Coperta lui Silvius Banica
Imagine de coperta de profil.
#profudeistorie
Despre ziua de 1 mai... Ziua muncii...
1 Mai, Ziua Muncii. Totul despre originea şi istoria acestei zile
Daniel Teodoreanu, Evenimentul Zilei
La 1 Mai, în aproape toată lumea este celebrată Ziua Muncii şi la fel se întâmplă inclusiv în România, dar oare câţi dintre cei care an de an profită de această sărbătoare legală cunosc cu adevărat originea ei ?
„Contrar a ceea ce s-ar putea crede, prima Zi a Muncii - zi de sărbătoare oficială - a fost celebrată în Statele Unite. În 1894, când președintele Grover Cleveland, aflat la al doilea mandat, a semnat legea federală privind Ziua Muncii, trei state americane sărbătoreau deja local această zi, iar la New York deveniseră deja tradiționale defilările muncitorilor. Statele Unite erau deja una dintre cele mai industrializate țări din lume. Dar Ziua Muncii este sărbătorită de americani în prima luni din septembrie, iar în Europa de 1 Mai. De unde vine diferența?
Deşi statele lumii sărbătoreau Ziua Muncii după revolta muncitorilor din Chicago, comuniştii români şi-au inventat propriii eroi şi au găsit proletari români în cele mai îndepărtate colţuri ale lumii. Totul, cu scopul de a nu recunoaşte că această sărbătoare a plecat de la un vis american: acela de a avea ziua de lucru de cel mult 8 ore.
În 1948, comuniştii impuşi de Moscova acaparaseră întreagă ţară, însă muncitorilor li se spunea că ei sunt la putere, ei sunt eroii zilei. Puţini ştiau ce aniversează, de fapt: naşterea unui vis duşmănos, un vis american. Chicago. 1 mai 1886. O sută de mii de muncitori au ieşit pe străzile oraşului şi au cerut reducerea timpului de lucru la 8 ore. După patru ani de la luptele violente din Chicago, ziua de 1 mai era declarată Zi Internaţională a Muncii.
Dar cum americanii erau exponenţii duşmanului de clasa imperialist, laboratoarele propagandei comuniste au inventat alte origini ale luptei muncitoreşti. Astfel, proletarii români ar fi manifestat în Parisul anul 1871, atunci când muncitorii au preluat puterea în perioada revoluţiei industriale şi au cerut transformarea Parisului în republica autonomă. În plus, comuniştii români aveau nevoie şi de o apartenenţă ideologică serioasă, tot pentru a se distanţa de revolta muncitorilor americani.
Internaţionala devine astfel imnul oficial al mişcării socialiste şi, spre bucuria comuniştilor, autorul său a fost un francez, membru al Comunei din Paris şi nu vreun imperialist american.
Clasa muncitoare din România avea nevoie de propriii săi martiri. Aflat în ilegalitate în perioada interbelică, Partidul Comunist şi-a căutat originile luptei de clasă în grevele muncitoreşti din perioada crizei economice a anilor 30. Ca lideri ai revoltelor apar viitorii conducători ai partidului: Gheorghe Gheorgiu Dej din rândul muncitorilor feroviari, şi Nicolae Ceauşescu.
Până să transforme comuniştii ziua de 1 mai într-o sărbătoare propagandistică, acelaşi lucru l-au făcut toate regimurile dictatoriale, de la Hitler la Carol al II-lea. În România, prima sărbătoare de 1 mai a fost organizată în 1939, după ce Carol al II-lea desfiinţase sindicatele muncitoreşti. Comuniştii au confiscat apoi această manifestaţie regalistă şi după ce au preluat puterea au spus că, de fapt, ei au organizat în ilegalitate acel eveniment.
Cosmetizată ca o zi în care doar comuniştii au un merit, 1 Mai s-a transformat de la an la an într-un spectacol grandios, în care carele alegorice şi tablourile uriaşe ale lui Marx, Engels, Lenin şi Stalin striveau înţelesul acestei zile. «Exact comunismul, care a vrut să o umple de conţinut adevărat, a golit-o de conţinutul vechi, istoric. Deci a rămas o sărbătoare goală», spune antropologul Vintilă Mihăilescu.
După aproape jumătate de secol de comunism, românii au păstrat în memorie paradele interminabile, micii şi berea. Înţelesul acestei sărbători s-a şters. După 34 de ani de la căderea comunismului, românii nu mai sunt obligaţi să defileze pentru partid. 1 mai, ziua internaţională a celor care muncesc, este sărbătorită prin repaos.
Cum a apărut Ziua Muncii
Prima zi a Muncii a fost celebrată în Statele Unite. În 1894, când președintele Grover Cleveland a semnat legea federală privind Ziua Muncii, trei state americane aveau deja sărbători locale, iar la New York deveniseră tradiționale defilările muncitorilor. Statele Unite erau, în acea vreme, una din cele mai industrializate țari din lume. Dar Ziua Muncii este sărbătorită de americani în prima luni din septembrie, iar în Europa de 1 Mai.
Celebrarea Zilei Muncii a apărut în a doua jumătate a secolului 19 în toiul protestelor, grevelor și petițiilor pentru ziua de lucru de 8 ore. Primele revendicări organizate au apărut într-o colonie a Marii Britanii, pe atunci cel mai industrializat stat din lume.
«Primele manifestări legate de ziua de lucru de 8 ore au avut loc în Australia în 1856. În 1856 a avut loc prima manifestaţie a muncitorilor australieni pentru obţinerea unei zile de muncă scurtate de 8 ore şi pentru obţinerea asigurărior sociale, asigurărilor de accidente», explică istoricul Cosmin Popa.
În deceniile următoare, dezvoltarea industriei și a căilor ferate, a marilor șantiere navale în Europa a sporit influența sindicatelor, a social-democraților și apoi a socialiștilor în viața publică. În 1864, apare o primă confederație a acestor grupări europene, numită Internaționala I, iar în 1889, la exact o sută de ani de la izbucnirea Revoluției Franceze și căderea Bastiliei, Internaționala a II-a, marcată puternic de ideea marxistă a luptei de clasă.
În 1889, mai multe grupări socialiste şi social-democrate adunate sub umbrela Internaţionalei a II a au ales ziua de 1 Mai drept zi a solidarităţii între muncitori şi cu muncitorii. De ce luna mai? Pentru că în primele zile ale lui mai 1886, în Statele Unite, în Haymarket, Chicago, avuseseră loc ciocniri între grevişti şi forţele de ordine, ciocniri soldate cu 15 morţi, zeci de răniţi şi câteva condamnări la spânzurătoare.
Ideea socialiştilor de a lega Ziua Muncii de un moment sângeros, foarte controversat şi deloc măgulitor pentru autorităţile americane, nu i-a plăcut preşedintelui Grover Cleveland. Aşa a apărut legea prin care prima zi de luni din septembrie a fost declarată Ziua Muncii şi zi de vacanţă. Exemplul a fost repede urmat şi de Otawa.
Dar ce s-a întâmplat de fapt în mai 1886 la Chicago?
Cosmin Popa explică: «Acolo e vorba de o manifestaţie care a început pe 1 mai, a continuat pe parcursul primelor zile din luna mai, când a avut loc un miting care s-a desfăşurat paşnic, la care nici măcar nu a participat foarte multă lume, pentru că ploua, şi cu puţin înainte de terminarea mitingului a explodat o bombă, care a rănit câţiva muncitori, mai precis patru muncitori, dar și foarte mulţi dintre poliţiştii care constituiau cordonul de protecţie, aprox. 60 de oameni. A urmat o intervenţie în forţă a poliţiei - un număr între 4 şi câteva zeci de victime, nici acum nu se ştie exact. A urmat un proces, un proces destul de spectaculos al vremii.»
Mulți istorici sunt astăzi de părere că acuzații din dosarul Haymarket nu au avut parte de un proces corect. S-a dovedit că unul dintre cei condamnații la moarte nici nu se aflase la fața locului, nici nu fusese printre instigatori. Judecătorul și jurații știau însă că la protestele de la Chicago, dar și din alte orașe americane, își făceau simțită prezența grupări anarhiste. Cu un mesaj anti-sistem, acestea susțineau că violența poate devenit armă de luptă pentru rezolvarea revendicărilor sociale, scrie digi24.ro.
Presați de emoția publică într-o societate încă foarte violentă, justiția a vrut să le dea acestora un avertisment puternic. «Anarhismul este într-adevăr un curent politic asociat radicalismului extrem, dar nu întotdeauna include anihilarea fizică a celor care sunt oponenţi ai celor care susţin anumite cereri. Radicalismul este expresia epuizării tuturor celorlalte mijloace politice de luptă.
Ceea ce deosebea radicalismul a fost credinţa că drepturile şi libertăţile muncitorilor pot fi obţinute într-o manieră hotărâtă numai prin violenţă, prin exercitarea unei presiuni eventual armate asupra maşinii de stat», spune Cosmin Popa.
Sistemele pluraliste occidentale au depășit cu bine amenințările anarhiste. Revendicările sindicatelor au început să fie discutate deschis, iar partidele social-democrate moderate și-au găsit loc fie direct în parlamente, fie în facțiuni ale partidelor deja existente. Cea mai slabă verigă s-a dovedit a fi sistemul autocrat din Rusia. În lipsa reformelor treptate, Rusia țaristă a căzut pradă celei mai radicale grupări din Internaționala a II a socialistă, gruparea lui Vladimir Ilici Lenin.
Între 1917 și 1921, în anii comunismului de război, bolșevicii considerau că trebuie eliminat nu numai sistemul capitalist-burghez, dar și OAMENII care îl întruchipau. Dezastrul administrației comuniste din Rusia, cu milioane de victime încă din primii ani, a atras critici severe din partea altor grupări socialiste de pe continent.
Ziua Muncii în Europa
În Europa, povestea lui 1 Mai este una foarte complicată. Încă de la înfiinţare, în anii 20, tânăra Uniune Sovietică, în căutare de simboluri şi sărbători proprii, a adoptat imediat ziua de 1 Mai ca zi de mare sărbătoare. Se ştie mai puţin că 1 Mai a devenit zi de vacanță în 1933, după venirea lui Hitler la putere şi imediat după ce Partidul Naţional Socialist pe care îl conducea a limitat substanţial puterea sindicatelor.
În România, a fost marcată pentru prima dată de mişcarea socialistă pe 1 mai 1890. A devenit sărbătoare oficială odată cu instalarea comunismului. Vreme de 70 de ani, în toate orașele și orășelele din Uniunea Sovietică, dar în primul rând în Piața Roșie de la Moscova, de 1 Mai au defilat muncitori, agricultori, profesori, elevi și studenți. Spre deosebire de Ziua Victoriei, celebrată pe 9, defilarea de 1 Mai era una a civililor.
