Silvius Banica

Fotografie · 2 ani în urmă

#pursisimplu Să știe și cei mai tineri... România la Jocurile Olimpice de vară din 1984, Los Angeles, Statele Unite. 124 competitori, 71 bărbați și 53 femei, au luat parte la 86 de evenimente sportive în cadrul a 13 sporturi. România a ocupat locul al doilea pe națiuni, după S.U.A., țara gazdă. Medaliați Aur Doina Melinte — atletism, 800 metri Maricica Puică — atletism, 3.000 metri Anișoara Cușmir-Stanciu — atletism, lungime Ivan Patzaichin și Toma Simionov — canoe, 1.000m Agafia Constantin-Buhaev, Nastasia Ionescu, Tecla Marinescu-Borcanca și Maria Ștefan-Mihoreanu — kaiac-canoe, 500m Ecaterina Szabo — gimnastică, sărituri Simona Păucă și Ecaterina Szabo — gimnastică, bârnă Ecaterina Szabo — gimnastică, sol Lavinia Agache, Laura Cutina, Cristina Grigoraș, Simona Păucă, Mihaela Stănuleț și Ecaterina Szabo — gimnastică, echipe Petre Iosub și Valer Toma — canotaj, 2 rame fără cârmaci Valeria Răcilă — canotaj, simplu vâsle Elisabeta Lipă și Marioara Popescu — canotaj, dublu vâsle Ioana Badea, Sofia Corban, Ecaterina Oancia, Anișoara Sorohan și Maricica Țăran — canotaj, 4+1 vâsle Rodica Arba și Elena Horvat — canotaj, 2 rame fără cârmaci Chira Apostol, Maria Fricioiu, Olga Homeghi, Viorica Ioja și Florica Lavric — canotaj, 4+1 rame Petre Becheru — haltere (82,5 kg) Nicu Vlad — haltere (90 kg) Ion Draica — lupte greco-romane (82 kg) Vasile Andrei — lupte greco-romane (100 kg) Argint Doina Melinte — atletism, 1.500 metri Vali Ionescu — atletism, lungime Mihaela Loghin — atletism, greutate Ivan Patzaichin și Toma Simionov — canoe, 500m Aurora Dan, Rozalia Oros, Elisabeta Tufan-Guzganu, Monica Weber și Marcela Zsak — floretă, echipe Ecaterina Szabo — gimnastică, individual compus Doina Stăiculescu — gimnastică ritmică, individual compus Dimitrie Popescu, Vasile Tomoioagă și Dumitru Răducanu — canotaj, 2+1 rame Mihaela Armășescu, Adriana Chelariu, Camelia Diaconescu, Aneta Mihaly, Aurora Pleșca, Lucia Sauca, Doina Bălan, Marioara Trașcă și Viorica Ioja — canotaj, 8+1 Corneliu Ion — tir, pistol viteză Gelu Radu — haltere (60 kg) Andrei Socaci — haltere (67,5 kg) Petre Dumitru — haltere (90 kg) Vasile Groapă — haltere (100 kg) Ștefan Tașnadi — haltere (110 kg) Ilie Matei — lupte greco-romane (90 kg) Bronz Fița Lovin — atletism, 800 metri Maricica Puică — atletism, 1.500 metri Cristina Cojocaru — atletism, 400 metri garduri Florența Crăciunescu — atletism, disc Mircea Fulger — box (63,5 kg) Costică Olaru — canoe, 500m Alexandru Chiculiță, Corneliu Marin, Marin Mustață, Ioan Pop și Vilmoș Szabo — sabie, echipe Simona Păucă — gimnastică, individual compus Lavinia Agache — gimnastică, sărituri Mircea Bedivan, Dumitru Berbece, Iosif Boroș, Alexandru Buligan, Gheorghe Covaciu, Gheorghe Dogărescu, Marian Dumitru, Cornel Durău, Alexandru Fölker, Nicolae Munteanu, Vasile Oprea, Adrian Simion, Vasile Stîngă, Neculai Vasilcă și Maricel Voinea — handbal Mircea Frățică — judo (78 kg) Mihai Cioc — judo Anca Pătrășcoiu — natație, 200m spate Dragomir Cioroslan — haltere (75 kg) Ștefan Rusu — lupte greco-romane (74 kg) Victor Dolipschi — lupte greco-romane (+100 kg) Vasile Pușcașu — lupte libere (100 kg) Athletics pictogram.svg Atletism Articol principal: Atletism la Jocurile Olimpice de vară din 1984. Doina Melinte – 800 m - locul 1, 1500 m - locul 2 Fița Lovin – 800 m - locul 3, 1500 m - locul 9 Maricica Puică – 3000 m - locul 1, 1500 m - locul 3 Cristina Cojocaru – 400 m garduri - locul 3 Anișoara Stanciu – lungime - locul 1 Vali Ionescu – lungime - locul 2 Niculina Vasile – înălțime - locul 11 Mihaela Loghin – greutate - locul 2 Florența Crăciunescu – disc - locul 3, greutate - locul 8 Fencing pictogram.svg Scrimă Articol principal: Scrimă la Jocurile Olimpice de vară din 1984. 11 scrimeri români au luat parte la cinci probe. Floretă masculin Petru Kuki: locul 9 Floretă feminin Elisabeta Tufan-Guzganu: locul 4 Aurora Dan: locul 9 Marcela Zsak: locul 18 Floretă feminin pe echipe Aurora Dan, Elisabeta Tufan-Guzganu, Marcela Zsak, Rozalia Oros și Monica Weber: Silver medal.svg argint Sabie masculin Marin Mustață: locul 6 Ioan Pop: locul 8 Cornel Marin: locul 13 Sabie masculin pe echipe Alexandru Chiculiță, Corneliu Marin, Marin Mustață, Ioan Pop și Vilmoș Szabo: Bronze medal.svg bronz

