Limba romana
Emil Cioran zicea, mai ??n glum� - mai ??n serios: â??... ca s� treci de la limba rom??n� la limba francez� e ca ??i cum ai trece de la o rug�ciune la un contract.â? De ce e limba rom??n� a??a o limb� unic�? Nu c� vrem noi, rom??nii obi??nui??i, ci c-o admir� de la ??n�l??imea propriilor studii chiar lingvi??tii ??i istoricii str�ini, c�rora nu le putem repro??a subiectivitatea.
A??adar, s� auzim 11 motive care salt� limba de ba??tin� a lui Br??ncu??i pe podiumul â?şpietrelorâ? rare ale omenirii.
1. Rom??na e singura limbÃ? romanicÃ? care a supravie??uit ??n pÃ?r??ile acestea ale Europei. RÃ?m??ne un mister cum de s-a ??nt??mplat a??a, ??n condi??iile ??n care pe-aici au trecut valuri peste valuri de barbari, cu ale lor limbi slavice (din estul Eurasiei) sau uralice (din nordul Eurasiei).
Altfel spus, popoare cuceritoare cu graiuri â?ÅŸbolovÃ?noaseâ?Â, puternice, care-au ??ngenuncheat limba latinÃ? pe oriunde au trecut. Mai pu??in la noi.
2. Rom??na-i veche de 1700 de ani. ??i c�-i veche n-ar fi cine ??tie ce motiv de lauri, dar e veche ??n acel fel ??n care, de-am c�l�tori ??n timp ??n ?šara Rom??neasc� acum 600 de ani, nu ne-ar fi deosebit de greu s� ??n??elegem ce le spunea unul ca Mircea cel B�tr??n osta??ilor s�i.
Poate v� pare de la sine ??n??eles, dar adev�rul e c� foarte pu??ine limbi din lume ??i-au p�strat â?ştrunchiulâ? ??ntreg. Limba lui Shakespeare sau cea a lui Napoleon nu se pot l�uda cu a??a o stare de conservare.
3. Dintre limbile latine, doar rom??na are articolul hotÃ?r??t â?ÅŸencliticâ?Â, adicÃ? ata??at la sf??r??itul substantivului. Spunem â?ÅŸfataâ?Â, â?ÅŸbÃ?iatulâ?Â, â?ÅŸtabloulâ?Â, ??i nu â?ÅŸla filleâ?Â, â?ÅŸle gar?§onâ?Â, â?ÅŸle tableauâ?Â, cum ar fi ??n francezÃ?.
Chestia asta ne conferÃ? o melodicitate intrinsecÃ?-n grai, plus o concizie-n exprimare. Practic, ne e de-ajuns un singur cuv??nt ca sÃ? ne facem ??n??ele??i atunci c??nd ne referim la un obiect sau la o fiin??Ã? anume. Ei, majoritatea popoarelor au nevoie de douÃ? cuvinte pentru asta.
4. â?şSe scrie cum se aude.â? Se scrie cum se aude, dar vine la pachet cu sute de particularit�??i de pronun??ie pe care noi, rom??ni fiind, le punem ??n aplicare u??or, natural, f�r� s� le pritocim.
N-avem nevoie de manualul de foneticÃ? la capul patului pentru ca organul din cavitatea bucalÃ? sÃ? se mi??te ??ntr-un fel c??nd rostim â?ÅŸceapÃ?â?Â, ??i ??n alt fel c??nd rostim â?ÅŸeaâ?Â. Chiar dacÃ? grupul de vocale e acela??i. Pentru vorbitorii de arabÃ?, de pildÃ?, regula asta se ??nva??Ã? cu creionul sub limbÃ? â?? sunt dintre cei cÃ?rora le vine greu.
5. Lingvi??tii spun cÃ?, cel mai ??i cel mai bine, rom??na s-ar asemÃ?na cu dalmata, din care istoria pÃ?streazÃ? doar c??teva sute de cuvinte ??i propozi??ii. Problema cu dalmata e cÃ? nu mai circulÃ?. Sunt 0 vorbitori de dalmatÃ? pe Terra ??n acest moment, ??i probabil c-a??a vor rÃ?m??ne p??nÃ? la finalul veacurilor.
Dalmata a fost declarat� limb� moart� pe 10 iunie 1898. Este data decesului ultimului ei vorbitor, croatul Tuone Udaina, care o st�p??nea par??ial. ?Ŝnainte s� moar�, Udaina a m�rturisit c� limba ??i e familiar� ??nc� din mica copil�rie, c� ??i-i aminte??te â?şca prin visâ? pe p�rin??ii lui convers??nd, uneori, ??n aceast� limb�.