«Când am ajuns ca student la Universitatea din Moscova, într-adevăr am participat la manifestaţia din Piaţa Roşie şi era acelaşi lucru, eram mai mari, mă rog, aveam intererese mai diferite. Dar oricum era plăcut. Peste tot era muzică, chişcurile cu diferite lucruri gustoase, după care mergeam sau la restaurant sau la cineva acasă, deci era sărbătoare în toată regula», povestește Nikolai Morozov, fost corespondent ITAR-TASS în România.
Defilările de 1 Mai au încetat la Moscova din 1992, adică imediat după dezmembrarea Uniunii Sovietice. Au rămas însă zilele libere. Dacă americanii sărbătoresc Ziua Muncii printr-un week-end prelungit cu acea zi de luni din septembrie, rușii reușesc să obțină o săptămână de vacanță! Contribuie la această numărătoare și Ziua Victoriei, cu două zile libere, 9 și 10 mai.
Cei mai mulți moscoviți își petrec aceste zile la așa-numitele dacea, căsuțe de vară aflate în zone rurale. Grătarele și lucrul în grădină acoperă an după an amintirea traumatizantă a epocii lui Stalin, gruzin de origine. În mijlocul sărbătorii prelungite de 1 Mai singura moștenire gruzină pare să fie ... cea din farfurie:
«Aaa... se numeşte şaşlîc, de provenienţă gruzină, ceva, chestie mai picantă decât frigăruile dvs. deşi arată aşa (ca nişte frigărui) Şi sunt nelipsite! Asta este bucătărie caucaziană, gruzină, care este foarte populară la Moscova, sunt o grămadă, o groază de restaurate gruzine acolo, sunt o grămadă de feluri exotice. Sunt picante, dar după gust poţi să faci. Sunt şi altele cu tot felul de denumiri exotice. Să nu vorbesc de vodcă!», spune Nikolai Morozov.
Cât despre 1 Mai în restul ţărilor europene foste comuniste, sărbătoarea și-a pierdut caracterul politic. A devenit mai degrabă o poveste de primăvară, presărată eventual cu câteva concerte rock”, se arată pe publika.md.
,
#profudeistorie
Despre ziua de 1 mai... Ziua muncii...
1 Mai, Ziua Muncii. Totul despre originea şi istoria acestei zile
Daniel Teodoreanu, Evenimentul Zilei
La 1 Mai, în aproape toată lumea este celebrată Ziua Muncii şi la fel se întâmplă inclusiv în România, dar oare câţi dintre cei care an de an profită de această sărbătoare legală cunosc cu adevărat originea ei ?
„Contrar a ceea ce s-ar putea crede, prima Zi a Muncii - zi de sărbătoare oficială - a fost celebrată în Statele Unite. În 1894, când președintele Grover Cleveland, aflat la al doilea mandat, a semnat legea federală privind Ziua Muncii, trei state americane sărbătoreau deja local această zi, iar la New York deveniseră deja tradiționale defilările muncitorilor. Statele Unite erau deja una dintre cele mai industrializate țări din lume. Dar Ziua Muncii este sărbătorită de americani în prima luni din septembrie, iar în Europa de 1 Mai. De unde vine diferența?
Deşi statele lumii sărbătoreau Ziua Muncii după revolta muncitorilor din Chicago, comuniştii români şi-au inventat propriii eroi şi au găsit proletari români în cele mai îndepărtate colţuri ale lumii. Totul, cu scopul de a nu recunoaşte că această sărbătoare a plecat de la un vis american: acela de a avea ziua de lucru de cel mult 8 ore.
În 1948, comuniştii impuşi de Moscova acaparaseră întreagă ţară, însă muncitorilor li se spunea că ei sunt la putere, ei sunt eroii zilei. Puţini ştiau ce aniversează, de fapt: naşterea unui vis duşmănos, un vis american. Chicago. 1 mai 1886. O sută de mii de muncitori au ieşit pe străzile oraşului şi au cerut reducerea timpului de lucru la 8 ore. După patru ani de la luptele violente din Chicago, ziua de 1 mai era declarată Zi Internaţională a Muncii.
Dar cum americanii erau exponenţii duşmanului de clasa imperialist, laboratoarele propagandei comuniste au inventat alte origini ale luptei muncitoreşti. Astfel, proletarii români ar fi manifestat în Parisul anul 1871, atunci când muncitorii au preluat puterea în perioada revoluţiei industriale şi au cerut transformarea Parisului în republica autonomă. În plus, comuniştii români aveau nevoie şi de o apartenenţă ideologică serioasă, tot pentru a se distanţa de revolta muncitorilor americani.
Internaţionala devine astfel imnul oficial al mişcării socialiste şi, spre bucuria comuniştilor, autorul său a fost un francez, membru al Comunei din Paris şi nu vreun imperialist american.
Clasa muncitoare din România avea nevoie de propriii săi martiri. Aflat în ilegalitate în perioada interbelică, Partidul Comunist şi-a căutat originile luptei de clasă în grevele muncitoreşti din perioada crizei economice a anilor 30. Ca lideri ai revoltelor apar viitorii conducători ai partidului: Gheorghe Gheorgiu Dej din rândul muncitorilor feroviari, şi Nicolae Ceauşescu.
Până să transforme comuniştii ziua de 1 mai într-o sărbătoare propagandistică, acelaşi lucru l-au făcut toate regimurile dictatoriale, de la Hitler la Carol al II-lea. În România, prima sărbătoare de 1 mai a fost organizată în 1939, după ce Carol al II-lea desfiinţase sindicatele muncitoreşti. Comuniştii au confiscat apoi această manifestaţie regalistă şi după ce au preluat puterea au spus că, de fapt, ei au organizat în ilegalitate acel eveniment.
Cosmetizată ca o zi în care doar comuniştii au un merit, 1 Mai s-a transformat de la an la an într-un spectacol grandios, în care carele alegorice şi tablourile uriaşe ale lui Marx, Engels, Lenin şi Stalin striveau înţelesul acestei zile. «Exact comunismul, care a vrut să o umple de conţinut adevărat, a golit-o de conţinutul vechi, istoric. Deci a rămas o sărbătoare goală», spune antropologul Vintilă Mihăilescu.
După aproape jumătate de secol de comunism, românii au păstrat în memorie paradele interminabile, micii şi berea. Înţelesul acestei sărbători s-a şters. După 34 de ani de la căderea comunismului, românii nu mai sunt obligaţi să defileze pentru partid. 1 mai, ziua internaţională a celor care muncesc, este sărbătorită prin repaos.
Cum a apărut Ziua Muncii
Prima zi a Muncii a fost celebrată în Statele Unite. În 1894, când președintele Grover Cleveland a semnat legea federală privind Ziua Muncii, trei state americane aveau deja sărbători locale, iar la New York deveniseră tradiționale defilările muncitorilor. Statele Unite erau, în acea vreme, una din cele mai industrializate țari din lume. Dar Ziua Muncii este sărbătorită de americani în prima luni din septembrie, iar în Europa de 1 Mai.
Celebrarea Zilei Muncii a apărut în a doua jumătate a secolului 19 în toiul protestelor, grevelor și petițiilor pentru ziua de lucru de 8 ore. Primele revendicări organizate au apărut într-o colonie a Marii Britanii, pe atunci cel mai industrializat stat din lume.
«Primele manifestări legate de ziua de lucru de 8 ore au avut loc în Australia în 1856. În 1856 a avut loc prima manifestaţie a muncitorilor australieni pentru obţinerea unei zile de muncă scurtate de 8 ore şi pentru obţinerea asigurărior sociale, asigurărilor de accidente», explică istoricul Cosmin Popa.
În deceniile următoare, dezvoltarea industriei și a căilor ferate, a marilor șantiere navale în Europa a sporit influența sindicatelor, a social-democraților și apoi a socialiștilor în viața publică. În 1864, apare o primă confederație a acestor grupări europene, numită Internaționala I, iar în 1889, la exact o sută de ani de la izbucnirea Revoluției Franceze și căderea Bastiliei, Internaționala a II-a, marcată puternic de ideea marxistă a luptei de clasă.
În 1889, mai multe grupări socialiste şi social-democrate adunate sub umbrela Internaţionalei a II a au ales ziua de 1 Mai drept zi a solidarităţii între muncitori şi cu muncitorii. De ce luna mai? Pentru că în primele zile ale lui mai 1886, în Statele Unite, în Haymarket, Chicago, avuseseră loc ciocniri între grevişti şi forţele de ordine, ciocniri soldate cu 15 morţi, zeci de răniţi şi câteva condamnări la spânzurătoare.
Ideea socialiştilor de a lega Ziua Muncii de un moment sângeros, foarte controversat şi deloc măgulitor pentru autorităţile americane, nu i-a plăcut preşedintelui Grover Cleveland. Aşa a apărut legea prin care prima zi de luni din septembrie a fost declarată Ziua Muncii şi zi de vacanţă. Exemplul a fost repede urmat şi de Otawa.
Dar ce s-a întâmplat de fapt în mai 1886 la Chicago?
Cosmin Popa explică: «Acolo e vorba de o manifestaţie care a început pe 1 mai, a continuat pe parcursul primelor zile din luna mai, când a avut loc un miting care s-a desfăşurat paşnic, la care nici măcar nu a participat foarte multă lume, pentru că ploua, şi cu puţin înainte de terminarea mitingului a explodat o bombă, care a rănit câţiva muncitori, mai precis patru muncitori, dar și foarte mulţi dintre poliţiştii care constituiau cordonul de protecţie, aprox. 60 de oameni. A urmat o intervenţie în forţă a poliţiei - un număr între 4 şi câteva zeci de victime, nici acum nu se ştie exact. A urmat un proces, un proces destul de spectaculos al vremii.»
Mulți istorici sunt astăzi de părere că acuzații din dosarul Haymarket nu au avut parte de un proces corect. S-a dovedit că unul dintre cei condamnații la moarte nici nu se aflase la fața locului, nici nu fusese printre instigatori. Judecătorul și jurații știau însă că la protestele de la Chicago, dar și din alte orașe americane, își făceau simțită prezența grupări anarhiste. Cu un mesaj anti-sistem, acestea susțineau că violența poate devenit armă de luptă pentru rezolvarea revendicărilor sociale, scrie digi24.ro.