Silvius Banica

Fotografie · 2 ani în urmă

#pursisimplu Un hectar de cânepă produce cu 25% mai mult oxigen decât un hectar de pădure, ceea ce garantează dublul cantității de celuloză. Un hectar de cânepă crește în 4 luni. Realizarea hârtiei de cânepă poate economisi milioane de acri de pădure în fiecare an. După un pic de ajutor de la unchiul Google, se dovedește că cânepa produce următoarele lucruri: bere, lapte, cremă de protecție solară, pantofi, frânghii, săpun, beton (izolant) Mașini sport (corp din fibră și rășină), hârtie, proteine, scutece, combustibil, super condensatori și ulei de cânepă! Martha Tania

Silvius Banica

Fotografie · 2 ani în urmă

Bine v-am găsit, Prieteni ! Seară relaxantă ÅŸi placută sufletului vostru vă doresc, oameni dragi ! #unapezidelamine

Silvius Banica

Fotografie · 2 ani în urmă

#profudeistorie 16 mai în istorie... 16 mai este a 136-a zi a calendarului gregorian și ziua a 137-a în anii bisecți. Mai sunt 229 de zile până la sfârșitul anului. Evenimente 946: Împăratul Suzaku abdică de la tron în favoarea fratelui său Murakami care devine cel de-al 62-lea împărat al Japoniei. 1204: Menționarea populației ortodoxe din Dieceza de Oradea. Papa Inocențiu al III-lea cerea episcopului de Oradea să accepte pentru această populație, probabil români, subordonarea direct Scaunului Apostolic. 1204: Balduin al IX-lea, Conte de Flandra este încoronat ca primul împărat al Imperiul Latin de Constantinopol. 1527: Familia Medici este expulzată a doua oară din Republica Florentină. Sub conducerea bancherului Filippo Strozzi⁠(en)[traduceți] republica își dă o nouă constituție. 1605: Camillo Borghese devine Papa Paul al V-lea. El va intra în conflict cu Republica Venețiană și va reconstrui Aqua Traiana⁠(en)[traduceți]. 1770: Maria Antoaneta (14 ani) s-a căsătorit cu viitorul rege al Franței, Ludovic al XVI-lea (15 ani). 1792: A fost inaugurat Marele Teatru La Fenice („Teatrul Fenix”) din Veneția cu o operă de Giovanni Paisiello. 1812: A fost semnată Pacea de la București prin care se încheia războiul ruso–turc (1806–1812). Jumătatea de est a Moldovei ce avea să fie denumită Basarabia, intră în componența Rusiei. 1832: Juan Godoy descoperă aflorimentele bogate în argint din Chañarcillo, provocând goana după argint din Chile. 1836: Edgar Allan Poe, celebru poet american, se însoară cu verișoara sa de numai 13 ani, Virginia. 1881: Compania germană Siemens & Halske pune în funcțiune la Berlin primul tramvai electric din lume. 1920: La Roma, Papa Benedict al XV-lea a canonizat-o pe Ioana d'Arc, care a căpătat statutul de sfântă. 1929: La Hollywood, California are loc prima ediție Academy Awards (Oscar). 1960: Theodore Maiman, un fizician american, a produs primul laser în laboratoarele de cercetare Hughes din Malibu, California. 1966: Bob Dylan lansează albumul Blonde on Blonde, care este privit ca primul album dublu din istoria rockului. 1966: Partidul Comunist Chinez emite "notificarea din 16 mai", marcând începutul Revoluției Culturale. 1969: Sonda spațială sovietică Venera 5 aterizează pe Venus și trimite date despre atmosferă. 1972: A fost inaugurat Sistemul hidroenergetic Porțile de Fier I, cu o putere de 1050 MW, în partea românească și tot atât în partea iugoslavă; lucrările sistemului au început în septembrie 1964. 1974: Prin noua Constituție a Iugoslaviei, Iosip Broz Tito în vârstă de 82 de ani este numit președinte pe viață. 1975: Alpinista niponă Junko Tabei a devenit prima femeie din lume care a urcat pe Everest. 1990: A fost înființat Serviciul de Protecție și Pază. 1990: A luat ființă prima societate pe acțiuni din România - după Revoluția din decembrie 1989. 1991: Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit se adresează unei sesiuni comune a Congresului Statelor Unite. Ea este primul monarh britanic care se adresează Congresului SUA. 1997: Sub conducerea lui Laurent-Désiré Kabila, rebelii reușesc să-l răstoarne pe dictatorul Mobutu Sese Seko, președintele Zairului, care fuge din țară. 2002: După zece ani de la stingerea din viață a actriței Marlene Dietrich autoritățile Berlinului i-au acordat titlul de cetățean de onoare al orașului Berlin. 2005: Kuwaitul a aprobat un amendament la legea electorală, care le asigură femeilor dreptul la vot și le ofera posibilitatea de a candida la funcții politice. Sărbători Sfantul Cuvios Teodor cel Sfintit; Sfintii Cuviosi Sila, Paisie si Natan de la Sihastria Putnei Fericitul Vladimir Ghika; Sf. Ioan Nepomuk (calendar romano-catolic; greco-catolic) Ziua internaţională pentru convieţuirea paşnică Ziua internaţională a luminii (UNESCO)

