slavici, o reușită a cinematografiei românești. 1965: Hindi devine limba oficială în India. 1976: România devine membră a Grupului celor 77. 1980: Israel și Egipt stabilesc relații diplomatice. 1983: Ziua mondiala a vămilor sub auspiciile Organizației Mondiale a Vămilor. 1993: Václav Havel a fost ales președinte al Cehiei. 1994: Este semnat, la Bruxelles, de către ministrul român de Externe, Teodor Meleșcanu, Documentul–cadru privind participarea României la Parteneriatul pentru pace, propus de NATO. Documentul permite participarea în comun la operațiuni de menținere a păcii și de rezolvare a situațiilor de criză, ca și la aplicații militare comune, să-și perfecționeze, prin cooperare, pregătirea de luptă, să primească asistență pentru restructurarea organismelor militare. 1996: Senatul Statelor Unite ale Americii a aprobat tratatul „START-2" cu privire la reducerea și limitarea armamentelor strategice ofensive (documentul fusese semnat la Moscova, la 3 ianuarie 1993, de către președinții Boris Elțin și George Bush). 1999: Întâlnirea dintre Papa Ioan Paul al II-lea și președintele american Bill Clinton. Suveranul pontif ramâne la Saint-Louis 48 de ore. 2001: Cutremur cu magnitudinea de 6,9 grade pe scara Richter în nordul Indiei. Au decedat peste 20.000 de oameni, iar alți peste 167.000 au fost răniți. Au fost distruse în jur de 340.000 de clădiri