Presați de emoția publică într-o societate încă foarte violentă, justiția a vrut să le dea acestora un avertisment puternic. «Anarhismul este într-adevăr un curent politic asociat radicalismului extrem, dar nu întotdeauna include anihilarea fizică a celor care sunt oponenţi ai celor care susţin anumite cereri. Radicalismul este expresia epuizării tuturor celorlalte mijloace politice de luptă.
Ceea ce deosebea radicalismul a fost credinţa că drepturile şi libertăţile muncitorilor pot fi obţinute într-o manieră hotărâtă numai prin violenţă, prin exercitarea unei presiuni eventual armate asupra maşinii de stat», spune Cosmin Popa.
Sistemele pluraliste occidentale au depășit cu bine amenințările anarhiste. Revendicările sindicatelor au început să fie discutate deschis, iar partidele social-democrate moderate și-au găsit loc fie direct în parlamente, fie în facțiuni ale partidelor deja existente. Cea mai slabă verigă s-a dovedit a fi sistemul autocrat din Rusia. În lipsa reformelor treptate, Rusia țaristă a căzut pradă celei mai radicale grupări din Internaționala a II a socialistă, gruparea lui Vladimir Ilici Lenin.
Între 1917 și 1921, în anii comunismului de război, bolșevicii considerau că trebuie eliminat nu numai sistemul capitalist-burghez, dar și OAMENII care îl întruchipau. Dezastrul administrației comuniste din Rusia, cu milioane de victime încă din primii ani, a atras critici severe din partea altor grupări socialiste de pe continent.
Ziua Muncii în Europa
În Europa, povestea lui 1 Mai este una foarte complicată. Încă de la înfiinţare, în anii 20, tânăra Uniune Sovietică, în căutare de simboluri şi sărbători proprii, a adoptat imediat ziua de 1 Mai ca zi de mare sărbătoare. Se ştie mai puţin că 1 Mai a devenit zi de vacanță în 1933, după venirea lui Hitler la putere şi imediat după ce Partidul Naţional Socialist pe care îl conducea a limitat substanţial puterea sindicatelor.
În România, a fost marcată pentru prima dată de mişcarea socialistă pe 1 mai 1890. A devenit sărbătoare oficială odată cu instalarea comunismului. Vreme de 70 de ani, în toate orașele și orășelele din Uniunea Sovietică, dar în primul rând în Piața Roșie de la Moscova, de 1 Mai au defilat muncitori, agricultori, profesori, elevi și studenți. Spre deosebire de Ziua Victoriei, celebrată pe 9, defilarea de 1 Mai era una a civililor.
«Când am ajuns ca student la Universitatea din Moscova, într-adevăr am participat la manifestaţia din Piaţa Roşie şi era acelaşi lucru, eram mai mari, mă rog, aveam intererese mai diferite. Dar oricum era plăcut. Peste tot era muzică, chişcurile cu diferite lucruri gustoase, după care mergeam sau la restaurant sau la cineva acasă, deci era sărbătoare în toată regula», povestește Nikolai Morozov, fost corespondent ITAR-TASS în România.
Defilările de 1 Mai au încetat la Moscova din 1992, adică imediat după dezmembrarea Uniunii Sovietice. Au rămas însă zilele libere. Dacă americanii sărbătoresc Ziua Muncii printr-un week-end prelungit cu acea zi de luni din septembrie, rușii reușesc să obțină o săptămână de vacanță! Contribuie la această numărătoare și Ziua Victoriei, cu două zile libere, 9 și 10 mai.
Cei mai mulți moscoviți își petrec aceste zile la așa-numitele dacea, căsuțe de vară aflate în zone rurale. Grătarele și lucrul în grădină acoperă an după an amintirea traumatizantă a epocii lui Stalin, gruzin de origine. În mijlocul sărbătorii prelungite de 1 Mai singura moștenire gruzină pare să fie ... cea din farfurie:
«Aaa... se numeşte şaşlîc, de provenienţă gruzină, ceva, chestie mai picantă decât frigăruile dvs. deşi arată aşa (ca nişte frigărui) Şi sunt nelipsite! Asta este bucătărie caucaziană, gruzină, care este foarte populară la Moscova, sunt o grămadă, o groază de restaurate gruzine acolo, sunt o grămadă de feluri exotice. Sunt picante, dar după gust poţi să faci. Sunt şi altele cu tot felul de denumiri exotice. Să nu vorbesc de vodcă!», spune Nikolai Morozov.
Cât despre 1 Mai în restul ţărilor europene foste comuniste, sărbătoarea și-a pierdut caracterul politic. A devenit mai degrabă o poveste de primăvară, presărată eventual cu câteva concerte rock”, se arată pe publika.md.
,
#profudeistorie
Despre ziua de 1 mai... Ziua muncii...
1 Mai, Ziua Muncii. Totul despre originea şi istoria acestei zile
Daniel Teodoreanu, Evenimentul Zilei
La 1 Mai, în aproape toată lumea este celebrată Ziua Muncii şi la fel se întâmplă inclusiv în România, dar oare câţi dintre cei care an de an profită de această sărbătoare legală cunosc cu adevărat originea ei ?
„Contrar a ceea ce s-ar putea crede, prima Zi a Muncii - zi de sărbătoare oficială - a fost celebrată în Statele Unite. În 1894, când președintele Grover Cleveland, aflat la al doilea mandat, a semnat legea federală privind Ziua Muncii, trei state americane sărbătoreau deja local această zi, iar la New York deveniseră deja tradiționale defilările muncitorilor. Statele Unite erau deja una dintre cele mai industrializate țări din lume. Dar Ziua Muncii este sărbătorită de americani în prima luni din septembrie, iar în Europa de 1 Mai. De unde vine diferența?
Deşi statele lumii sărbătoreau Ziua Muncii după revolta muncitorilor din Chicago, comuniştii români şi-au inventat propriii eroi şi au găsit proletari români în cele mai îndepărtate colţuri ale lumii. Totul, cu scopul de a nu recunoaşte că această sărbătoare a plecat de la un vis american: acela de a avea ziua de lucru de cel mult 8 ore.
În 1948, comuniştii impuşi de Moscova acaparaseră întreagă ţară, însă muncitorilor li se spunea că ei sunt la putere, ei sunt eroii zilei. Puţini ştiau ce aniversează, de fapt: naşterea unui vis duşmănos, un vis american. Chicago. 1 mai 1886. O sută de mii de muncitori au ieşit pe străzile oraşului şi au cerut reducerea timpului de lucru la 8 ore. După patru ani de la luptele violente din Chicago, ziua de 1 mai era declarată Zi Internaţională a Muncii.
Dar cum americanii erau exponenţii duşmanului de clasa imperialist, laboratoarele propagandei comuniste au inventat alte origini ale luptei muncitoreşti. Astfel, proletarii români ar fi manifestat în Parisul anul 1871, atunci când muncitorii au preluat puterea în perioada revoluţiei industriale şi au cerut transformarea Parisului în republica autonomă. În plus, comuniştii români aveau nevoie şi de o apartenenţă ideologică serioasă, tot pentru a se distanţa de revolta muncitorilor americani.
Internaţionala devine astfel imnul oficial al mişcării socialiste şi, spre bucuria comuniştilor, autorul său a fost un francez, membru al Comunei din Paris şi nu vreun imperialist american.
Clasa muncitoare din România avea nevoie de propriii săi martiri. Aflat în ilegalitate în perioada interbelică, Partidul Comunist şi-a căutat originile luptei de clasă în grevele muncitoreşti din perioada crizei economice a anilor 30. Ca lideri ai revoltelor apar viitorii conducători ai partidului: Gheorghe Gheorgiu Dej din rândul muncitorilor feroviari, şi Nicolae Ceauşescu.
Până să transforme comuniştii ziua de 1 mai într-o sărbătoare propagandistică, acelaşi lucru l-au făcut toate regimurile dictatoriale, de la Hitler la Carol al II-lea. În România, prima sărbătoare de 1 mai a fost organizată în 1939, după ce Carol al II-lea desfiinţase sindicatele muncitoreşti. Comuniştii au confiscat apoi această manifestaţie regalistă şi după ce au preluat puterea au spus că, de fapt, ei au organizat în ilegalitate acel eveniment.
Cosmetizată ca o zi în care doar comuniştii au un merit, 1 Mai s-a transformat de la an la an într-un spectacol grandios, în care carele alegorice şi tablourile uriaşe ale lui Marx, Engels, Lenin şi Stalin striveau înţelesul acestei zile. «Exact comunismul, care a vrut să o umple de conţinut adevărat, a golit-o de conţinutul vechi, istoric. Deci a rămas o sărbătoare goală», spune antropologul Vintilă Mihăilescu.
După aproape jumătate de secol de comunism, românii au păstrat în memorie paradele interminabile, micii şi berea. Înţelesul acestei sărbători s-a şters. După 34 de ani de la căderea comunismului, românii nu mai sunt obligaţi să defileze pentru partid. 1 mai, ziua internaţională a celor care muncesc, este sărbătorită prin repaos.
Cum a apărut Ziua Muncii
Prima zi a Muncii a fost celebrată în Statele Unite. În 1894, când președintele Grover Cleveland a semnat legea federală privind Ziua Muncii, trei state americane aveau deja sărbători locale, iar la New York deveniseră tradiționale defilările muncitorilor. Statele Unite erau, în acea vreme, una din cele mai industrializate țari din lume. Dar Ziua Muncii este sărbătorită de americani în prima luni din septembrie, iar în Europa de 1 Mai.
Celebrarea Zilei Muncii a apărut în a doua jumătate a secolului 19 în toiul protestelor, grevelor și petițiilor pentru ziua de lucru de 8 ore. Primele revendicări organizate au apărut într-o colonie a Marii Britanii, pe atunci cel mai industrializat stat din lume.
«Primele manifestări legate de ziua de lucru de 8 ore au avut loc în Australia în 1856. În 1856 a avut loc prima manifestaţie a muncitorilor australieni pentru obţinerea unei zile de muncă scurtate de 8 ore şi pentru obţinerea asigurărior sociale, asigurărilor de accidente», explică istoricul Cosmin Popa.
În deceniile următoare, dezvoltarea industriei și a căilor ferate, a marilor șantiere navale în Europa a sporit influența sindicatelor, a social-democraților și apoi a socialiștilor în viața publică. În 1864, apare o primă confederație a acestor grupări europene, numită Internaționala I, iar în 1889, la exact o sută de ani de la izbucnirea Revoluției Franceze și căderea Bastiliei, Internaționala a II-a, marcată puternic de ideea marxistă a luptei de clasă.