Silvius Banica

Fotografie · 2 ani în urmă

Silvius Banica

Fotografie · 2 ani în urmă

Silvius Banica

Fotografie · 2 ani în urmă

Bună dimineața, Prieteni ! A mai trecut o noapte... Să mulțumim Celui de Sus și să ne bucurăm pentru încă o zi din restul vieții noastre... #disdedimineata

Silvius Banica

Fotografie · 2 ani în urmă

Bine v-am găsit, Prieteni ! Seară relaxantă şi placută sufletului vostru vă doresc, oameni dragi ! #unapezidelamine

Silvius Banica

Fotografie · 2 ani în urmă

#profudeistorie 15 mai în istorie... 15 mai este a 135-a zi a calendarului gregorian și ziua a 136-a în anii bisecți. Mai sunt 230 de zile până la sfârșitul anului. Evenimente 392: Împăratul Valentinian al II-lea este asasinat în timp ce avansa spre Galia împotriva uzurpatorului franc Arbogast. Este găsit spânzurat la reședința sa de la Viena. 908: Constantin al VII-lea, în vârstă de trei ani, fiul împăratului bizantin Leon al VI-lea Filozoful, este încoronat simbolic co-împărat al Imperiului Bizantin, alături de tatăl și unchiul său, de patriarhul Euthimius I al Constantinopole. 1252: Papa Inocențiu al IV-lea emite bula papală ad exstirpanda, prin care autorizează, dar de asemenea limitează, tortura ereticilor de către Inchiziția medievală. 1536: Anne Boleyn, regina Angliei, este judecată la Londra sub acuzația de trădare, adulter și incest; ea este condamnată la moarte de un juriu special selectat. 1567: Maria, regină a Scoției se căsătorește cu James Hepburn, Conte de Bothwell, cel de-al treilea ei soț. 1618: Johannes Kepler confirmă descoperirea celei de-a treia legi a mișcării planetelor (el a descoperit-o prima data de 8 martie, dar curând a respins ideea după ce s-au făcut unele calcule inițiale). 1648: Se semnează Pacea Westfalică prin care s-a pus capăt Războiului de Treizeci de Ani. 1685: Urcă în scaunul Țării Moldovei domnitorul Constantin Cantemir, tatăl celebrului Dimitrie Cantemir; a deținut tronul până la moarte (15 martie 1693). 1701: Începe Războiul Succesiunii Spaniole. 1718: A fost patentată prima mitralieră din lume de către James Puckle, un avocat din Londra. 1730: Robert Walpole devine prim-ministru al Regatului Unit. 1756: Începe Războiul de Șapte Ani când Anglia declară război Franței. 1796: Medicul englez Edward Jenner administrează pentru prima oară în istorie vaccinul contra variolei. 1800: George al III-lea al Regatului Unit supraviețuiește tentativei de asasinat a lui James Hadfield de la teatrul regal din Londra; mai târziu Hadfield este achitat pe motiv de nebunie. 1811: Paraguay își declară independența față de Spania. 1842: Debutul literar al lui Dimitrie Bolintineanu în „Curierul de ambe sexe" condus de Ion Heliade Rădulescu, cu poezia „O fată tânară pe patul morții". 1848: Adunarea de la Blaj proclamă națiunea română din Transilvania drept egală cu celelalte națiuni din Marele Principat, protestează împotriva iminentei uniri a Transilvaniei cu Ungaria și afirmă fidelitatea românilor din Transilvania față de împăratul de la Viena. 1861: S-a înființat, la București, prima școală românească de medicină veterinară. 1863: La inițiativa împăratului Napoleon al III-lea se deschide Salon des Refusés unde se pot vedea Dejunul pe iarba de pictorul Édouard Manet și Fata în alb de James McNeill Whistler, care sunt percepute de public ca fiind scandaloase. 