6. Rom??na e limba cu al treilea cel mai lung cuv??nt din Europa. â?ÅŸPNEUMONOULTRAMICROSCOPICSILICOVOLCANICONIOZÃ?â?Â, 44 de litere. Define??te o boalÃ? de plÃ?m??ni care se face prin inhalarea prafului de siliciu vulcanic. Interesant e cÃ? boala nu prea se face, deci nici cuv??ntul nu se folose??te.
7. Limba rom??nÃ? e intratÃ? ??n patrimoniul UNESCO, aidoma Barierei de Corali din Australia, Marelui Zid Chinezesc ori Statuii LibertÃ???ii. Rom??na a intrat ??n patrimoniul imaterial al lumii prin douÃ? cuvinte. E vorba de â?ÅŸdorâ? ??i â?ÅŸdoinÃ?â?Â, douÃ? cuvinte intraductibile, concluzioneazÃ? UNESCO.
â?şDorâ? ??i â?şdoin�â? se comport� mai degrab� ca ni??te diamante roz dec??t ca ni??te al�tur�ri de sunete â?? exprim� emo??ii ??ntr-at??t de specifice culturii noastre ??nc??t traducerea lor ??n alte â?şglasuriâ? ar fi o contrafacere. Nu mai e nevoie s� preciz�m c� tot ele trec drept cele mai bogate ??n sens substantive din rom??n�.
8. Alt aspect unic ??n lume, rom??na â?ÅŸdirijeazÃ?â? cuvintele latine dupÃ? regulile balcanice. Vocabularul e, vorba vine, â?ÅŸitalienescâ?Â, dar r??nduielile gramaticale sunt de tip slav. Apar ??i coabitÃ?ri ??ntre cele douÃ? registre, latin ??i slav.
Concret, genul dativ ??i genitiv au aceea??i formÃ? (ca-n latinÃ?), timpul viitor ??i perfect se formeazÃ? dupÃ? o regulÃ? hibrid ??ntre latinÃ? ??i slavÃ?, dar infinitivul se evitÃ? (ca-n limbile slave).
9. Nicio altÃ? limbÃ? nu folose??te at??tea zicÃ?tori ??i expresii. Rom??na e printre pu??inele limbi ??n care â?ÅŸc??inii latrÃ? ??i ursul mergeâ?Â. E limba cu cele mai absurde imagini proverbiale, dar ??i limba ??n care proverbele, de??i tot un fel de metafore, sunt considerate limbaj accesibil, limbaj â?ÅŸpe ??n??elesul tuturorâ?Â.
Proverbele astea, spun speciali??tii, exprimÃ? cea mai intimÃ? preocupare a poporului rom??n â?? sensul sÃ? fie bogat, dar fraza scurtÃ?. SÃ? spui mult ??n foarte pu??ine cuvinte (la asta se referea ??i Alecsandri ??n celebra â?ÅŸrom??nul s-a nÃ?scut poetâ?Â). Cu titlu de curiozitate, cele mai numeroase zicÃ?tori autohtone au ca subiect ??n??elepciunea â?? aproximativ 25% din totalul frazelor-proverb.
10. La fel de luxuriant� se dovede??te rom??na ??i-n ceea ce prive??te num�rul de cuvinte. Pre??edintele Academiei Rom??ne, Ioan-Aurel Pop, ne d� de ??n??eles c� rom??na-i ??ntre primele 8 limbi ale lumii. Ultima edi??ie a â?şMarelui Dic??ionar al Limbii Rom??neâ? adun� 170.000 de cuvinte. Asta-n condi??iile ??n care autorii au l�sat de-o parte diminutivele, ??i alea vreo 30.000.
11. La c??t de veche e pe teritoriul european, rom??na ar trebui s� aib� dialecte â?? adic� limba locuitorilor din Banat, de pild�, s� fie mult-diferit� de cea a locuitorilor din Maramure?? (vezi triada spaniol�-basc�-catalan� din Spania).
??i totu??i, nu-i cazul limbii rom??ne, ??n â?şcurteaâ? c�reia exist� graiuri ??i regionalisme, ??ns� nu dialecte. Filologi ca Alexandru Philippide ??i Alf Lombard sus??in c�, iar�??i, din punctul �sta de vedere, rom??na e un fenomen f�r� precedent ??n lumeâ??
Articol redistribuit.