În 1889, mai multe grupări socialiste şi social-democrate adunate sub umbrela Internaţionalei a II a au ales ziua de 1 Mai drept zi a solidarităţii între muncitori şi cu muncitorii. De ce luna mai? Pentru că în primele zile ale lui mai 1886, în Statele Unite, în Haymarket, Chicago, avuseseră loc ciocniri între grevişti şi forţele de ordine, ciocniri soldate cu 15 morţi, zeci de răniţi şi câteva condamnări la spânzurătoare.
Ideea socialiştilor de a lega Ziua Muncii de un moment sângeros, foarte controversat şi deloc măgulitor pentru autorităţile americane, nu i-a plăcut preşedintelui Grover Cleveland. Aşa a apărut legea prin care prima zi de luni din septembrie a fost declarată Ziua Muncii şi zi de vacanţă. Exemplul a fost repede urmat şi de Otawa.
Dar ce s-a întâmplat de fapt în mai 1886 la Chicago?
Cosmin Popa explică: «Acolo e vorba de o manifestaţie care a început pe 1 mai, a continuat pe parcursul primelor zile din luna mai, când a avut loc un miting care s-a desfăşurat paşnic, la care nici măcar nu a participat foarte multă lume, pentru că ploua, şi cu puţin înainte de terminarea mitingului a explodat o bombă, care a rănit câţiva muncitori, mai precis patru muncitori, dar și foarte mulţi dintre poliţiştii care constituiau cordonul de protecţie, aprox. 60 de oameni. A urmat o intervenţie în forţă a poliţiei - un număr între 4 şi câteva zeci de victime, nici acum nu se ştie exact. A urmat un proces, un proces destul de spectaculos al vremii.»
Mulți istorici sunt astăzi de părere că acuzații din dosarul Haymarket nu au avut parte de un proces corect. S-a dovedit că unul dintre cei condamnații la moarte nici nu se aflase la fața locului, nici nu fusese printre instigatori. Judecătorul și jurații știau însă că la protestele de la Chicago, dar și din alte orașe americane, își făceau simțită prezența grupări anarhiste. Cu un mesaj anti-sistem, acestea susțineau că violența poate devenit armă de luptă pentru rezolvarea revendicărilor sociale, scrie digi24.ro.
Presați de emoția publică într-o societate încă foarte violentă, justiția a vrut să le dea acestora un avertisment puternic. «Anarhismul este într-adevăr un curent politic asociat radicalismului extrem, dar nu întotdeauna include anihilarea fizică a celor care sunt oponenţi ai celor care susţin anumite cereri. Radicalismul este expresia epuizării tuturor celorlalte mijloace politice de luptă.
Ceea ce deosebea radicalismul a fost credinţa că drepturile şi libertăţile muncitorilor pot fi obţinute într-o manieră hotărâtă numai prin violenţă, prin exercitarea unei presiuni eventual armate asupra maşinii de stat», spune Cosmin Popa.
Sistemele pluraliste occidentale au depășit cu bine amenințările anarhiste. Revendicările sindicatelor au început să fie discutate deschis, iar partidele social-democrate moderate și-au găsit loc fie direct în parlamente, fie în facțiuni ale partidelor deja existente. Cea mai slabă verigă s-a dovedit a fi sistemul autocrat din Rusia. În lipsa reformelor treptate, Rusia țaristă a căzut pradă celei mai radicale grupări din Internaționala a II a socialistă, gruparea lui Vladimir Ilici Lenin.
Între 1917 și 1921, în anii comunismului de război, bolșevicii considerau că trebuie eliminat nu numai sistemul capitalist-burghez, dar și OAMENII care îl întruchipau. Dezastrul administrației comuniste din Rusia, cu milioane de victime încă din primii ani, a atras critici severe din partea altor grupări socialiste de pe continent.
Ziua Muncii în Europa
În Europa, povestea lui 1 Mai este una foarte complicată. Încă de la înfiinţare, în anii 20, tânăra Uniune Sovietică, în căutare de simboluri şi sărbători proprii, a adoptat imediat ziua de 1 Mai ca zi de mare sărbătoare. Se ştie mai puţin că 1 Mai a devenit zi de vacanță în 1933, după venirea lui Hitler la putere şi imediat după ce Partidul Naţional Socialist pe care îl conducea a limitat substanţial puterea sindicatelor.
În România, a fost marcată pentru prima dată de mişcarea socialistă pe 1 mai 1890. A devenit sărbătoare oficială odată cu instalarea comunismului. Vreme de 70 de ani, în toate orașele și orășelele din Uniunea Sovietică, dar în primul rând în Piața Roșie de la Moscova, de 1 Mai au defilat muncitori, agricultori, profesori, elevi și studenți. Spre deosebire de Ziua Victoriei, celebrată pe 9, defilarea de 1 Mai era una a civililor.
«Când am ajuns ca student la Universitatea din Moscova, într-adevăr am participat la manifestaţia din Piaţa Roşie şi era acelaşi lucru, eram mai mari, mă rog, aveam intererese mai diferite. Dar oricum era plăcut. Peste tot era muzică, chişcurile cu diferite lucruri gustoase, după care mergeam sau la restaurant sau la cineva acasă, deci era sărbătoare în toată regula», povestește Nikolai Morozov, fost corespondent ITAR-TASS în România.
Defilările de 1 Mai au încetat la Moscova din 1992, adică imediat după dezmembrarea Uniunii Sovietice. Au rămas însă zilele libere. Dacă americanii sărbătoresc Ziua Muncii printr-un week-end prelungit cu acea zi de luni din septembrie, rușii reușesc să obțină o săptămână de vacanță! Contribuie la această numărătoare și Ziua Victoriei, cu două zile libere, 9 și 10 mai.
Cei mai mulți moscoviți își petrec aceste zile la așa-numitele dacea, căsuțe de vară aflate în zone rurale. Grătarele și lucrul în grădină acoperă an după an amintirea traumatizantă a epocii lui Stalin, gruzin de origine. În mijlocul sărbătorii prelungite de 1 Mai singura moștenire gruzină pare să fie ... cea din farfurie:
«Aaa... se numeşte şaşlîc, de provenienţă gruzină, ceva, chestie mai picantă decât frigăruile dvs. deşi arată aşa (ca nişte frigărui) Şi sunt nelipsite! Asta este bucătărie caucaziană, gruzină, care este foarte populară la Moscova, sunt o grămadă, o groază de restaurate gruzine acolo, sunt o grămadă de feluri exotice. Sunt picante, dar după gust poţi să faci. Sunt şi altele cu tot felul de denumiri exotice. Să nu vorbesc de vodcă!», spune Nikolai Morozov.
Cât despre 1 Mai în restul ţărilor europene foste comuniste, sărbătoarea și-a pierdut caracterul politic. A devenit mai degrabă o poveste de primăvară, presărată eventual cu câteva concerte rock”, se arată pe publika.md.
,
#profudeistorie
1 mai în istorie...
1 mai este a 121-a zi a calendarului gregorian și ziua a 122-a în anii bisecți. Mai sunt 244 de zile până la sfârșitul anului.
Evenimente
305: Împărații romani Dioclețian și Maximian renunță la demnitatea de auguști, lucru ce consemnează sfârșitul primei tetrarhii. Locul lor este luat de Galerius și Constanțiu I.
1359: Recunoașterea Mitropoliei Țării Românești, cu sediul la Curtea de Argeș, de către Patriarhia din Constantinopol.
1581: Sigismund Bathory este ales principe al Transilvaniei.
1707: Anglia s-a unit cu Scoția sub numele de Regatul Marii Britanii.
1786: Premiera operei comice "Nunta lui Figaro" (4 acte) de W. A. Mozart, la Burgtheater din Viena. Libretul este de Lorenzo da Ponte, după piesa cu același titlu a lui Beaumarchais.
1776: Ordinul Iluminaților este fondat în Ingolstadt (Bavaria de Nord), de Adam Weishaupt.
1821: Turcii pătrund în Moldova, la Brăila, și în Țara Românească, la Giurgiu, Călărași, Calafat și Bechet, pentru a înăbuși revoluția condusă de Tudor Vladimirescu.
1831: Se înființează, la București, Arhivele Statului din Țara Românească.
1865: Intră în vigoare Codul Penal (aprobat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza la 21 aprilie/3 mai 1864).
1899: Bayer introduce aspirina în Germania.
1919: Guvernele sovietic și ucrainean au adresat guvernului român două ultimatumuri prin care îi cereau să părăsească în 24 de ore Basarabia și Bucovina.
1921: A apărut, la Cluj și București, bilunar, apoi lunar, revista Gândirea, publicație tradiționalistă care tindea să orienteze creația spre valorile autohtone; în paginile revistei au semnat mari scriitori precum Tudor Arghezi, Tudor Vianu, Călinescu, Eliade (directori: Cezar Petrescu la Cluj și Nichifor Crainic la București).
1941: Filmul lui Orson Welles, Cetățeanul Kane, are premiera la New York.
1950: În Republica Federală Germania nu mai există bonuri de masă, raționalizarea alimentelor a fost abolită.
1956: A fost înființat Institutul de Arheologie din București.
1967: Elvis Presley se căsătorește cu Priscilla Beaulieu.
1975: Preotul Constantin Galeriu devine paroh al bisericii "Sfântul Silvestru" din București.
1979: Groenlanda devine provincie autonomă a Regatului Danemarcei.
1991: A intrat în vigoare Acordul de comerț și cooperare comercială și economică dintre România și Comunitatea Economică Europeană/CEE, ulterior Uniunea Europeană/UE.
1992: Intră în vigoare Documentul de la Viena, adoptat prin consens, la 5 martie 1992 de 48 de state ale CSCE
1993: A intrat în vigoare Acordul dintre România și Asociația Europeană a Liberului Schimb/AELS.
1994: Pilotul brazilian de curse, Ayrton Senna, moare într-un accident produs în timpul Marelui Premiu al statului San Marino.
1995: Începutul Operațiunii Blitz. Armata croată a înlăturat forțele sârbe din regiunea auto-proclamată Republica Sârbă Krajina.
1997: Partidul Laburist obține cea mai mare victorie din ultimii 150 de ani în scrutinul legislativ de la 1 mai 1997, ajungând la putere pentru prima oară după 1979. Tony Blair este învestit oficial de către regina Elisabeta a II-a cu formarea guvernului.
1998: Reuniunea liderilor UE, miniștrilor de finanțe ai țărilor UE și ai Parlamentului European, pentru a decide cine va participa la lansarea UME – Uniunea Monetară Europeană – pentru a stabili ratele de schimb bilaterale și pentru a numi oficial Consiliul de conducere al Băncii Centrale Europene.