1868: Pronunciamentul de la Blaj, prin care s-a cerut autonomia Transilvaniei și repunerea în vigoare a legii prin care limba română a fost declarată limbă oficială în Transilvania, alături de maghiară și germană. 1877: A apărut, la București, cotidianul „România liberă", ziar politic și literar, aflat sub conducerea lui Dimitrie August Laurian (până la 14 iunie 1889). 1891: Publicarea enciclicei Rerum Novarum a papei Leon al XIII-lea, prima enciclică socială. 1928: Mickey Mouse și Minnie Mouse apar pentru prima dată în filmului Plane Crazy de Walt Disney. 1935: Prima secțiune a Metroului din Moscova se deschide între stațiile Kultury și Sokolniceskaia. În jur de 500 de companii industriale au fost implicate în construcția metroului. 1940: Ciorapii din nylon au fost pentru prima dată puși în vânzare, în SUA. 1940: Al Doilea Război Mondial: După lupte grele, trupele olandeze slab pregătite și slab echipate se predau Germaniei, marcând începutul celor cinci ani de ocupație. 1943: Stalin dizolvă Cominternul. 1945: Bătălia finală în cel de-Al Doilea Război Mondial în Europa are loc la în Slovenia, la Prevalje. 1955: Prima ascensiune a vârfului Makalu, al cincilea vârf ca înălțime din lume. 1958: URSS lansează Sputnik 3. 1960: URSS lansează Sputnik 4, ca un prototip pentru nava spațială Vostok, prima cu care oamenii vor zbura în spațiu. 1970: The Beatles lansează albumul Let It Be, în Statele Unite ale Americii. 1991: Președintele François Mitterrand a numit-o în funcția de prim-ministru pe Édith Cresson, prima femeie care a deținut această funcție în Franța. 2004: Josh Findley a calculat cel mai mare număr prim cunoscut până la această dată, 224036583 − 1. Numărul conține șapte milioane de cifre. 2017: Sculptura din bronz "Muza adormită" a lui Constantin Brâncuși s-a vândut la New York la casa de licitați Christie's cu suma de 57,3 milioane de dolari, un record pentru Brâncuși. Precedentul record, de 37,2 milioane de dolari, datează din februarie 2009, pentru o statuetă din lemn de stejar intitulată Madame L.R. (Portrait de madame L.R.). 2018: Lucrarea La Jeune Fille Sophistiquée („Tânăra fată sofisticată”) a lui Constantin Brâncuși s-a vândut la casa de licitații Christie’s din New York cu suma de 71 de milioane de dolari, stabilind un nou record pentru artistul român. Sărbători In calendarul ortodox: Sfantul Pahomie cel Mare; Sfantul Ierarh Iacob Putneanul, mitropolitul Moldovei Ziua latinității România: Ziua medicului veterinar (din 1994) România: Ziua Internațională a Familiei Slovenia: Ziua forțelor armate Columbia, Coreea de Sud, Mexic: Ziua profesorului (UNESCO) Ziua Poliţiei Militare Ziua Poliţiei Militare se sărbătoreşte la 15 mai, dată la care, în 1990, a fost emis Ordinul ministrului Apărării Naţionale, prin care s-au înfiinţat unităţile şi subunităţile de poliţie militară din Armata României. Ziua chimiştilor militari sau Ziua trupelor de apărare NBC (Apărare Nucleară, Biologică şi Chimică) este sărbătorită la 15 mai, dată la care, în anul 1923, a luat fiinţă, în cadrul Ministerului de Război, un Comitet Consultativ pe probleme privitoare la războiul chimic.

Silvius Banica

Despre

Poze

Prieteni

Prieteni · 365

Editează postarea