1998: Intră în vigoare Convenția Consiliului Europei privind spălarea, depistarea, capturarea și confiscarea banilor proveniți din activități criminale.
2002: A început să funcționeze Garda de Mediu, condusă de un comisar național – la nivelul țării, și de un comisar județean – la nivel de județ.
2002: La Salonul Internațional al Invențiilor și Produselor Noi de la Geneva, ediția nr. 30, România a câștigat 67 de medalii (din care 15 de aur) și trei premii speciale, ceea ce a clasat–o pe primul loc între cele 44 de țări. Printre premianți sunt profesorii Universității Bioterra din București – medalie de aur pentru "vodca ecologica" și de argint pentru sucul fără conservanți "Carotina".
2003: A intrat în vigoare noul Cod Poștal din România.
2004: Extinderea UE: Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia și Ungaria aderă la Uniunea Europeană.
2004: Odată cu extinderea Uniunii Europene, s-a restructurat Acordul Central European al Comerțului Liber (CEFTA), fapt ce se răsfrânge și asupra României.
2008: Se inaugurează Hangzhou Wan Daqiao, cel mai lung pod de dincolo de ocean, dintre Cixi si Jiaxing din Republica Populară Chineză.
2011: Papa Ioan Paul al II-lea este beatificat la Vatican de succesorul său, Papa Benedict al XVI-lea.
Sărbători
In calendarul ortodox: Talcuirea Evangheliei din Miercurea Mare (Denie); Sfantul Proroc Ieremia
Ziua Muncii
#profudeistorie
1 mai în istorie...
1 mai este a 121-a zi a calendarului gregorian și ziua a 122-a în anii bisecți. Mai sunt 244 de zile până la sfârșitul anului.
Evenimente
305: Împărații romani Dioclețian și Maximian renunță la demnitatea de auguști, lucru ce consemnează sfârșitul primei tetrarhii. Locul lor este luat de Galerius și Constanțiu I.
1359: Recunoașterea Mitropoliei Țării Românești, cu sediul la Curtea de Argeș, de către Patriarhia din Constantinopol.
1581: Sigismund Bathory este ales principe al Transilvaniei.
1707: Anglia s-a unit cu Scoția sub numele de Regatul Marii Britanii.
1786: Premiera operei comice "Nunta lui Figaro" (4 acte) de W. A. Mozart, la Burgtheater din Viena. Libretul este de Lorenzo da Ponte, după piesa cu același titlu a lui Beaumarchais.
1776: Ordinul Iluminaților este fondat în Ingolstadt (Bavaria de Nord), de Adam Weishaupt.
1821: Turcii pătrund în Moldova, la Brăila, și în Țara Românească, la Giurgiu, Călărași, Calafat și Bechet, pentru a înăbuși revoluția condusă de Tudor Vladimirescu.
1831: Se înființează, la București, Arhivele Statului din Țara Românească.
1865: Intră în vigoare Codul Penal (aprobat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza la 21 aprilie/3 mai 1864).
1899: Bayer introduce aspirina în Germania.
1919: Guvernele sovietic și ucrainean au adresat guvernului român două ultimatumuri prin care îi cereau să părăsească în 24 de ore Basarabia și Bucovina.
1921: A apărut, la Cluj și București, bilunar, apoi lunar, revista Gândirea, publicație tradiționalistă care tindea să orienteze creația spre valorile autohtone; în paginile revistei au semnat mari scriitori precum Tudor Arghezi, Tudor Vianu, Călinescu, Eliade (directori: Cezar Petrescu la Cluj și Nichifor Crainic la București).
1941: Filmul lui Orson Welles, Cetățeanul Kane, are premiera la New York.
1950: În Republica Federală Germania nu mai există bonuri de masă, raționalizarea alimentelor a fost abolită.
1956: A fost înființat Institutul de Arheologie din București.
1967: Elvis Presley se căsătorește cu Priscilla Beaulieu.
1975: Preotul Constantin Galeriu devine paroh al bisericii "Sfântul Silvestru" din București.
1979: Groenlanda devine provincie autonomă a Regatului Danemarcei.
1991: A intrat în vigoare Acordul de comerț și cooperare comercială și economică dintre România și Comunitatea Economică Europeană/CEE, ulterior Uniunea Europeană/UE.
1992: Intră în vigoare Documentul de la Viena, adoptat prin consens, la 5 martie 1992 de 48 de state ale CSCE
1993: A intrat în vigoare Acordul dintre România și Asociația Europeană a Liberului Schimb/AELS.
1994: Pilotul brazilian de curse, Ayrton Senna, moare într-un accident produs în timpul Marelui Premiu al statului San Marino.
1995: Începutul Operațiunii Blitz. Armata croată a înlăturat forțele sârbe din regiunea auto-proclamată Republica Sârbă Krajina.
1997: Partidul Laburist obține cea mai mare victorie din ultimii 150 de ani în scrutinul legislativ de la 1 mai 1997, ajungând la putere pentru prima oară după 1979. Tony Blair este învestit oficial de către regina Elisabeta a II-a cu formarea guvernului.
1998: Reuniunea liderilor UE, miniștrilor de finanțe ai țărilor UE și ai Parlamentului European, pentru a decide cine va participa la lansarea UME – Uniunea Monetară Europeană – pentru a stabili ratele de schimb bilaterale și pentru a numi oficial Consiliul de conducere al Băncii Centrale Europene.
1998: Intră în vigoare Convenția Consiliului Europei privind spălarea, depistarea, capturarea și confiscarea banilor proveniți din activități criminale.
2002: A început să funcționeze Garda de Mediu, condusă de un comisar național – la nivelul țării, și de un comisar județean – la nivel de județ.
2002: La Salonul Internațional al Invențiilor și Produselor Noi de la Geneva, ediția nr. 30, România a câștigat 67 de medalii (din care 15 de aur) și trei premii speciale, ceea ce a clasat–o pe primul loc între cele 44 de țări. Printre premianți sunt profesorii Universității Bioterra din București – medalie de aur pentru "vodca ecologica" și de argint pentru sucul fără conservanți "Carotina".
2003: A intrat în vigoare noul Cod Poștal din România.
2004: Extinderea UE: Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia și Ungaria aderă la Uniunea Europeană.
2004: Odată cu extinderea Uniunii Europene, s-a restructurat Acordul Central European al Comerțului Liber (CEFTA), fapt ce se răsfrânge și asupra României.
2008: Se inaugurează Hangzhou Wan Daqiao, cel mai lung pod de dincolo de ocean, dintre Cixi si Jiaxing din Republica Populară Chineză.
2011: Papa Ioan Paul al II-lea este beatificat la Vatican de succesorul său, Papa Benedict al XVI-lea.
Sărbători
In calendarul ortodox: Talcuirea Evangheliei din Miercurea Mare (Denie); Sfantul Proroc Ieremia
Ziua Muncii
#profudeistorie
1 mai în istorie...
1 mai este a 121-a zi a calendarului gregorian și ziua a 122-a în anii bisecți. Mai sunt 244 de zile până la sfârșitul anului.
Evenimente
305: Împărații romani Dioclețian și Maximian renunță la demnitatea de auguști, lucru ce consemnează sfârșitul primei tetrarhii. Locul lor este luat de Galerius și Constanțiu I.
1359: Recunoașterea Mitropoliei Țării Românești, cu sediul la Curtea de Argeș, de către Patriarhia din Constantinopol.
1581: Sigismund Bathory este ales principe al Transilvaniei.
1707: Anglia s-a unit cu Scoția sub numele de Regatul Marii Britanii.
1786: Premiera operei comice "Nunta lui Figaro" (4 acte) de W. A. Mozart, la Burgtheater din Viena. Libretul este de Lorenzo da Ponte, după piesa cu același titlu a lui Beaumarchais.
1776: Ordinul Iluminaților este fondat în Ingolstadt (Bavaria de Nord), de Adam Weishaupt.
1821: Turcii pătrund în Moldova, la Brăila, și în Țara Românească, la Giurgiu, Călărași, Calafat și Bechet, pentru a înăbuși revoluția condusă de Tudor Vladimirescu.
1831: Se înființează, la București, Arhivele Statului din Țara Românească.
1865: Intră în vigoare Codul Penal (aprobat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza la 21 aprilie/3 mai 1864).
1899: Bayer introduce aspirina în Germania.
1919: Guvernele sovietic și ucrainean au adresat guvernului român două ultimatumuri prin care îi cereau să părăsească în 24 de ore Basarabia și Bucovina.
1921: A apărut, la Cluj și București, bilunar, apoi lunar, revista Gândirea, publicație tradiționalistă care tindea să orienteze creația spre valorile autohtone; în paginile revistei au semnat mari scriitori precum Tudor Arghezi, Tudor Vianu, Călinescu, Eliade (directori: Cezar Petrescu la Cluj și Nichifor Crainic la București).
1941: Filmul lui Orson Welles, Cetățeanul Kane, are premiera la New York.
1950: În Republica Federală Germania nu mai există bonuri de masă, raționalizarea alimentelor a fost abolită.
1956: A fost înființat Institutul de Arheologie din București.
1967: Elvis Presley se căsătorește cu Priscilla Beaulieu.
1975: Preotul Constantin Galeriu devine paroh al bisericii "Sfântul Silvestru" din București.
1979: Groenlanda devine provincie autonomă a Regatului Danemarcei.
1991: A intrat în vigoare Acordul de comerț și cooperare comercială și economică dintre România și Comunitatea Economică Europeană/CEE, ulterior Uniunea Europeană/UE.
1992: Intră în vigoare Documentul de la Viena, adoptat prin consens, la 5 martie 1992 de 48 de state ale CSCE
1993: A intrat în vigoare Acordul dintre România și Asociația Europeană a Liberului Schimb/AELS.
1994: Pilotul brazilian de curse, Ayrton Senna, moare într-un accident produs în timpul Marelui Premiu al statului San Marino.
1995: Începutul Operațiunii Blitz. Armata croată a înlăturat forțele sârbe din regiunea auto-proclamată Republica Sârbă Krajina.
1997: Partidul Laburist obține cea mai mare victorie din ultimii 150 de ani în scrutinul legislativ de la 1 mai 1997, ajungând la putere pentru prima oară după 1979. Tony Blair este învestit oficial de către regina Elisabeta a II-a cu formarea guvernului.
1998: Reuniunea liderilor UE, miniștrilor de finanțe ai țărilor UE și ai Parlamentului European, pentru a decide cine va participa la lansarea UME – Uniunea Monetară Europeană – pentru a stabili ratele de schimb bilaterale și pentru a numi oficial Consiliul de conducere al Băncii Centrale Europene.
1998: Intră în vigoare Convenția Consiliului Europei privind spălarea, depistarea, capturarea și confiscarea banilor proveniți din activități criminale.
2002: A început să funcționeze Garda de Mediu, condusă de un comisar național – la nivelul țării, și de un comisar județean – la nivel de județ.
2002: La Salonul Internațional al Invențiilor și Produselor Noi de la Geneva, ediția nr. 30, România a câștigat 67 de medalii (din care 15 de aur) și trei premii speciale, ceea ce a clasat–o pe primul loc între cele 44 de țări. Printre premianți sunt profesorii Universității Bioterra din București – medalie de aur pentru "vodca ecologica" și de argint pentru sucul fără conservanți "Carotina".
2003: A intrat în vigoare noul Cod Poștal din România.
2004: Extinderea UE: Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia și Ungaria aderă la Uniunea Europeană.
2004: Odată cu extinderea Uniunii Europene, s-a restructurat Acordul Central European al Comerțului Liber (CEFTA), fapt ce se răsfrânge și asupra României.
2008: Se inaugurează Hangzhou Wan Daqiao, cel mai lung pod de dincolo de ocean, dintre Cixi si Jiaxing din Republica Populară Chineză.
2011: Papa Ioan Paul al II-lea este beatificat la Vatican de succesorul său, Papa Benedict al XVI-lea.
Sărbători
In calendarul ortodox: Talcuirea Evangheliei din Miercurea Mare (Denie); Sfantul Proroc Ieremia
Ziua Muncii
#profudeistorie
1 mai în istorie...
1 mai este a 121-a zi a calendarului gregorian și ziua a 122-a în anii bisecți. Mai sunt 244 de zile până la sfârșitul anului.
Evenimente
305: Împărații romani Dioclețian și Maximian renunță la demnitatea de auguști, lucru ce consemnează sfârșitul primei tetrarhii. Locul lor este luat de Galerius și Constanțiu I.
1359: Recunoașterea Mitropoliei Țării Românești, cu sediul la Curtea de Argeș, de către Patriarhia din Constantinopol.
1581: Sigismund Bathory este ales principe al Transilvaniei.
1707: Anglia s-a unit cu Scoția sub numele de Regatul Marii Britanii.
1786: Premiera operei comice "Nunta lui Figaro" (4 acte) de W. A. Mozart, la Burgtheater din Viena. Libretul este de Lorenzo da Ponte, după piesa cu același titlu a lui Beaumarchais.
1776: Ordinul Iluminaților este fondat în Ingolstadt (Bavaria de Nord), de Adam Weishaupt.
1821: Turcii pătrund în Moldova, la Brăila, și în Țara Românească, la Giurgiu, Călărași, Calafat și Bechet, pentru a înăbuși revoluția condusă de Tudor Vladimirescu.
1831: Se înființează, la București, Arhivele Statului din Țara Românească.
1865: Intră în vigoare Codul Penal (aprobat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza la 21 aprilie/3 mai 1864).
1899: Bayer introduce aspirina în Germania.
1919: Guvernele sovietic și ucrainean au adresat guvernului român două ultimatumuri prin care îi cereau să părăsească în 24 de ore Basarabia și Bucovina.
1921: A apărut, la Cluj și București, bilunar, apoi lunar, revista Gândirea, publicație tradiționalistă care tindea să orienteze creația spre valorile autohtone; în paginile revistei au semnat mari scriitori precum Tudor Arghezi, Tudor Vianu, Călinescu, Eliade (directori: Cezar Petrescu la Cluj și Nichifor Crainic la București).
1941: Filmul lui Orson Welles, Cetățeanul Kane, are premiera la New York.
1950: În Republica Federală Germania nu mai există bonuri de masă, raționalizarea alimentelor a fost abolită.
1956: A fost înființat Institutul de Arheologie din București.
1967: Elvis Presley se căsătorește cu Priscilla Beaulieu.
1975: Preotul Constantin Galeriu devine paroh al bisericii "Sfântul Silvestru" din București.
1979: Groenlanda devine provincie autonomă a Regatului Danemarcei.
1991: A intrat în vigoare Acordul de comerț și cooperare comercială și economică dintre România și Comunitatea Economică Europeană/CEE, ulterior Uniunea Europeană/UE.
1992: Intră în vigoare Documentul de la Viena, adoptat prin consens, la 5 martie 1992 de 48 de state ale CSCE
1993: A intrat în vigoare Acordul dintre România și Asociația Europeană a Liberului Schimb/AELS.
1994: Pilotul brazilian de curse, Ayrton Senna, moare într-un accident produs în timpul Marelui Premiu al statului San Marino.
1995: Începutul Operațiunii Blitz. Armata croată a înlăturat forțele sârbe din regiunea auto-proclamată Republica Sârbă Krajina.
1997: Partidul Laburist obține cea mai mare victorie din ultimii 150 de ani în scrutinul legislativ de la 1 mai 1997, ajungând la putere pentru prima oară după 1979. Tony Blair este învestit oficial de către regina Elisabeta a II-a cu formarea guvernului.
1998: Reuniunea liderilor UE, miniștrilor de finanțe ai țărilor UE și ai Parlamentului European, pentru a decide cine va participa la lansarea UME – Uniunea Monetară Europeană – pentru a stabili ratele de schimb bilaterale și pentru a numi oficial Consiliul de conducere al Băncii Centrale Europene.
1998: Intră în vigoare Convenția Consiliului Europei privind spălarea, depistarea, capturarea și confiscarea banilor proveniți din activități criminale.
2002: A început să funcționeze Garda de Mediu, condusă de un comisar național – la nivelul țării, și de un comisar județean – la nivel de județ.
2002: La Salonul Internațional al Invențiilor și Produselor Noi de la Geneva, ediția nr. 30, România a câștigat 67 de medalii (din care 15 de aur) și trei premii speciale, ceea ce a clasat–o pe primul loc între cele 44 de țări. Printre premianți sunt profesorii Universității Bioterra din București – medalie de aur pentru "vodca ecologica" și de argint pentru sucul fără conservanți "Carotina".
2003: A intrat în vigoare noul Cod Poștal din România.
2004: Extinderea UE: Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia și Ungaria aderă la Uniunea Europeană.
2004: Odată cu extinderea Uniunii Europene, s-a restructurat Acordul Central European al Comerțului Liber (CEFTA), fapt ce se răsfrânge și asupra României.
2008: Se inaugurează Hangzhou Wan Daqiao, cel mai lung pod de dincolo de ocean, dintre Cixi si Jiaxing din Republica Populară Chineză.
2011: Papa Ioan Paul al II-lea este beatificat la Vatican de succesorul său, Papa Benedict al XVI-lea.
Sărbători
In calendarul ortodox: Talcuirea Evangheliei din Miercurea Mare (Denie); Sfantul Proroc Ieremia
Ziua Muncii
#profudeistorie
1 mai în istorie...
1 mai este a 121-a zi a calendarului gregorian și ziua a 122-a în anii bisecți. Mai sunt 244 de zile până la sfârșitul anului.
Evenimente
305: Împărații romani Dioclețian și Maximian renunță la demnitatea de auguști, lucru ce consemnează sfârșitul primei tetrarhii. Locul lor este luat de Galerius și Constanțiu I.
1359: Recunoașterea Mitropoliei Țării Românești, cu sediul la Curtea de Argeș, de către Patriarhia din Constantinopol.
1581: Sigismund Bathory este ales principe al Transilvaniei.
1707: Anglia s-a unit cu Scoția sub numele de Regatul Marii Britanii.
1786: Premiera operei comice "Nunta lui Figaro" (4 acte) de W. A. Mozart, la Burgtheater din Viena. Libretul este de Lorenzo da Ponte, după piesa cu același titlu a lui Beaumarchais.
1776: Ordinul Iluminaților este fondat în Ingolstadt (Bavaria de Nord), de Adam Weishaupt.
1821: Turcii pătrund în Moldova, la Brăila, și în Țara Românească, la Giurgiu, Călărași, Calafat și Bechet, pentru a înăbuși revoluția condusă de Tudor Vladimirescu.
1831: Se înființează, la București, Arhivele Statului din Țara Românească.
1865: Intră în vigoare Codul Penal (aprobat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza la 21 aprilie/3 mai 1864).
1899: Bayer introduce aspirina în Germania.
1919: Guvernele sovietic și ucrainean au adresat guvernului român două ultimatumuri prin care îi cereau să părăsească în 24 de ore Basarabia și Bucovina.
1921: A apărut, la Cluj și București, bilunar, apoi lunar, revista Gândirea, publicație tradiționalistă care tindea să orienteze creația spre valorile autohtone; în paginile revistei au semnat mari scriitori precum Tudor Arghezi, Tudor Vianu, Călinescu, Eliade (directori: Cezar Petrescu la Cluj și Nichifor Crainic la București).
1941: Filmul lui Orson Welles, Cetățeanul Kane, are premiera la New York.
1950: În Republica Federală Germania nu mai există bonuri de masă, raționalizarea alimentelor a fost abolită.
1956: A fost înființat Institutul de Arheologie din București.
1967: Elvis Presley se căsătorește cu Priscilla Beaulieu.
1975: Preotul Constantin Galeriu devine paroh al bisericii "Sfântul Silvestru" din București.
1979: Groenlanda devine provincie autonomă a Regatului Danemarcei.
1991: A intrat în vigoare Acordul de comerț și cooperare comercială și economică dintre România și Comunitatea Economică Europeană/CEE, ulterior Uniunea Europeană/UE.
1992: Intră în vigoare Documentul de la Viena, adoptat prin consens, la 5 martie 1992 de 48 de state ale CSCE
1993: A intrat în vigoare Acordul dintre România și Asociația Europeană a Liberului Schimb/AELS.
1994: Pilotul brazilian de curse, Ayrton Senna, moare într-un accident produs în timpul Marelui Premiu al statului San Marino.
1995: Începutul Operațiunii Blitz. Armata croată a înlăturat forțele sârbe din regiunea auto-proclamată Republica Sârbă Krajina.
1997: Partidul Laburist obține cea mai mare victorie din ultimii 150 de ani în scrutinul legislativ de la 1 mai 1997, ajungând la putere pentru prima oară după 1979. Tony Blair este învestit oficial de către regina Elisabeta a II-a cu formarea guvernului.
1998: Reuniunea liderilor UE, miniștrilor de finanțe ai țărilor UE și ai Parlamentului European, pentru a decide cine va participa la lansarea UME – Uniunea Monetară Europeană – pentru a stabili ratele de schimb bilaterale și pentru a numi oficial Consiliul de conducere al Băncii Centrale Europene.
1998: Intră în vigoare Convenția Consiliului Europei privind spălarea, depistarea, capturarea și confiscarea banilor proveniți din activități criminale.
2002: A început să funcționeze Garda de Mediu, condusă de un comisar național – la nivelul țării, și de un comisar județean – la nivel de județ.
2002: La Salonul Internațional al Invențiilor și Produselor Noi de la Geneva, ediția nr. 30, România a câștigat 67 de medalii (din care 15 de aur) și trei premii speciale, ceea ce a clasat–o pe primul loc între cele 44 de țări. Printre premianți sunt profesorii Universității Bioterra din București – medalie de aur pentru "vodca ecologica" și de argint pentru sucul fără conservanți "Carotina".
2003: A intrat în vigoare noul Cod Poștal din România.
2004: Extinderea UE: Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia și Ungaria aderă la Uniunea Europeană.
2004: Odată cu extinderea Uniunii Europene, s-a restructurat Acordul Central European al Comerțului Liber (CEFTA), fapt ce se răsfrânge și asupra României.
2008: Se inaugurează Hangzhou Wan Daqiao, cel mai lung pod de dincolo de ocean, dintre Cixi si Jiaxing din Republica Populară Chineză.
2011: Papa Ioan Paul al II-lea este beatificat la Vatican de succesorul său, Papa Benedict al XVI-lea.
Sărbători
In calendarul ortodox: Talcuirea Evangheliei din Miercurea Mare (Denie); Sfantul Proroc Ieremia
Ziua Muncii
#profudeistorie
1 mai în istorie...
1 mai este a 121-a zi a calendarului gregorian și ziua a 122-a în anii bisecți. Mai sunt 244 de zile până la sfârșitul anului.
Evenimente
305: Împărații romani Dioclețian și Maximian renunță la demnitatea de auguști, lucru ce consemnează sfârșitul primei tetrarhii. Locul lor este luat de Galerius și Constanțiu I.
1359: Recunoașterea Mitropoliei Țării Românești, cu sediul la Curtea de Argeș, de către Patriarhia din Constantinopol.
1581: Sigismund Bathory este ales principe al Transilvaniei.
1707: Anglia s-a unit cu Scoția sub numele de Regatul Marii Britanii.
1786: Premiera operei comice "Nunta lui Figaro" (4 acte) de W. A. Mozart, la Burgtheater din Viena. Libretul este de Lorenzo da Ponte, după piesa cu același titlu a lui Beaumarchais.
1776: Ordinul Iluminaților este fondat în Ingolstadt (Bavaria de Nord), de Adam Weishaupt.
1821: Turcii pătrund în Moldova, la Brăila, și în Țara Românească, la Giurgiu, Călărași, Calafat și Bechet, pentru a înăbuși revoluția condusă de Tudor Vladimirescu.
1831: Se înființează, la București, Arhivele Statului din Țara Românească.
1865: Intră în vigoare Codul Penal (aprobat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza la 21 aprilie/3 mai 1864).
1899: Bayer introduce aspirina în Germania.
1919: Guvernele sovietic și ucrainean au adresat guvernului român două ultimatumuri prin care îi cereau să părăsească în 24 de ore Basarabia și Bucovina.
1921: A apărut, la Cluj și București, bilunar, apoi lunar, revista Gândirea, publicație tradiționalistă care tindea să orienteze creația spre valorile autohtone; în paginile revistei au semnat mari scriitori precum Tudor Arghezi, Tudor Vianu, Călinescu, Eliade (directori: Cezar Petrescu la Cluj și Nichifor Crainic la București).
1941: Filmul lui Orson Welles, Cetățeanul Kane, are premiera la New York.
1950: În Republica Federală Germania nu mai există bonuri de masă, raționalizarea alimentelor a fost abolită.
1956: A fost înființat Institutul de Arheologie din București.
1967: Elvis Presley se căsătorește cu Priscilla Beaulieu.
1975: Preotul Constantin Galeriu devine paroh al bisericii "Sfântul Silvestru" din București.
1979: Groenlanda devine provincie autonomă a Regatului Danemarcei.
1991: A intrat în vigoare Acordul de comerț și cooperare comercială și economică dintre România și Comunitatea Economică Europeană/CEE, ulterior Uniunea Europeană/UE.
1992: Intră în vigoare Documentul de la Viena, adoptat prin consens, la 5 martie 1992 de 48 de state ale CSCE
1993: A intrat în vigoare Acordul dintre România și Asociația Europeană a Liberului Schimb/AELS.
1994: Pilotul brazilian de curse, Ayrton Senna, moare într-un accident produs în timpul Marelui Premiu al statului San Marino.
1995: Începutul Operațiunii Blitz. Armata croată a înlăturat forțele sârbe din regiunea auto-proclamată Republica Sârbă Krajina.
1997: Partidul Laburist obține cea mai mare victorie din ultimii 150 de ani în scrutinul legislativ de la 1 mai 1997, ajungând la putere pentru prima oară după 1979. Tony Blair este învestit oficial de către regina Elisabeta a II-a cu formarea guvernului.
1998: Reuniunea liderilor UE, miniștrilor de finanțe ai țărilor UE și ai Parlamentului European, pentru a decide cine va participa la lansarea UME – Uniunea Monetară Europeană – pentru a stabili ratele de schimb bilaterale și pentru a numi oficial Consiliul de conducere al Băncii Centrale Europene.
1998: Intră în vigoare Convenția Consiliului Europei privind spălarea, depistarea, capturarea și confiscarea banilor proveniți din activități criminale.
2002: A început să funcționeze Garda de Mediu, condusă de un comisar național – la nivelul țării, și de un comisar județean – la nivel de județ.
2002: La Salonul Internațional al Invențiilor și Produselor Noi de la Geneva, ediția nr. 30, România a câștigat 67 de medalii (din care 15 de aur) și trei premii speciale, ceea ce a clasat–o pe primul loc între cele 44 de țări. Printre premianți sunt profesorii Universității Bioterra din București – medalie de aur pentru "vodca ecologica" și de argint pentru sucul fără conservanți "Carotina".
2003: A intrat în vigoare noul Cod Poștal din România.
2004: Extinderea UE: Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia și Ungaria aderă la Uniunea Europeană.
2004: Odată cu extinderea Uniunii Europene, s-a restructurat Acordul Central European al Comerțului Liber (CEFTA), fapt ce se răsfrânge și asupra României.
2008: Se inaugurează Hangzhou Wan Daqiao, cel mai lung pod de dincolo de ocean, dintre Cixi si Jiaxing din Republica Populară Chineză.
2011: Papa Ioan Paul al II-lea este beatificat la Vatican de succesorul său, Papa Benedict al XVI-lea.
Sărbători
In calendarul ortodox: Talcuirea Evangheliei din Miercurea Mare (Denie); Sfantul Proroc Ieremia
Ziua Muncii
Bună dimineața, Prieteni !
A mai trecut o noapte... Să mulțumim Celui de Sus și să ne bucurăm pentru încă o zi din restul vieții noastre...
#disdedimineata
Bine v-am găsit, Prieteni ! Seară relaxantă şi placută sufletului vostru vă doresc, oameni dragi !
#unapezidelamine
#profudeistorie
30 aprilie în istorie...
30 aprilie este a 120-a zi a calendarului gregorian și ziua a 121-a în anii bisecți. Mai sunt 245 de zile până la sfârșitul anului.
Evenimente.
313: Împăratul roman Licinius unifică Imperiul Roman de Răsărit sub comanda sa.
1638: Patriarhul Chiril Lukaris sfințește Mănăstirea Podgoria Copou din Iași, ctitorie a domnului Vasile Lupu.
1789: Pe terasa de la Federal Hall din Wall Street, New York, George Washington depune jurământul, devenind astfel primul președinte al Statelor Unite.
1803: SUA cumpără de la Franța teritoriul Louisiana în schimbul sumei de 80 milioane franci-aur.
1844: Alexandru Ioan Cuza s-a căsătorit cu Elena Rosetti-Solescu, fiica cea mare a postelnicului Iordache Rosetti și a Catincăi Rosetti, născută Sturdza. Cu acest prilej, Cuza a refuzat să primească țiganii robi trecuți în lista dotală a soției, fiind astfel primii care au acceptat hotărârea Adunării Obștești din 31 ianuarie 1844, de dezrobire a țiganilor.
1896: Se adoptă Legea învățământului primar și normal-primar (Legea Poni). Prin aceeași reglementare se înființează Casa Școalelor, care va avea în atribuție administrarea fondurilor destinate construirii de edificii școlare și achiziționarea mobilierului aferent.
1897: Mihail Sadoveanu a debutat în ziarul umoristic "Dracul" din București. Sub pseudonimul Mihai din Pașcani, viitorul romancier publica schița umoristică de 40 de rânduri sub titlul "Domnișoara Mxxxx Falticeni".
1902: A avut loc, la Paris, premiera operei Pelléas et Mélisande de Claude Debussy.
1937: În Filipine a avut loc un plebiscit referitor la dreptul femeilor de a vota. Au putut participa doar bărbații care, în majoritate (peste 90%), au fost de acord ca femeile să se bucure de acest drept.
1939: Franklin Delano Roosevelt este primul Președinte american care a apărut pe postul de televiziune.
1945: Adolf Hitler, împreună cu soția lui, Eva Braun, se sinucid la Führerbunker după ce au fost căsătoriți cu o zi înainte. În aceeași zi, Armata Roșie arborează drapelului sovietic pe clădirea Reichstagului din Berlin.
1948: A fost creată Organizația Statelor Americane (OSA). Această organizație internațională guvernamentală își are sediul la Washington, D.C. (membri: 35 de state și 24 de observatori permanenți; obiective: securitatea continentală; soluționarea pașnică a conflictelor dintre statele membre).
1970: Președintele american Richard Nixon anunță că forțele Statelor Unite și ale Vietnamului de Sud vor invada Cambodgia pentru atacarea "templelor" folosite de forțele comuniste.
1975: Eliberarea totală a Vietnamului (Ziua Victoriei).
1980: La vârsta de 42 de ani, Prințesa Beatrix devine regină a Țărilor de Jos, după abdicarea mamei sale, regina Iuliana.
1988: La Dublin, Irlanda, Céline Dion câștigă a 33-a ediție a concursului muzical Eurovision pentru Elveția cu piesa "Ne partez pas sans moi".
1990: Deschiderea, la Lisabona, a Centrului Nord–Sud al Consiliului Europei.
1993: Jucătoarea iugoslavă de tenis de câmp, Monica Seles, numărul 1 mondial, este înjunghiată de un fervent suporter al lui Steffi Graf.
1991: Un ciclon care a lovit Bangladesh-ul a dus la uciderea a 138.000 de oameni.
2001: Dennis Tito, primul turist spațial decolează pe o navetă rusească cu destinația Stația Spațială Internațională.
2002: Un referendum în Pakistan consfințește pentru încă 5 ani regimul militar al lui Pervez Musharraf.
2004: A fost observat SASSER, un «Computer worm», care doar în câteva zile a infectat o mare parte din computerele din lumea întreagă.
2013: Regina Beatrix a Olandei abdică, iar Willem-Alexander, Prinț de Orania urcă pe tronul Țărilor de Jos ca regele Willem-Alexander al Olandei. El este primul rege al Olandei de la moartea stră-stră-bunicului său din 1890, regele Willem al III-lea.
Sărbători
In calendarul ortodox: Saptamana Patimilor - Martea Mare (Denie); Sfantul Apostol Iacov
Ziua națională a Regatului Țărilor de Jos. Ziua Reginei (Olanda)
Ziua Internațională a Jazzului
Se încarcă...
1 an în urmă
1 an în urmă
1 an în urmă
1 an în urmă
1 an în urmă
1 an în urmă
1 an în urmă
1 an în urmă
1 an în urmă
1 an în urmă
1 an în urmă
1 an în urmă
1 an în urmă
1 an în urmă
1 an în urmă
1 an în urmă
1 an în urmă
1 an în urmă
1 an în urmă
1 an în urmă
1 an în urmă
1 an în urmă
1 an în urmă
1 an în urmă
Prieteni · 364
Admin
Alex Vilvoi
Daniela Stefan
Liviu
Cerasela Popa
Ovidiu Stelian
Alin Mihaita Goga
Mihai Ghita
Claudiu Barna
Gabriel Lupas
Razvan Avramescu
Maria Soaita
Ramona Maier
Sebastian Popescu
Puiu Bercioiu
Madalin Ruseniuc
Sorin Dragoi
Anca Dobroiu
Mihai Popescu
Adrian Mitranescu
Viorel Sararu
Adrian Barbu
Andreea Calen
Amalia Boteanu
Ioana Ciobanu
Ionut Dumitru
Nicusor Nemes
Tibi Baluta
Theo Photographyx
Florin Hîncu
Radu Sumanaru
Cosmin Dinicu
Sorin Petcu
Alin Cirstocea
Mihai-razvan Jipa
Ramona-maria Racos
Petre Udrea
Gabriel Lita
Robin'da Hood
Radu Mihai
Dan Bulac
Cristian Gaspar
George Burdusel
Alina Mihaela Istrate
Dragos Stefan
Bogdan Crefelean
Catalin Calancea
Daniel Mindru
Florin-vlad Capraru
Alexandru Sztrîmbely
Marieta Macelaru
Viorel-marcel Briciu
Andrei Mircea Mocanu
Dana Buzoianu
Maria Sandor
Lora Bar
Doru Florin Bordei
Cami Kamy
Gheorghe Trifu
Constantin Maldan
Gabriela Iuliana
Emma Sparrow
George Liviu Banulescu
Adina Oana Patru
Vali Stoica
Adrian Vaceanu
Florentina Manofu
Liliana Sarikaya
Gabriel Muset
Oana Lovin
Irinel Rapa
George Geo
Calin Alex
Max Sao
Luckas Lucian
Diana Laita
Ana-daniela Stanciu
Marko Tolis
Valter Cojman
Adriana Elena
Stanciu Lucica
Catalina Scarlat
Marius Marin
Maria Niţă
Iulian Brotaru
Georgiana Ciuca
Adriana Malea
Angelica Stanescu
Darie Aculov
Adriana Avramescu
Violeta Matei
Florian Sodolescu
Maria Dumitru
Alina Raileanu
Constantin Lixandru
Florin Nan
Adriana Grigorescu
Alexandru Varna
Claudiu Benezic
Camelia Răducan
Mihaela Alina Popa
Radu Radu
Bogdan Mandru
Georgiana Dumitru
Eusunteu Eusunteu
Monica-sabina Sandila
Soryn Power
Gabriela Pop
Ioan-mircea Pop
Cristiana Georgiana
Va Li
Calin Varga
Iren Savastre
Cosmin Konstantin
Georgiana Zama
Alice Popescu
Euseviu Baies
Mihaela Andreea Gheorghiu
Daniela Molnar
Beniamin Busi
Ilie Patrascu
Ana Sanchez
Maria P
Ramona Doina
Alexandru Apostol
Antoaneta Zidaru
Sabadus Simona
Cristina Cristache
Marioara Bodea
Gabriela Dumitru
Jeni Nicolescu
Vctr Drg
Beatrice Sumedrea
Mirella Lazar
Lidia Coroian
Ovidiu Nicolaescu
Daniela Nane
Mariana Calarasu
Marian Moisii
Negru Carmen
Ro Român
Daniel Buse
Ioana Stan
Ramona Pralia
Adi R
Lucica Marta
Nevasta Patronului
Constantin Constantin
Loredana P.
Sorina Nanu
Ecaterina Lupu
Adriana Joltea
Sidonia Ionescu
Adi Bogosel
Fabian Tanczos
Alexandru Coţarcă
Geanina Otilia Ortodox Macoviciuc
Adriana Ailincai
Cornelia Gheorghiu
Mihaela Carmen Bumbar
Makk Maria
Cristian Atitiene
Carmen Zr
Beniamin Rus
Adina Gliga
Eduard Popa
Costy Ela
Antoniu Capata
Mihail Dafincescu
Radu Alexandroaie
Sergiu Rudean
Alexandra-daniela Niţoiu
Ionel Mirica
Vasile Cristea
M M
Ion Cristian
Irina Margescu
Roxana Duca
Sandu Croitoru
Margian Tudor
Florenţa Guţu
Stelian Gheorghita
Nailui Sanoi
Sorin Stoian
Iulian Gagu
Dina Patrutu
Viorel Georgescu
Marius Cocan
Besleaga Liviu
Florin Lacatus
Ileana Neagu
Liliana Nicula
Angelica Stefan
Gabriela Fluturas
Andrei Busuioc
Maria Predincea
Florin Serban
Ionel Bumbaru
Doru Piroi
Ioan Pop
Gabriel - Iulian Dumbrava
Margian Tudor
Ana Maria Malanca
Corneliu Calciu
Nicolae Tică
Adelinne Weiss
Elena Alexandra
Alina ţeican
Maria Anda Bodron
Laurentiu Urban
Ionel-cătălin Diaconu
Emilian Ene
Mihai Oktavian Vrabie
Gigi Cucu
Peter White
Nelu Craiu
Maria Daniela Gavrila
Gratiela Stefan
Marian Motocu
Maria-alexandra Niculae
Dumitru Gheţu
Alina Grădinaru
Liviu Cobianu
Ion Laurentiu Bakancsos
Ionuţ Dragoş ştefan
Mircea Alexandru-octavian
Adrian Zisman
Viorel Buruian
Ibolya Hanuleac
Kopanyi Stefan
Silmar Stan
Baicu Mihai Catalin
Stefan Lungu
Sorin Szanto
Viorica Alexandru
Claudia Mirela Melu
Liliana-estera Tomuţ
Marius Daniel Vintila
Elena-nicoleta Popa
Bb Ilie
Cristian Toader
Cristina Mihaela Cheabei
Cristina Roxana
Cătălin Poenaru
Adrian Scurtu
Giacomo Ciccone
Liliana Balas
Mihael Moisa
Viorel Mihaescu
Luminita Lupu
Mihai Tanasa
Marian Liscan
Iuliana B.
Mykel Brave
Bogdan Velişcu
Gabriela Rusu
Ionel Tita
Narcis Bobic
Letiţia Aman
Bogdan Nemesis
Ana Nicolae
Violeta Constantin
ştefan Muşat
Bogdan Tilvaru
Nicusor Bacain
Geta Muşat
Andrei Mocanu
Florin Măneanu
Iulian Stancu
Eugen Luca
Adi Codrut
Nibara Bert
Genoveva Irimia
Ella Popazu
Kitty Petro
Danny Ruru
George Coman
Laura Savin
Adrian Ioniţă
Valentin Stancu
Marin Dramnescu
Nicuşor Dutu
Marieta-lacramioara Teaca
Ion Marian Bancescu
Ioan Andoni
Marius Tranca
Emil Laurenţiu Drăgoi
Veronica-luminiţa Vîlceanu
Anda Ghiragosian
Marian Octavian
Marinela Serban
Dragoş Alin Gheorghe
Geanina Nastor
Valentin Stancu
Cristian Lazar
Moise İon Marcel
HH
Harry Herberth
MD
Marius Drinceanu
FC
Florin Cat
MC
Mihaela-aurelia Camaruta
AA
Aura Andrei
AC
Andreea Cristea
CC
Cosmina Chira
LC
Liliana Croitoru
DR
Dragos Roban
TT
Tudor Tudose
LL
Lavi Lavi
MA
Mihaela Aroon
LZ
Liliana Zainea
AB
Aurel But
SD
Spirea Dugala
AA
Aida Anghelescu
GB
Georgian Burcea
MM
Mariana Munteanu
GD
Georgeta Dumitrescu
CB
Claudia Basarab
LT
Luminita Tabusca
NI
Negoita Iulia Crina
CR
Catalin Radu
MI
Mihai Ioan
AS
Angelica Serban
AB
Anamaria Blaga
SI
Silviu Isari
AV
Alandala Vld
IV
Iulian Voiculet
IB
Ioana Badea
GC
Gheorghe Cojocaru
NR
Nicolae Radu
AN
Alin Neacsu
MC
Mariana Cojocea
CB
Corina Basceanu
AO
Alina Oprean
LM
Liliana Margineanu
CS
Cristina Simon
LC
Luminita Chirea
SL
Semida L
JC
Jivan Claudiu
VB
Violeta Balog
IN
Iulian Necula
LV
Luminiţa Vieru
AD
Alin Dumitru
GT
Geirun Tino
TC
Teodor Clotan
SP
Suveran Paul
HP
Helga Prundeanu
BP
Bogdan Pădurariu
AM
Alice Muresan
ML
Marin Lupu
CR
Cristi Rădulescu
EP
Ecaterina Panainte
VT
Vasile Tudose
AN
Alina Ninca
AP
Amalia Pecsi
CG
Costică Gheorghe
LD
Lore Dana
DA
Dragos Alin